| Alunaşu | 1931 | horă | care se joacă în comunele Râşnov, Bran, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, Şirnea, Sohodol, plasa Zărneşti, judeţul Braşov. | Nume de horă, In comuna Bran-Poartâ, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu, Brâu bătrânesc, Brâu pă noul, Brâu Sbarciului, Ciobănaşul, Hodoroaga, Hora română, Mânioasa, Mărunţica, Perniţa, Şapte paşi, Sârba opta, Şchioapa, Slănicu, Soldăţeasca, Sultănica, Ţânţăraşu, Ţiitura. In comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Arţăgana, Arţăraşul, Brâu pă nouă, Breaza, Căţeaua, Ciobănaşii, Foişoreanca, Hora română. Mărunţica, Mutu, Pambrâu, Pelniţa, Sârba opta, Sârba rezească, Şchioapa, Soldăţeasca, Sultănica. In comuna Şirnea, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Brâu, Breaza, Mânioasa, Ungureasca. In comuna Sohodol, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu vechi, Brâu nou (pe loc), Breaza, Ciobănaşul (Ciobănelul), Dedoi, Mânioasa, Mărunţica, Sârba ardelenească, Sârba pă bătaie. In comuna Râşnov, jud. Braşov se joacă rar: Alunaşu, Ardelenia, Arţegana, Bătuta, Brâul Sbarciului, Breaza, Căluşarul, Căţeaua, Chindia, Ciobănaşul, De-a mărunţelu, Harcaleaua, Hora, Muşamaua dela Râşnov, Mutu, Perniţa, Romana, Sârba dela Râşnov (Sârba bătrânească), Ştearsa. |
| Alunelul gorjenesc | 1979 | joc cu strigături | în Gorj | |
| Anicuţa de la munte | 1931 | horă iute de mână | Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, plasa Oltul de jos, jud. Argeş. | Un flăcău strigă |
| Aoleanul (Auleanul) | 1930 | horă în doi | Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa. | |
| Archeneaua | 1930 | brâu de mână | Se joacă foarte rar în judeţele Năsăud şi Maramureş şi la vestul Bucovinei. | Jucat numai de „ficiori" (flăcăi). Cel care conduce acest joc are în mâna dreaptă o vergea împodobită cu panglici tricolore româneşti. |
| Ardeleneasca din Borleşti | 1930 | | sau Jocul românesc (Jud. Satu Mare) (Cuvinte auzite in anul 1920 în comuna Borleşti). | Perechile fac o roată mare, tropotesc şi chiuiesc cu mâinile în sus, se învârtesc la dreapta şi la stânga (in ritmul muzical al horelor obişnuite) şi strigă: Să jucăm ardeleneşte, că şi mândr’aşa voieşte. Tot Românul vesel fie c’am scăpat dela robie, că de-al Neamului duşman am scăpat acum un an şi că România Mare iar e ’n vechile-i hotare. |
| Ardelenia | 1931 | | Se joaca in fiecare duminică și săarbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana Mărului, Zărnești, Măgura, Predeal (Predeluțu), Sohodol, Bran, Simon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, plasa Zărneşti, jud. Braşov şi rar In comunele Râşnov, Hălchiu, Satu nou, Vlă- deni, Ţânţari, plasa Bârsa de sus, acelaş judeţ. | Se formează un cerc numai de perechi. Feciorii trec în faţa fetelor. Se prind doi câte doi cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. Ficiorii, toţi deodată, după tactul lăutarilor săteni, cari stau în mijlocul lor, îşi bat cu mâinile pe rând călcâiele, apoi îmbrăţişează fetele şi se învârtesc de câte două sau trei ori la dreapta şi la stânga. |
| Argeşeanca | 1931 | horă vioaie de mână | Se joacă în comunele Stoiceni şi Bălceşti, plasa Oltu de jos, jud. Argeş. | |
| Arghileana (Argileana) | 1932 | | ii comuna Mehadia plasa Orşova, jud, Severin (Banat) | Perechile—junele (flăcăul) şi fata: druguţu cu drăguţa — stau faţă în faţă. Toţi se aşează în linie dreaptă sau, dacă sunt mai multe perechi, iau loc pe două rânduri. Ei se ţin de amândouă mâinile şi la început joacă bătuta pe loc. Banda (lăutarii) cântă alături şi mai mult din clânet (clarinet, flaut). Când «junele, care poartă giocu înainte» (cel care comandă), chioceşte (chiuie, strigă): Uiu, uiul atunci perechile se învârtesc de câte două-trei ori la dreapta şi la stânga. După o mică pauză jocul reîncepe. Când «giocu s’o gătat» (s’a terminat), atunci fata face tali (compliment, plecăciune) în faţa junelui şi-i «mulţă- mieşte c’o giucat-o». Duminicile şi sărbătorile se joacă: hora, bătuta, sârba, brâu, argileana şi doiu, care-i legănată urmată de învârtită. La «gioc» se strigă foarte rar. |
| Arţegana | 1931 | legănată urmată de învârtită | Se joacă tn comunele Râşnov, Bran-Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de Jos, Peştera, jud. Braşov. Aşâ se joacă în comuna Bratia, Măcăi, Stoiceni. Bălceştl, lsbăşeşti, jud. Argeş. | e legănată urmată de învârtită. |
| Baloteasca | 1931 | horă | care se joacă în cătunul Ghermăneşti comuna Ciofliceni, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov. | |
| Bărbuneul (Verbuncul) | 1979 | | | |
| Baroneasa, Baroneasca | 1931 | horă de mână | care se joacă în comuna Corbeanca, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov. | |
| Bârsana | 1930 | Joc ţărănesc | Se joacă în multe comune din judeţele Târnava Mare şi Făgăraş. | Perechde se prind de ambele mâini şi fac patru paşi la dreapta şi patru paşi la stânga, pe care-i repetă de două ori. Se învârtesc de câte două ori în fiecare parte, apoi trece fata pe sub mâna dreaptă a flăcăului. Are o melodie veselă şi cu un ritm grăbit. |
| Basarabeanca | 1930 | horă | Se obişnueşte in Basarabia, Moldova, în comunele de pe malul drept al Prutului, in comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş şi în comuna Lăicăi, plasa Argeşel, jud. Muscel. | Se joacă numai de către perechi, cu mâinile încrucişate în faţă. |
| Basarabeanca nouă | 1931 | joc popular | care se execută numai de câte-o pereche, în comuna Bratia, jud. i4rgeş. | |
| Băsmăluţa | 1930 | | Cunoscută în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ. | Se face cerc numai de flăcăi şi fete. Un flăcău cu o basma sau cu o batistă in mâini joacă singur în mijlocul horei. Apoi îngenuche în faţa unei fete care-i place, ea se desprinde din cerc, joacă amândoi până când el îi dă basmaua, o sărută pe frunte, o lasă şi se prinde în horă. Fata face un compliment unui flăcău pe care-1 vrea şi jocul continuă mai departe, ca în cazul precedent, dar sunt schimbate rolurile. |
| Bătăreasca | 1931 | horă | care se joacă în comuna Hinţeşti, plasa Bascov, jud. Argeş. | |
| Bătuta din Băluşeni | 1931 | | Se joacă numai în „câşlegi* (când nu e post) în comuna Băluşeni, plasa Corni, jud. Botoşani. | Perechile se prind de umeri si încep cu legănata, apoi joacă vioi bătuta pe loc. Uneori oacă şi bătrânii. Se joacă duminicile şi sărbătorile, după slujba religioasă, se întrerupe la amiază şi continuă după prânz, înainte de vecernie. Jocul (Giocu, cum îi spun bătrânii şi cum i se ziceâ acum 20 de ani) se tace în această comună la crâşmă (cârciumă) în faţă, la drum sau în curte. Doi băetani angajează doi lăutari jigani (pentrucă în regiunea aceasta românii nu vor să cânte cu scripca-vioara- şi cobza, deoarece ei consideră că această ocupaţie e destinată numai pentru ţigani), iar ceilalţi contribue şi plătesc. Toamna, când flăcăii nu poartă opinci, în toiul jocului, câte un băetan î5i bate cu mâna dreapta „tureatca“ (carâmbul cismei). |
| Bătuta din Glingeni | 1932 | Joc popular | cunoscut în comuna Glingeni, plasa Chişcăreni, judeţul Bălţi (Basarabia). | se începe cu strigături zise pe rând de flăcăi. Muzicanţii *) (lăutarii) cântă mai încet, ca de obicei, în faţa jucăuşilor. Când jucăuşii au obosit, «giocu s’a ogoit» (s’a oprit, s’a sfârşit) şi lăutarii au tăcut, atunci un «flăcău în stare» (flăcău care a făcut serviciul militar) cântă din gură «Doina Oltului». |
| Bătuta din Moldova | 1979 | | | |
| Bătuta flăcăilor | 1979 | cu strigături | în com. Truseşti — Botoşani | |
| Bătuta flăcăilor | 1932 | | se joacă în comuna Truşesti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. | Ei se prind de umeri, fac câte patru sau opt paşi săltaţi, înainte şi înapoi, urmează legănata şi continuă cu bătuta vioaie pe loc. La răstimpuri îşi bat călcâiele. |
| Bătuta lui Mircea Mălăieru | 1979 | | din com. Dridu-Sărindarele, jud. Ilfov | Se mai joacă de bătrînii unde Mălăieru s-a născut şi a trăit jocul cu multe figuri preferat de omul care prin 1859 lupta pentru unire, mergînd din sat în sat cu negoţul mălaiului. |
| Bătuta pe sub mină | 1979 | joc de doi | în com. Hodac şi Ibăneşti, jud Mureş. | |
| Bezdeadul | 1931 | horă | care se joacă în comuna Ţâţa, plasa Pucioasa, jud. Dâmboviţa. | |
| Bihoreancă | 1930 | horă săltăreaţă | Se joacă în comuna Beiuş, jud. Bihor | Numai de către perechi, cari tropotesc şi, când se liniştesc, fetele strigă. |
| Bocăneţu | 1979 | horă care se termină cu brâu | în satele Bîrsăneşti şi Socrujeni jud. Botoşani. | Se joacă spre dreapta şi stînga, cu paşi mărunţi şi bătuţi, apoi jucăuşii se strîng spre centru, după aceea revin la loc. Altă formă: tineri prinşi doi cîte doi, cu braţele încrucişate la spate, joacă brâul cu paşi mărunţi şi mai mult bătuţi pe loc. Are strigături |
| Bolânda | 1930 | horă | Se joacă în comuna Borleşti, jud. Satu Mare. | Acest joc e însoţit de o strigătură fără însemnătate. După executarea ei, perechile se iau braţ la braţ şi se plimbă unele după altele, în formă de cerc. Ei numesc această distracţie „Plimbată". |
| Boliboi | 1930 | horă în trei: doi flăcăi şi o fată | Acest joc se obişnueşte în jud. Năsăud. | La „Datul mâinii" sau la „Aşezat" (logodnă, învoire, tocmeala, legătură, jumătate de cununie). |
| Bordeiaşu | 1930 | horă mare de mână | Se joacă în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. | care are patru plimbări, cu patru paşi înainte şi patru paşi înapoi. |
| Brăneasca | 1931 | horă | Se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | |
| Brâu ăl mare | 1931 | | se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | |
| Brâu din Bârsăneşti | 1979 | | în com. Bîrsăneşti şi în satele din jud. Botoşani. | Se joacă numai în perechi ţinuta de umeri. Desfăşurarea după strigăturile celui care conduce jocul. „Hai la brâu, la brâu băieţi / care vreţi, care puteţi / care nu , mai rămîneţi Are multe figuri, genuflexiuni, învârtite... E foarte atrăgător. |
| Brâu pă loc | 1931 | | se joacă în comuna Măciuca, plasa Cerna, jud. Vâlcea. | |
| Brâu pă nouă, Brâu cu nouă paşi | 1931 | Joc bărbătesc | Se joacă în comunele Peştera, Bran Poartă, Şimon, jud. Braşov. | |
| Brâu pă vale | 1931 | | se joacă în comuna Corbeanca, jud. Ilfov. | |
| Brâu Sbarcii, Brâul Sbarciului | 1931 | Joc bărbătesc | Se joacă în comunele, Şimon, Bran-Poartă’, Sohodol, Râşnov, jud. Braşov. | Brâu mai repede, cu multe figuri şi bătăi pe loc. |
| Brâu şi brâuleţu pă şase | 1931 | | în comuna Ciumagi, plasa Cerna, jud. Vâlcea. In comuna Tâta jud. Damboviţa se joacă şi cu trei perechi. | ll joacă şase perechi |
| Brâu vechi, Brâu bătrânesc | 1931 | | Se joacă de bătrâni, maî încet ca acel obişnuit, în comunele Bran-Poartă, Sohodol, jud. Braşov. | |
| Brâul maicii | 1930 | | Acest joc e cunoscut în comuna Sâncel, lângă Blaj, plasa Valea Lungă, judeţul Târnava Mică. | După cununia religioasă (care la ţară, în toată România Mare, se face totdeauna Duminica dimineaţa imediat după terminarea serviciului divin), -iar seara, după masă, mama miresii joacă brâul singură, cu mâinile în şolduri strigă: |
| Brâul vesel | 1979 | | în com. Ştefăneşti şi Truşeşti — Botoşani. | Joc de fete şi flăcăi, formaţie semicerc, mîinile pe umeri. Cel care conduce, spune strigături amuzante, iar tovarăşii isteţi îl imită pe întrecute. Cînd obosesc, „calfa" dă semnanul de oprire tot prin strigături, care de care mai frumoase. Se joacă |
| Brâuleţu de la munte | 1931 | | Cunoscut în comuna Deduleşti plasa Dămcei, jud. Argeş. | Se formează o horă mare şi se joaca brâuleţul. |
| Brâuleţu vechi | 1931 | | se joacă în comuna Broşteni, plasa Teleorman, jud. Argeş. | |
| Brâuleţul fetelor | 1931 | | în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea. | Se joacă numai de fete. |
| Breaza zis Jocu, Jocu dela noi, De-a mâna | 1931 | | Breaza se joacă rar în comuna Râşnov şi aproape in fiecare duminică şi sărbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana mărului, Zărneşti, Bran-Poartă, şimon, Predeal (Predeluţul), Sohodol, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, Peştera, Măgura, Şirnea, plasa Zărneşti, jud. Braşov. | ficiori cu fete se prind de mâini (pe cari Ie ţin în sus sau în joşj şi doi câte doi, unii după alţii, formează o roată. Ei încep jocul cu legănata şi apoi urmează câte trei învârtituri Ja dreapta şi la stânga. înainte de a se învârti se spun „strigările-’ sau se fac „cântâturi" (se strigă) |
| Bucuria sărbătoarei | 1979 | horă urmată de sârbă | în com. Mironeşti — Ilfov. | |
| Bugheanu | 1930 | horă urmată de sârbă | care se joacă în comuna Stoileşti, p asa Dănicei, jud. Argeş. | |
| Bugheanu pă şase | 1931 | horă bătută pe loc | care se joacă în comună Broşteni, jud. Argeş. | |
| Bugheneasca | 1931 | horă | Se joacă în comuna Hinţeşti jud. Argeş. | Nume de horă. |
| Ca la Breaza de la Roşiori | 1979 | brâu săltăreţ preferat | | |
| Ca la noi | 1930 | variantă de sârbă | Se obişnueşte în localităţile de pe valea Rodnei, jud. Năsăud. | Se face o roată cu 12, 16, 20 sau 24 perechi. Toţi sunt depărtaţi unii de alţii la trei-patru paşi. In prima parte a jocului, toţi se leagănă pe picioare în dreapta şi în stânga şi fac glume. In partea doua, toţi se apropie unii de alţii, se bat pe umeri şi joacă. |
| Ca la Tunari | 1979 | horă | în com. Arţari — Ilfov | |
| Cadeaua | 1931 | horă repede | care se joacă în a- mândouă părţile, în comunele Broşteni şi Hinţeşti, jud. Argeş. | |
| Calopu | 1932 | Joc popular | văzut în satele Belieşti, Zămoşi, Micăuţi, Logăneşti, Roşcani şi în comunele Rădeni, Drăsliceni şi Şireţi (Săraţi), plasa Budeşti, judeţul Lăpuşna. | Se formează grupuri de câte două-trei perechi, cari se ţin de mâini. Toţi fac paşi ca la horă. Flăcăii şi fetele se schimbă între ei, încrucişându-se. Apoi se învârtesc de câte două-trei ori ia dreapta si la stânga, vin la loc, se prind iar de mâini şi joacă hora. Nu se strigă. |
| Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii | 1930 | | in comuna Romos, plasa Orăştie, jud. Hunedoara. | Nouă, doisprezece sau paisprezece, „ficiori" români, frumoşi la făptură, toţi îmbrăcaţi în costume naţionale regionale, albe de pânză. Au pălării mici, negre şi rotunde (capota joasă), împodobite cu flori sau căciuli cu pene, panglici şi flori. Ei poartă cămaşa scoasă afară, scurtă sau lungă până la genuchi, strânsă frumos cu brâu sau cu bete tricolore, în care sunt înfipte fire de busuioc (lemnul lui Dumnezeu, cum i se zice în partea locului). La picioare, dela genuchi, (unde au mici clopoţei sferici până la glesne), au atârnate panglici multicolore sau câteva şiruri de zurgălăi. In mâna dreaptă toţi ţin câte un băţ, ce ajunge până la piept şi pe care-i pirogravat tot felul de crestături, iar în tactul jocului lovesc cu el pământul. Danţurile lor se execută cu mare dibăcie şi ei se mişcă totdeauna în acelaş ritm, potrivit cu mişcările şi săriturile vătafului maestru. Acest joc se împarte în doua: plimbare şi figuri. Simbolul lor e o beldie (prăjină lungă şi dreaptă de 4 sau 5 metri, în vârful căreia e legată o basma albă (adeseaori tricolorul românesc) şi mai jos câteva legături de usturoi verde şi de pelin. Acest joc e o rămăşiţă dela colegiul Saliilor din Roma veche. Aceştia la 1 Martie, (Anul nou Ia Romani), făceau procesiuni şi cântări însoţite de astfel de jocuri. Acum în comuna Romos, acest joc începe în Miercurea din mijlocul Păresimi-lor (Postul Paştelui) şi ţine până la sfinţii Petru şi pavel şi numai cât timp e soarele pe cer. Căluşerii dela Braşov (12.figuri) sau Căluşeii din jud. Turda şi cei cari se joacă la Blaj (cari au opt figuri), diferă puţin în plimbări şi în varietatea figurilor. La 24 Iulie 1852, s’a dat o serbare în Dumbrava Sibiului, unde s’a executat acest joc în faţa împăratului Francisc Iosef înconjurat de Arhiducele Albrecht, guvernorul principe Schwar- zenberg, adjutantul contele Griinne. generalul Bordelo şi Ştirbey, principele Valahiei, cu generalii şi miniştrii săi, trimis să salute pe împărat din partea Sultanului. In 1868 s’a jucat Călucearii in Piaţa mica din Sibiu. După revoluţia dela 1848, studenţii români joacă căluşanii în fiecare an. Un joc asemănător cu al Călucerilor e şi bătuta, formată din şase figuri. Ea se joacă în Ardeal, după melodia Banul Mărăcine. |
| Călugăreasca | 1979 | joc de brâu | în com. Şoldăneşti, Ionăşeni, Zlătunoaia mare şi Zlătunoaia mică, jud. Botoşani. | în semicerc, la fiecare capăt un flăcău dă tonul prin strigături. Apoi toţi se desprind, se întorc pe loc, se prind din nou şi jocul este condus de ultimul flăcău ajuns în frunte. După aceea, brâul se strînge cu paşi bătuţi pe loc, şi în urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi. Cînd se joacă domol, este îmbogăţit de strigături. Se termină cu: „Foaie verde foi de nucă / daţi-i drumul să se ducă. . .“. Se joacă |
| Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii | 1979 | Joc | în com. Romos — Hunedoara. | |
| Ca-n poiană | 1979 | | în satele Dobîrceni, Păun, Măhă- lăşeni şi Stefăneşti, jud. Botoşani. | Se joacă în cerc, mîiinile la spate, ca la brâu, Cînd încep Uluiturile, jocul se încetineşte, mai mult pe loc, că aproape nici paşii nu aud. Atunci cineva strigă: „brâulețu faceţi roată / tăt flăcău cîti-o fată . . şi aşa continuă. |
| Caraşoţu | 1931 | | Se joacă în comuna Predeal (Predeluţul), plasa Zărneşti, jud. Braşov. | e nume de horă de umeri, urmată de sârbă şi se termină cu învârtită. |
| Cârjeleasca | 1930 | horă vioaie şi săltăreaţă | Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa. | |
| Cârpa | 1931 | joc popular | Joc cunoscut în comuna Câlnic, plasa Reşiţa, jud. Caraş. | Un ficior între două fete. Tinerii se prind de după gât şi joacă întâi legănata, apoi sârba vioaie şi săltăreaţă. Uneori jucăuşii fac figuri ca la Poşovaică. |
| Caţaveica, Paletuşca | 1932 | Hora basarabeană | Se joacă în comunele Briceni şi Climăuţi, plasa Otaci, judeţul Soroca (Basarabia) | , urmată de învârtită pe loc. |
| Catrinţa | 1979 | horă | în com. Mateeşti, jud. Vîlcea. | |
| Căzăcelu (Căzăcelul) | 1931 | horă mare | Acest joc e cunoscut în comuna Deduleşti, Jud. Argeş. | Nume de horă mare, cu mişcări repezi numai spre dreapta. |
| Ce este hora | 1932 | | Se obişnueşte în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel. | Se formează un cerc mare numai din perechi. Jocul se începe totdeauna cu strigături, zise, pe rând, pe flăcăii cei mai isteţi. Toate strigăturile de*scriu jocul. |
| Cerdacul, Ceardacul | 1931 | | în comuna Deduleşti, jud. Argeş. In comuna Ciumagi, jud. Vâlcea e nume de horă, care se joacă numai cu câteva perechi prinse de braţe. | e o horă, care se joacă numai cu două perechi, |
| Cimpoieşu | 1979 | joc | în Dumbrăveni şi Cristeşti — Botoşani. | Se începe de : Acăi prin sărituri, lăsări pe vine, cu -iscări repezi, după care se prind şi Aţele şi toţi continuă o sârbă vioaie. Se spun strigături satirice Eu cu pînza la ghilit (albit la pîriu)/soacra ţuşti, după iubit" ... |
| Cinteza | 1931 | horă de umeri | Se joacă în comuna Mierea-Birnici, plasa Melineşti, jud. Dolj. | |
| Ciorcuşa, Ciorobara, Ciorcobara, Ţarcă, Sarcă, Caragaţă | 1930 | chindie | Se joacă în comunele: Moldoviţa şi Zlâtiţa (plasa Moldova-Nouă) şi Zorlentul-Mare (plasa Reşiţa), jud. Caraş-Severin. | (In dialectul Bănăţenilor, înseamnă Coţofană) sau Ţarcă, Sarcă, Caragaţă. Jucăuşii se ţin de umeri sau de după gât şi, la răstimpuri, se lasă în jos, pe vine. |
| Ciuleandra sau Şuleandra | 1979 | | în com. Ciofrîngeni, jud. Argeş. | |
| Ciupagica | 1930 | horă de mână | Joc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. | cu patru bătăi şi cu patru plimbări. |
| Clopoţelul | 1931 | horă | care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | |
| Coasa | 1932 | | Se joacă rar în satul Micăuti, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna. | Se aşează în linie dreaptă grupuri de perechi, depărtate, unele de altele, la trei-patru paşi. Fetele stau la dreapta flăcăilor şi se prind de mâini. Când începe jocul, flăcăii rămân pe* loc şi «poartă» fetele dela dreapta spre stânga. Ele, cu paşi mărunţi, joacă «bătuta în mers». Trecerea lor, dela dreapta la stânga flăcăilor şi întoarcerea lor de unde au plecat, imită arcul ce-i descrie coasa când e mânuită de cosaş. |
| Colibaba | 1932 | | Cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Bu- deşti, jud. Lăpuşna. | E numele unui joc popular format din «plimbată», urmată de legănată pe loc. Nu se chiuie. Nu se strigă. In satul Micăuti şi în comuna Drăsliceni se joaeă: Bătuta, Bulgăreasca, Calopu, Coasa, Colibaba, Cracoveauca, Frunza de nuc sau Frunza nucului, Horbofica, Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii), Juraoelu, Pădurefu, Polipanca sau Polipoampa. Ruseasca, Săiacu, Şchioapa zisă Polica (Polca) Şchioapă, Treinăzat sau Treirâza zisă Poltca Treinăzat, Vinghierca şi Viuotu sau Chemarea la gioc. |
| Corobasca | 1930 | | Se joacă în comuna Crucea, plasa Bruşteni, jud. Neamţ. | e nume de joc vioi şi săltăreţ, executat pe comandă, numai de flăcăi. |
| Costoreanca nouă | 1931 | horă | Se joacă în comunele Bălceşti, Stoiceni, Isbăşeşti şi Broşteni, jud. Argeş. | care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc. |
| Costoreanca veche | 1931 | horă | în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. | |
| Cracoveauca | 1932 | | Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna. | Se formează o roată cu flăcăi şi fete. Perechile se ţin de mână. Toţi joacă legănata cu doi-trei paşi înainte ş*i îndărăt, apoi fata se învârteşte de câte două ori pe sub mâna dreaptă şi stângă a flăcăului. |
| Craioveanca | 1930 | brâuleţ | în toate judeţele din Oltenia. | care se joacă numai în doi |
| Crâmpoţelu | 1932 | e nume de brâu, | care se joacă în comuna Pociumbeni, plasa Răşcani, jud. Bălţi. | Perechile se ţin cu mânile la spate, de brâu, de bete sau de curea. |
| Dana, Dama | 1930 | horă de mână | Joc cunoscut în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj. | vioaie şi repede, care se joacă numai în dreapta. |
| Dansul dubaşilor | 1979 | | în comunele Hălmăgel, Petrisjj Prunişor şi Satu Nou — jud. Arad. | Horă ce se transformă în joc de perechi. (luntraşilor vîslaşilor) |
| Dansul fetelor | 1979 | | din satul Petecu jud. Harghita. | Sîrbă domoală care se transformă în horă. |
| Danţ la nuntă | 1930 | hora pe loc | Se joacă în comuna Maeru, plasa Sângeorz-bâi, judeţul Năsăud. | Flăcăii stau la dreapta fetelor, la distanţă de doi-trei paşi. Fire de peteală (beteală) fac legătura între flăcăi şi fete. Flăcăii răsucesc beteala pe mâna lor stângă, până când se apropie de fete, pe cari, cu toţii deodată, le îmbrăţişează şi le ţucăe (sărută), apoi începe jocul (o învârtită). Înainte de a îmbrăţişa fata, flăcăul strigă. |
| Danţu da la Mârăşeşti | 1930 | horă de mână | care se joacă în comuna Mârăşeşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. | |
| Danţu’n patru, Danţu cu patru, Bolunduşu | 1931 | | Se joacă In comuna Copalnic, plasa Mânăştur, jud. Satu Mare. | E o horă formată numai din două perechi, urmată de sârbă şi apoi de învârtită. |
| Danţul „din verde“ | 1930 | | In comunele Mădăraş, Arded, Gerăuşa şi Medişa din plasa Arded, judeţul Satu Mare | primăvara şi vara, sărbătoarea, după amiază, „ficiorii" şi fetele se duc „la verde" sau „în verde" (în dumbravă, pe pajişte, etc.) unde au loc picnicuri (petreceri în aer 1 ber la ţară) şi acolo joacă. Se formează două circonferinţe concentrice : una mare numai de flăcăi şi alta, mai mică, la mijloc, numai de fete. In centrul acestor cercuri, cântă doi sau trei ceteraşi (lăutari) săteni. Toţi joacă hora, brâul sau învârtită. |
| Danţul din Oaş, Danţul Oşenesc | 1930 | variantă de horă | Acest danţ se joacă în cele 16 comune din „Ţara Oaşului , plasa Oaşiu, la nord-estul judeţului Satu Mare). | In mijlocul unui cerc mare cântă doi ceteraşi (lăutari), recrutaţi dintre săteni: unul cu cetera (vioara) şi altul cu gor- duna (basul), care ţine isonul. Se joacă repede, numai de 12, 16 sau 24 „ficiori", caii stau depărtaţi, unii de aiţii, la distanţă de trei paşi. Toţi ţin mâinile în sus şi chiuiesc. Unii plescăesc din degete sau bat din palme, iar alţii au în mâna dreaptă câte un cuţit nou. |
| Danţu-n două părţi | 1930 | horă vioaie şi săltăreaţă | care se joacă în comuna Retezu, plasa Vulcan, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. | |
| De dragul flăcăului | 1979 | sârbă | în com. Moviliţa Ilfov. | sârbă urmată de învârtită. |
| De purtat | 1931 | | Aşa se joacă şi se cântă în comuna Cipău şi Iernut, juJ. Târnava Mică şi în comunele Lechinţa si Gura Arie- şului, plasa Luduş, jud. Turda. | Perechile se iau de mână, numai doi câte doi, se aşează unele după altele, se formează un şir lung şi apoi fac o roată mare. |
| De unu singur | 1979 | sârbă sau bătută | în com. Radovanu — Ilfov | sârbă sau bătută, executată de cel mai bun jucăuş din sat. Cînd a obosit, altul îi ia locul şi aşa mereu. Se obişnuieşte |
| De-a Mărunţelu | 1931 | horă | care se joacă cu paşi mărunţi şi deşi de sârbă vioaie. Se obişnueşte rar în comuna Râşnov. Jud. Braşov. | |
| Des’ar Vinde dragostea | 1931 | gramofon | | horă, placă de gramofon. Pe lângă jocuri'e noastre populare necunoscute, culese de mine în diferite regiuni din România întregită (stat unitar naţional,, mărginit îu fron ierele sale etnice), am notat şf cele apărute în ultimele plăci noi de gramafon. |
| Dobra | 1930 | horă | Joc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. | cu două plimbări înainte, două înapoi şi opt bătăi, cari se strigă: |
| Doi băieţi din Vaiea Mare | 1931 | sârbă repede | care se joacă numai de doi flăcăi, în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | |
| Dorobănţescu | 1931 | brâu | în comuna Otopeni, plasa Băneasa, jud. Ilfov. | care se joacă cu mâinile ân sus. In comuna Otopeni, jud Ilfov se joacă Brâu, Călușul, Chindia, Dorobănțescu, Ita, Lăutăareasca, Racii, Romneasca, Săba, Sărb în pași și Țigăneasca. |
| Drăcşăneasca | 1979 | Horă mare de perechi | In com. Drăcşani, jud. Botoşani. | începe cu paşi dreapta şi apoi stînga de cîte două ori, „frămîntă“ pe loc apoi se prind şi joacă învârtita de cîte două ori în fiecare parte. După aceea, se formează două rînduri faţă în faţă. Flăcăii, prin mişcări—foarte iscusite, îşi lovesc cu palmele genunchii, ca- rîmbii cizmelor şi tălpile, în tactul muzicii iar fetele, cu mîinile în şolduri, joacă legănat în faţa lor. Veselia se măreşte şi prin strigăturile dialectale: „M-o trimis mama de-acasă / să gioc fata cea frumoasă / b-am s-o gioc şi pe cea slută / cî şi aceia mă sărută . . . “ Uneori joacă şi bătrînii la sfîrşitul nunţilor. |
| Drăculeţu | 1931 | | Se joacă în comuna Otopeni şi ăn cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Bojdani, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov. | e o legănată urmată de învârtită Perechile se prind de mijloc |
| Fântâna | 1932 | e nume de horă basarabeană. | Cunoscută în comunele Albineşti şi Obreja-Veche, plasa Făleşti, jud. Bălţi | |
| Fata boită (Fata vopsită) | 1932 | E nume de sârbă, | Se obişnueşte în satele Moleşti şi Buteşti, comuna Cubani, plasa Glodeni” jud. Bălţi. | care începe cu strigăturile: |
| Fata curată | 1932 | e nume de horă, | Se joacă şi se strigă în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel. | care începe cu strigături zise numai de fete. |
| Fata mamii | 1931 | horă | care se înară în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa şi în comunele Stoiceşti, Bălceşfi şi Isbăşeşti, jud. Argeş. | |
| Fata mea | 1932 | E nume de bătută | Joc cunoscut în comuna Ocolina, plasa Văscăuţi, jud. Soroca. | care se joacă, la dreapta şi la stânga, cu câte patru paşi pe loc. Jucăuşii se ţin de umeri. |
| Fata murdară | 1932 | Nume de horă. | Se joacă în comuna Gorganu, plasa Podgoria, jud. Muscel. | |
| Ficioreasca | 1930 | | Acest joc este cunoscut în tot cuprinsul judeţelor: Târnava Mare şi Făgăraş şi o parte din judeţele Sibiu, Alba-Iulia şi Braşov. In deosebi, se joacă mai mult în comunele Rupea (Colialm), Homorod, Caţa, Paloş, Dăişoara, Fântâna, Mateiaş, Bogata- Olteană, Mercheaşa, etc. din plasa Rupeni (Colialm), judeţul Târnava Mare. | Douăzeci şi patru de „ficiori", (toţi îmbrăcaţi în costume naţionale, cu opinci şi la picioare cu mici clopoţei sferici) formează o roată şi fiecare, separat, execută diferite figuri asemănătoare cu acele din Jocul Căluşarilor. Se servesc şi de un fel de baston lung şi gros, împodobit cu panglici (de care se sprijină în timpul jocului) şi care-i ajută să facă diferite sărituri. In timp ce „ficiorii11 joacă, fetele stau în jur şi privesc. Când unul din ei strigă: „Pâ ia!“. atunci toţi aruncă jos, între ei, la mijloc, toate bastoanele şi toţi flăcăii simulează răpirea fetelor, le iau în braţe, le sărută şi se depărtează puţin cu ele, apoi, la alt strigăt: „In Cetate11, toţi revin în acelaş loc şi iar le sărută. Această scenă aminteşte cum Sabinele au venit să privească la jocul Romani'or, cum ei le-au răpit şi au fugit cu Ic In Cetate, la fondarea Romei (anul 743 înainte de Crist). Floloreasca are şi o variantă în felul următor: |
| Ficioreşte | 1930 | Joc popular | Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Întâi ficiorii singuri fac ponturi (bat din picioare, joacă repede şi-şi lovesc, alternativ, cu palmele călcâiele). A doua formă e când flăcăii şi fetele se prind de ambele mâini, se învârtesc de trei ori la dreapta, bat de două-trei ori cu piciorul drept în pământ şi apoi se învârtesc tot de trei ori spre stânga. |
| Floarea mărului | 1930 | | Joc cunoscut în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina. | Perechile formează un cerc, se iau de amândouă mâinile şi joacă legănata, cu doi paşi înainte şi doi paşi înapoi. |
| Foarfecă | 1932 | Toţi joacă sârba. | Joc popular cunoscut în comuna Braniştea, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. | Se formează un şir lung de fete şi altul de flăcăi. Se aşează în formă de cruce. Lăutarii stau alături şi cântă mai încet când un flăcău strigă. Apoi rândurile se apropie şi din ele se formează perechi, cari joacă învârtită şi bătuta pe loc. |
| Foişoreanca | 1930 | horă se transformă în învârtită | Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa. | e numele unei hore care, din când în când, se transformă în învârtită. |
| Frunza | 1930 | horă vioaie şi săltăreaţă | care se joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj, în comuna Co- măneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comuna Rătezu, plasa Vulcan, jud. Gorj. | |
| Frunza de nuc sau Frunza nucului | 1932 | | Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna. | Se formează un cerc numai cu perechi, cari se ţin de mâini. Jocul se începe cu paşi de horă şi urmează învârtită de câte două-trei ori în dreapta şi stânga. |
| Găina | 1931 | horă repede | care se Joacă în comuna Corbeancă jud. Ilfov | |
| Galopul | 1930 | sârbă | care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. | sârbă foarte vioaie şi săltăreaţă, |
| Ghimeşu | 1931 | e o horă de umeri, | care se joacă în comuna Meerea-Birnici, jud Dolj | |
| Ginerele şi mireasa | 1930 | sârbă urmată de învârtită | Acest joc e cunoscut aproape în toate comunele din România întregită. Ginerile şi mireasa (în Muntenia şi Moldova) sau Mirele şi mireasa (în Ardeal şi Bucovina) | După ce nunta cu tot alaiul se întoarce dela biserică, mirele şi mireasa ies în bătătură şi în mijlocul horei joacă numai amândoi, în timp ce naşul lor le cântă: |
| Giocu | 1931 | | Aşa se „gioacă" şi se strigă în comuna Vălişoara,*) plasa Iara,jud. Turda. In regiunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, cari sunt locuite de moţi (ţopi, a căror ocupaţie de căpetenie e cărăuşia şi ciubărăria) şi de mocani, se joacă acelaş „Gioc", cu mici variante în fiecare sat. „Lumea cultă" numeşte acest joc Ţarina. | Ficiorii încep „giocu“ cu figuri de Căluşari. |
| Giocu baciului | 1979 | | în com. Boscoteni, jud. Botoşani. | se execută numai de bărbaţi, unu, doi sau mai mulţi. Cînd „gioacă“ unul singur, ţine în mînă o bîtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stînga. începe cu paşi legănaţi pe loc, în lături, înainte şi înapoi, bate cu palma ca- rîmbii cizmelor, face genuflexiuni. . . Cînd joacă doi, se aşază faţă în faţă. îşi dau mîna dreaptă şi urmează aceleaşi figuri, ca şi cum fiecare ar fi izolat. Cînd sînt mai mulţi, se ţin lanţ de mîini, încep cu legănata, ridică braţele sus şi apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într-o linie. La paşii legănaţi pe loc, unul strigă: „Bună-i brînza de burduf, buf, ciobane, buf / Ba-i mai bună din găleată / Buf, ciobane, odată" / şi apoi „Dragă mi-e oiţa laie / ca copchila cea bălaie, / Dragă mi-i oiţa creaţă / ca copchila cea isteaţă. . .“ |
| Giocu din Ardeal, Giocu ardelean, Giocu ardelenesc | 1931 | | Aşa se joacă în comuna Ţinea, plasa Ţinea, jud. Bihor. In comuna Ţinea, cerşetorii cer milă spunând | Se face un şir de „bâetani" (flăcăi) şi al doilea rând, în fa{a lor, vin „fechie" (fete,). De obicei, fata se aşează în fata flăcăului care-i place. Toţi se ţin de umeri. „Giocu“ se începe cu legănata (mişcări pe loc, la dreapta şi la stânga). Apoi rândul de flăcăi se apropie de cel al fetelor Băetanii îmbrăţişează „fechiele" şi se învârtesc de câte trei-patru oii la dreapta şi la stânga. Când perechile au obosit, băetanul se înclină în faţa fechiei şi se lăsă de gioc. |
| Giocu din Năpădeni | 1932 | e o horă, | Cunoscut în comunele Bogheni, Năpădeni şi Zăzulenii- Vechi, plasa Corneşti, jud. Bălţi. | urmată de bătută, care începe cu strigătura zisă de flăcăul ce conduce jocul: |
| Giocu din Ponor | 1931 | | Acest „gioc“ e cunoscut în comuna Ponor, plasa Aiud, jud. Alba. | e o învârtită cu două strigaturi. Perechile îmbrăţişate se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga. Ficiorul bate cu piciorul drept în pământ de două ori când trebue să se schimbe direcţia. Se „gioacă" numai la nunţi şi la petreceri. Duminicile şi sărbătorile nu se joacă din cauză că satul Ponor e compus din case împrăştiate. Când e nuntă, parte din tineret se o- preşte în drum spre biserică, într’un loc prielnic şi joacă tot timpul cât durează ceremonia religioasă, care şi în această comună se face numai dimineaţa şi imediat după terminarea slujbei de duminică Fetele sunt îmbrăcate cu două fote negre, cari au fire aurite transversale şi rare.. Cămaşa (iia) e puţin brodată cu negru cu motive româneşti. Fetele poartă coade lungi, împletite pe cap şi legate cu fundă tricoloră naţională. In picioare au opinci. Ficiorii poartă iţari albi şi strâmţi. Sărbătoarea poartă cămaşa înăuntru şi cojoc înflorat. Ei au pălărie mocănească şi în picioare „păpuci" (bocanci). Satul îşi trage numele dela numeroasele ponoare din vecinătatea lui. Ponorul este un fenomen karstic, adică o groapă in forma unei pâlnii, fn continuă adâncire, datorită disolvării calcarelor din subsol de către apele subterane. Localnicii însă au pierdut înţelesul cuvântului Ponor şi cred că ar fi gropi în cari sunt ascunse comori şi arme. In alte părţi ponor înseamnă şi surpături provenite prin alunecări de teren, pe coastele dealurilor şi munţilor, în urma ploilor. |
| Giocul codanelor, Giocul codănacelor | 1932 | | Joc popular cunoscut în comuna Sânta-Maria, plaşa Suliţa. jud. Botoşani. | Se formează o horă mare cu flăcăi şi fete. Toţi se ţin de mână. Lăutarii cântă la mijlocul cercului. Când începe «giocu» se prind în horă şi aproape toate codânacele (fetişcane între 14 şi 17 ani). Când giocul e în toi, flăcăii mai isteţi strigă pe rând. Fetele mari, cari sunt surori, nu joacă în horă niciodată decât numai cea mai mare. Celelalte nu vin la Joc. Credinţa populară, la români, în tot cuprinsul tării noastre, este că dacă surorile ar juca, atunci ele n’ar avea noroc la măritiş. |
| Giocul cu flăcăoani şi fetnegele | 1932 | e o horă. | Joc cunoscut în comuna Cuhneşti, plasa Glodeni, jud. Bălţi. | Se formează un cerc mare cu flăcăi şi fele. Toţi se ţin de mână. Muzicanţii (lăutarii), ca de obicei, cântă la mijloc. Când începe «giocu» se prind în horă şi câţiva flăcâoani (băieţi de 14 —17 ani) şi aproape toate fetnegelele, fetnigi- cele sau fetingicele (fete de 14 —17 ani), cum se înumără (se spune) în Basarabia. Foarte rar li se zic şi fetiţe. Imediat ce un flăcău a observat că au intrat şi ele în joc, |
| Giocul cumătriţii | 1932 | e nume de horă obişnuită | care se joacă în cătunul Bădiuţi, pendinte de comuna Ştefaneşti, jud. Botoşani. | Lăutarii cântă mai încet când o fată strigă: |
| Giocul însurăţeilor | 1932 | e nume de horă obişnuită | Cunoscut în comuna Ringhileşti, plasa Suliţa, jud. Botoşani. | formată numai din perechi de însurăţei. Lăutarii stau în mijlocul cercului şi cântă mai încet când unul dintre săteni strigă. |
| Gluma mâţii | 1930 | | Cunoscut în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ. | Se formează un careu. Câte fete aţâţi flăcăi, separaţi pe două fronturi. Din capul coloanei un flăcău şi o fată se desprinde şi aleargă unul după altul. Ei fug în jur şi în faţa fronturilor, fără să strice rândurile, până când flăcăul prinde fata şi o sărută. Jocul continuă până când se perindă toate perechile. |
| Gordana | 1930 | sârbă (în trei, în şase sau în nouă) | în cătunul Turculeşti, comuna Călineşti şi în toată podgoria dela Leordeni până la Piteşti, judeţul Muscel. | care se joaca alternativ: încet şi repede, numai la culesul viilor, |
| Gordunul (Cordunul) | 1932 | e nume de horă. | în com. Murguţa — Botoşani (1979) | Perechile se prind cu mâinile de brâu, de curea, de chimir sau de bete şi joacă hora cu patru paşi în cruce, apoi fac câte patru paşi ia dreapta şi la stânga. Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când o fată strigă |
| Gugulanu | 1931 | | în comuna Poiana mărului, jud. Braşov. | e nume de brâuşor, care se joacă rar numai de bătrâni, |
| Guralău | 1930 | Joc ardelenesc. | Se joacă în toată plasa Oaşiu (zisă şi „Ţara Oaşului") din judeţul Satu-Mare. | Se face o roată mare numai de „ficiori", cari stau depărtaţi unii de alţii la trei sau patru paşi. In mijlocul lor cântă un ceteraş (lăutar), iar flăcăii se învârtesc pe loc, tropotesc şi bat din palme. |
| Haidău românesc de pe Mureş | 1930 | | Se joacă în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba. | Se face un cerc mare numai cu perechi. Lăutarii cântă la mijloc. Flăcăii ies din cerc, cu tiei-patru paşi înainte şi fac ponturi (diferite figuri). I i lmt din palme, ridică succesiv picioarele, lovesc călcâiele şi apoi strigă: |
| Hangul flăcăilor | 1979 | | în com. Rîşnov — Braşov. | Iiarcalaua, legănată urmată de învîrtită. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subsuori sau de după gît. Se joacă rar de bărtrîni |
| Harcaleaua | 1931 | | Harcaleaua se joacă foarte rar de bătrânii din comuna Râşnov, jud. Braşov. | Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subţiori sau de după gât şi joacă, doi câte doi, legănata urmată de învârtită. |
| Hâreleanca (Hârleanca) | 1979 | se „gioacă“ | în com. Hîrlău, Coşula, Flămînzi şi Frumuşica, jud. Botoşani. | Se formează două rînduri. Primul, de flăcăi prinşi cu mîinile la spate, şi al doilea de fete, care stau în faţa băieţilor, ţinîndu-se unele de altele de bete. Flăcăii încep jocul înaintînd cu paşi repezi spre fete, iar ele se retrag. La bătaia cu piciorul drept în pămînt, flăcăii dau semnalul de retragere, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre ei. Aceste mişcări se repetă de două-trei ori. Jocul se sfîrşeşte cu strigături, cînd fiecare flăcău îşi îmbrăţişează mîndra şi o învârteşte dreapta şi stînga de cîteva ori. ( |
| Harmăsariu | 1932 | | Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. | Perechile se aşează în linie dreaptă. Flăcăul ţine pe fată de mijloc cu mâna dreaptă, iar cu stânga prinde mâna dreaptă a ei. Toţi «gioacă mărunţel pi loc* (joacă bătuta pe loc) şi urmează învârtită în ambele părţi. Nu se chiuie şi nici nu se strigă. |
| Hlobănata | 1932 | e nume de hloiă obişnuită. | Se joacă în comunele Cobâlca-Veche şi Vadu-ftaşcu (pe malul drept al Nistrului), plasa Cotiugenii-Mari, judeţul Soroca (Basarabia). | |
| Hodoroaga | 1930 | Joc în Ardeal | Se joacă în comuna Maieru, judeţul Năsăud. | Flăcăii se prind de mâni, se plimbă Ia dreapta şi la stânga, ca la Alunelul, apoi fac trei sărituri la dreapta şi trei la stânga, după o „zicală" (melodie) foarte vioaie. Bătrânii fac mişcările încet. |
| Hoineloi | 1930 | variantă de Ţigănească. | Sc joacă rar, la Anul Nou, în comuna Maieru, jud. Năsăud. | Flăcăii îşi bat gcnuchii cu palmele, iar fetele se învârtesc în jurul lor. |
| Hora | 1979 | | | urmată de învârtită (Ursăria) |
| Hora | 1979 | | | urmată de învârtită (Ursăria) |
| Hora „Trei păzeşte" | 1930 | | cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. | la care se fac numai trei paşi înainte şi trei paşi înapoi şi se comandă: „unu, doi, trei". |
| Hora Aliorului, Alioru | 1932 | | Se joacă în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, judeţul Botoşani. | Se joacă în două cercuri mari concentrice. Fetele stau la mijloc. Flăcăii joacă la dreapta, iar fetele la stânga. Lăutarii cântă alături. Jocul se începe cu strigătura: |
| Hora bătrânească | 1931 | | în comuna Bâlceşti, jud. Vâlcea. | se joacă la zile mari, numai de bătrâni, |
| Hora ca la patru sârbeşte | 1931 | | în comuna Otopeni, jud. Ilfov. | se joacă cu câte patru paşi la dreapta şi la stânga, |
| Hora cârciumărească | 1931 | | Joc văzut în comuna Stoiceni, plasa Oltul de jos, jud. Argeş. | se joacă prinşi de mâini şi toţi ridică braţele până în dreptul capului. |
| Hora chefliilor | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora clăcei | 1979 | | în Ardeal şi nordul Moldovei. | zisă şi Hora după clacă |
| Horă cocoanei, Hora de mână | 1931 | | Se joacă în comuna Bălceşti, Isbăşeşti şi Stoiceni, jud. Argeş. | |
| Hora de la Bădiuţi, Giocul din Bădiuţi | 1932 | Se joacă foarte vioi | în satul Bădiuţi, care-i situat în imediată apropiere şi la sud de comuna Ştefăneşti, jud. Botoşani. | Lăutarii cântă mai încet când primul flăcău strigă. |
| Hora de la Chirnogi | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora de la noi | 1979 | | în com. Mironeşti — Ilfov. | |
| Hora din Abrud | 1931 | horă obişnuită | Se joacă în comuna Abrud şi în împrejurimi, jud. Alba. | E o horă obişnuită la care, când se joacă, un ficior strigă. |
| Hora din Bădăcin | 1930 | horă obişnuită | care se joacă în cătunul Badăcin, comuna Periceiu, plasa Simleul-Silvaniei, judeţul Sălaj. | E o horă obişnuită, |
| Hora din Dobârceni | 1932 | | Se joacă în cătunele Bivolari şi Dobârceni, comuna Bârsăneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. | Lăutarii cântă în mijlocul horei. După ce fac câte doi paşi la dreapta şi la stânga, un flăcău strigă. |
| Hora din Gălugăreni | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora din Lărgeni | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora din Piteşti | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora din Teişani | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora dorul ţigăncii | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora Dumitrii | 1931 | | se joacă în comunele Hinţeşti şi Broşteni, jud. Argeş. | |
| Hora fetelor din Suceviţa | 1979 | | | Se joacă domol cu bătăi din palme în tactul muzicii |
| Hora încet | 1931 | | se joacă în comunele Bălceşti şi Măciuca, jud. Vâlcea. | |
| Hora junilor | 1931 | | se joacă în comuna Bălceşti, jud, Vâlcea, | |
| Hora junimii | 1930 | horă foarte vioaie | care se joacă în comunele: Cârlibaba (plasa Dornei), Gura-Humorului şi Vo- loneţ, (plasa Humorului), judeţul Câmpulung, Bucovina. | E o horă foarte vioaie, |
| Hora la două sârbeşte | 1931 | | în comuna Otopeni. jad. Ilfov. | se joacă cu câte doi paşi la dreapta şi la stânga, |
| Hora la patru, Hora cu patru, Hora pă patru | 1931 | | se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov, şi în comunele Bălceşti şi Stoiceni, jud. Argeş, | |
| Hora lui 22 | 1931 | | Se joacă în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş. | |
| Hora lui Anton Pan (1852) | 1931 | | Se joacă foarte rar în comuna Isbâşeşti, jud. Argeş şi în comuna Meiineşti, jud. Dolj. | |
| Hora lui Bâcătea Matei | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora lui Cheptea | 1932 | | Cunoscută în satul Stârcea, comunele Glodeni, Hajdău şi Iablona-Nouă, plasa Glodeni, jud. Bălţi. | Se joacă vioi, cu doi paşi la dreapta, doi la stânga şi urmează legănata pe loc. Perechile s6 învârtesc de câte două ori în fiecare parte. Jucăuşii îşi bat călcâiele. Muzicanţii (lăutarii) stau, ca de obicei, în mijlocul horii şi cântă cu surdină când un flăcău strigă: |
| Hora lui Cloşca | 1930 | | Cuvinte auzite în August 1920, în comuna Cărpeniş, judeţul Alba. | Acolo, în 1748 s’a născut Cloşca, (Ion Oargă), care, împreună cu Horia (Nicolae Ursu) zis şi „Crăişorul", după sentinţa de moarte, pronunţată la 26 Februarie, de contele Janko- vitz, comisar regal, au fost traşi pe roată la 28 Februarie 1785. Corpurile lor sfărâmate le-au îngropat românii în Alba- lulia. |
| Hora lui Codău | 1932 | E o horă în doi timpi | în comuna Ionăşeni, plasa Suliţa, jud. Botoşani, | Se joacă rar de bătrâni, în amintirea lui Codău, de care se spune că a haiducit prin acele locuri şi că el cânta frumos din frunză şi cu scripca. Domoală ia început, înainte şi înapoi, «frământată» energic pe loc şi se termină cu bătuta. |
| Hora lui Florian | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora lui Gligore Muscalu | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora lui Lolescu | 1930 | horă care se joacă cu patru perechi. | Se joacă în comunele Tismana şi Godineşti, plasa Vulcan, judeţul Gorj. | Se fac patru paşi înainte, patru paşi înapoi şi câte patru bătăi la dreapta şi la stânga. |
| Hora lui Mischonzniky | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora lui Plesnită | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora lui Ursaru | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora Mândra | 1979 | | în com. Sînta Măria — Sălaj şi în satele Păun şi Cişmăneşti, jud. Botoşani. | este compusă din două cercuri concentrice: fetele la mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă spre dreapta, iar ele către stînga, sau viceversa. Apoi, cu paşi mărunţi, flăcăii înaintează spre centru, iar fetele jucînd înapoi, se apropie de ei; cînd se întîlnesc, flăcăii ridică mîinile în sus, li se alătură şi astfel din cele două cercuri se formează o horă mare, care se termină cu brâul sau cu Sârba. Are strigături de o rară frumuseţe Se „gioacă“ |
| Hora mândrii mele | 1932 | | Se joacă în comuna Sânta-Maria, plasa Suliţa, jud Botoşani. | Lăutarii cântă mai încet când un flăcău strigă |
| Horă măruntă | 1931 | | se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. | |
| Hora mărunţică, Mărunţeluşu | 1931 | horă obişnuită | Se joacă în comunele Cărpiniş şi Copalnic, plasa Mănăştur, jud. Satu Mare. In comuna Strâmba, plasa Almaşului,. jud. Cluj, la acest joc se strigă: | e nume de horă obişnuită formată din cinci-şase perechi, cari fac mişcările pe loc. Un ficior „chioteşte" (strigă): |
| Hora noastră românească | 1931 | | se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. | |
| Hora Opta | 1931 | | se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş. | |
| Hora pescarilor | 1930 | horă | care se joacă numai de pescari, în comunele Coslu- geni, Şocariciu, Jegălia, Gâldău, Cocargeaua, Feteşti, Cegani, Păcăeni, plasa Feteşti şi în comuna Giurgeni, plasa Ţândărei, judeţul Ialomiţa. | cu mişcări alternative lente şi vioaie, |
| Hora peştelui | 1930 | | se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | |
| Hora Pituleştilor | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora română | 1931 | horă foarte vioaie | care se joacă în comunele Râşnov, Bran-Poartă, Siomon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, jud. Braşov. Când se joacă se strigă. | e o horă foarte vioaie, |
| Hora Românişi | 1931 | | se joacă foarte vioi în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş. | |
| Hora Sabinelor | 1930 | | în comuna Dobricul-Lăpuşului, plasa Lăpuş şi în comuna Agrieş, plasa Reteag, jud. Someş. | se joacă numai de fete, |
| Hora săltăreaţă | 1979 | | | urmată de învârtită (Ursăria) |
| Hora Stacato | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Hora ţărilor surori (1920 ) | 1930 | | se joacă în comuna Breaza,, judeţul Prahova. | Am văzut-o jucându-se in vara anului 1921, şi mi s’a spus că s’a introdus pentru prima oară în această comună, in anul 1920. |
| Hora veche (Boereasca) | 1979 | | | din Muntenia la 1852, de A. Pann. Transcrisă după notaţia bizantină de G. N. Georgescu-Breazul. |
| Horboţica | 1932 | | Se joacă foarte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. | Se formează un cerc mare numai cu perechi. Fetele stau în dreapta flăcăilor, ca la jocul Coasa. (La toate celelalte jocuri fetele stau în stânga flăcăilor). La acest joc, legătura dintre fete şi flăcăi se face printr’o băsmăluţă (batistă) cu horboţica (danteluţă). Ei ţin cu mâna dreaptă un capăt, iar ele prind cu stânga alt colţ. Toţi jucăuşii ţin batista în dreptul umărului. Perechile joacă legănata urmată de învârtită pe loc şi se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii). |
| Horeanca | 1979 | horă repede | în comunele Lehneşti, Rîşca şi Movila-Ruptă, jud. Botoşani. | se joacă a doua zi după nuntă, cînd se spun strigături hazlii, care produc veselie. |
| Horodniceanea | 1979 | horă | de la satul Horodniceni, jud. Suceava. | |
| Hostropăţu | 1932 | | Joc popular cunoscut în satul Micăuţi şi în comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. | se joacă numai de către flăcăi, în curtea miresii, după ce s’a terminat cununia religioasă la biserică. Fiecare flăcău ţine în mână câte un obiect din zestrea miresii: oghial sau odghial (plapomă), căpătâi (pernă), lâicer (covor mare înflorat), un vălătuc (sul) de lălurele (covoare mici), de feştilă (cânepă), ţesut în spată (partea războiului cu care se bate urzeala pânzii); ţol (covor mic de lână); veretcâ (velinţă albă de cânepă); saci (traiste) sau ciuhali (traiste mari, ca sacii de porumb sau de făină) albi de cânepă ţinută în ştiubei şi apoi ţesută în stative; sunduc (ladă lungă, tron) boit (vopsit) şi înflorat; prosoabe (prosoape) ţesute la război, la capete cu horboţică (dantelă) lungă, cu cari nireasa (mireasa) este îndatorită (obligată) să lege toate niamurile (rudele) nirelui (mirelui). Pe naşul, care a cununat-o, îl leagă în cruşe (cruce), peste chiept (piept) cu două «prosoabe» mai lungi, iar pe naşa cu patru: două în cruce şi câte unul la fiecare mână, la cot. La celelalte rubedenii le pune câte un prosop mai scurt, după gât, îl încrucişează pe piept şi îl întoarce la spate. Toţi joacă, în rând, bătuta. Nu se chiuie. Nu se strigă. |
| Huşanea | 1979 | joc | în unele sate din jud. Vaslui | |
| Huţulia | 1930 | | care se joacă în comuna Rămeţi, judeţul Maramureş. | e un joc format din horă urmată de sârbă, |
| Încurcata, încurcata din Popeşti | 1932 | e nume de horă | Joc popular cunoscut în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani | urmată de învârtită sau de sârbă. Se fac câte patru paşi în ambele părţi. Flăcăii bat din călcâie, se învârtesc cu fetele de câte două ori la dreapta şi la stânga şi încep sârba. Când flăcăii bat pe loc de două ori cu dreptul, atunci se dă semnalul că trebue să se formeze iar hora şi figurile se repetă. Lăutarii, cari* de obicei, stau în mijlocul horei, cântă mai încet când un flăcău strigă: |
| Învârtită cu două fete | 1931 | joc ardelenesc | In comuna Ţapu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc, un ficior strigă; In comuna Cisteiu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă: | e un joc ardelenesc, care- începe cu legănată urmată de sârbă bătută pe loc, cu paşi mărunţi. In timpul acesta un ficior, care stă între două fete, spune o strigătură, apoi ele se învârtesc în acelaş timp şi în aceiaş parte de câte două sau trei ori. |
| Învârtită în trei | 1931 | horă | Se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş. | e o horă care se joacă repede la dreapta şi la stânga, numai cu trei persoane: doi flăcăi şi Intre ei o fată. Unul din lăutari, cari cântă alături, întrerupe şi strigă: |
| Învârtită românească | 1931 | | In comuna Soroştin, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă: In comuna Boian, plasa Târnava Sân-Martin, acelaş judeţ, la acest joc se strigă: In comuna Deag, plasa Iernut, acelaş judeţ, la învârtită românească, o fată strigă : In comuna Cisteiu. acelaş judeţ, la acest joc se strigă In comuna Icland, plasa Mureşu de sus, jud. Mureş, la învârtită românească se strigă: | întâi se formează un cerc numai cu perechi. Se joacă hora cu paşi repezi, la dreapta şi Ia stânga, după tactul ceteraşilor (v'oriştilor). Apoi se desprind şi, doi câte doi, perechi, se îmbrăţişează şi se învârtesc de trei ori la dreapta şi când ficiorii bat mai tare cu piciorul drept în pământ, atunci se dă semnalul şi toţi se întorc şi se rotesc la stânga |
| Ita | 1931 | | Joc cunoscut în cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Boj- dani, jud Ilfov. In comuna Otopeni, acelaş judeţ, la acest joc, fetele stau în stânga flăcăilor. Unul din ei strigă: | Se formează două sau trei circumferinţe concentrice numai cu perechi şi toţi joacă sârba urmată de învârtită. Atunci perechile, unele după altele, în formă de cerc, fac paşi de sârbă, se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte douâ-trei ori în dreapta şi în stânga. |
| Jianca, Jianca pe comandă | 1930 | | Joc cunoscut în comuna Căldăraru, plasa Bălăci, jud. Bălăci, jud. Teleorman. In comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus, jud. Mehedinţi vi in comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj, acest joc e cunoscut tot cu acelaş nume, dar acolo flăcăii strigă: Jianca dela Galaţi, adusă de doi soldaţi, doi soldaţi făr’de mustaţă vine cu Jianca’n braţă. | e o horă urmată de bătută. Flăcăii strigă. |
| Jieneasca | 1930 | horă obişnuită | Se joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj. | Perechile se desprind şi se schimbă fetele. |
| Joc ardelenesc | 1930 | | Se joacă în comuna Tulea, plasa Salonţa şi în somuna lanoşda, plasa Ţinea, judeţul Bihor. | întâi „ficiorii" joacă singuri, separaţi şi aşezaţi în linie dreaptă. Ei, vioi, se lasă pe vine şi-şi bat cu palmele genunchii şi călcâiele. Urmează o pauză. Apoi, perechile se apucă cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. In timp ce un ficior „descântă" (strigă): |
| Joc de băţ, Joc cu băţ | 1931 | | Se joacă în comuna Deag, plasa Iernut, jud. Tarnava Mică. | Ficiorii, totdeauna cu soţ, fac o roată şi stau depărtaţi unii de alţii la trei patru paşi. Fiecare ţine în mâna dreaptă câte-o bâtă şi începe acest joc cu „ponturi". |
| Joc de-a lungu | 1930 | | Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Se aşează perechile în linie dreaptă. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a ficiorilor, apoi se prind de umeri şi joacă toţi o sârbă. |
| Joc mărunt | 1931 | joc bătut pe loc | Cunoscut în comuna Broşteni, jud. Argeş. | |
| Jocu nostru | 1931 | | Se joacă in comuna Tohanul vechi, jud. Braşov. | e o legănată urmată de învârtită şi se termină cu hora. |
| Jocu nostru ficioresc | 1931 | | Se joacă în comuna Hetiur, plasa Daneş, jud. Târnava Mare. | Ficiorii formează un cerc mare. Când încep jocul, ei bat din palme, se apleacă în jos şi-şi lovesc picioarele cu mâinile, la pulpă, sub genuchi. Toţi fac uniform aceleaşi mişcări. Toţi se ridică, bat iar din palme, saltă piciorul drept în sus, până la înălţimea brâului, pocnesc din degete (parcă ar avea castaniete), se lasă jos, pe vine, Iovesc cu palmele pământul (ca şi cum ar face mătănii) şi apoi când sar în sus îşi lovesc toţi călcâile cu amândouă mâinile. |
| Jocu nostru în două roate | 1931 | | Se joacă în comuna Deag, jud. Ţârnava Mică. | Se formează un cerc mare numai cu ficiori, distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei au fiecare în mâna dreaptă câte-o bâtă cu chindi- sături (încrustări de arabescuri făcute cu fier roşu), cărora li se mai zic şi cifrasag. Fetele înconjoară roata făcută de feciori şi fac şi ele al doilea cerc, care-i mult mai mare. Ce- teraşii (lăutarii cu vioare) stau în mijlocul lor şi cântă. In timp ce ficiorii fac „ponturi căulşereşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora cu mişcări spre stânga. |
| Jocu românesc din Bucium-Şasa | 1931 | horă vioaie | Se joacă în cătunul Bucium- Şasa, comuna Bucium, plasa Abrud. jud. Alba. | horă vioaie urmată de sârbă |
| Jocu’n trei | 1931 | | Se obişnueşte în comuna Groşi, plasa Baia-Mare, jud. Satu Mare. | Un ficior între două fete. Se prind de umeri sau de după gât şi joacă hora în trei, la dreapta şi la stânga. |
| Jocul căiuţilor | 1979 | | în satele din jud. Botoşani şi Suceava | la sărbătorile de iarnă. Se execută în cete de cîte 15 —20 flăcăi mascaţi în că- iuţi, însoţiţi de muzicanţi |
| Jocul Cărăşan | 1930 | brâu amestecat cu învârtită | E cunoscut în comuna Sângeorge, plasa Gătaia, judeţul Timiş-Torontal. | |
| Jocul care-i place fetei | 1979 | brâu | în com. Dridu, jud. Ilfov. | urmat de învârtită |
| Jocul cu aleasa satului | 1931 | | Se obişnueşte în comuna Broşteni, jud. Argeş. | Perechile fac un cerc mare şi In mijloc joacă sârba urmată de învârtită numai o pereche aleasă. Cea mai frumoasă fată din comună cu cel mai simpatic şi mai chipeş flăcău . Când perechea jucăuşă a obosit, atunci toţi asistenţii aplaudă şi o felicită pentru joc |
| Jocul cu ghiocei | 1931 | horă urmată de sârbă săltăreaţă | Joc văzut în comuna Deduleşti, jud. Argeş. | e nume de horă urmată de sârbă săltăreaţă, care se joacă, dacă timpul e frumos, de către toţi flăcăii cu toate fetele din sat în cea dintâi duminică după echinocţiul de primăvară. Multe fete poartă ghiocei prinşi la piept şi în păr, iar flăcăii îi pun la ureche şi la pălărie. |
| Jocul Dacilor | 1930 | brâu jucat de bătrâni | Acest joc l-am văzut în comuna Botiza, plasa Iza, judeţul Maramureş. | cari se ţin unul de altul cu mâna stângă pe umăr, iar în mâna dreaptă au o prăjină lungă de 3—4 metri, ascuţită la capătul de sus, şi care imită lancea. |
| Jocul de duminică | 1979 | horă | în com. Dridu — Ilfov. | Horă urmată de brâuleţ |
| Jocul de-nvârtit | 1930 | | Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Fetele se învârtesc pe sub mâna stângă a ficiorilor, iar ei cu mâna dreaptă îşi bat călcâiul drept. |
| Jocul din Marmaţia | 1930 | sârbă urmată de învârtita | E cunoscut în comuna Sărăsău, plasa Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş. | |
| Jocul din Sohodol | 1931 | | Joc obişnuit în comuna Sohodol, jud. Braşov. | Perechile se prind de umeri. Stngătura, ce se spune şi care mai mult se cântă, |
| Jocul dragostei | 1979 | brâu | în com. Budeşti — Ilfov. | Nume de brâu urmat de învârtită |
| Jocul găinii | 1930 | | Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Bucătăreasa nunţii (după ce a pus pe masă o farfurie mare în care e o găină friptă şi împodobită cu salate, flori şi panglici), joacă înaintea invitaţilor şi strigă: |
| Jocul îndrăgostiţilor | 1979 | | în Banat | |
| Jocu românesc din Secuime | 1931 | horă de umeri | care se joacă aproape în toate comunele din jud. Trei Scaune, unde sunt mulţi români. | |
| Jocul şoimilor | 1930 | chindie foarte vioaie | care se joacă numai de flăcăi, în comuna Mălureni, plasa şi jud. Argeş. Cuvinte auzite in anul 1920. | e o chindie foarte vioaie, |
| Juravelu | 1932 | | Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. | Perechile fac o roată. Toţi se ţin de mâini. Muzicanţii (lăutarii) cântă două părţi. Prima parte este o melodie de horă, cu tempo vioi, o joacă la dreapta şi la stânga, se strâng la mijloc, revin în poziţia dela început şi apoi mişcările se repetă. Când se începe partăa a doua, atunci toţi stau pe loc, iar dintre jucăuşi se desprinde o pereche, care face câte o jumătate de învârtitură (fata cu flăcăii şi el cu fetele) până când a ajuns de unde a plecat. La fel fac şi celelalte perechi până când toţi şi-au făcut rândul. Apoi se prind iar toţi de mână şi încep Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii). |
| La crop | 1979 | | în Moldova | i se zice Uncrop |
| La răscruce, la răspântie | 1930 | Joc ardelenesc | Se joacă la marginea comunei Maeru, la răspântia drumului care duce spre cătunul Anieş, unde e confluenţa pârâului Anieşul-Mare cu râul Someşul-Mare, plasa Sângeorz-băi, jud. Năsăud. | Se prind ficiorii şi fetele de mână şi formează un mare semicerc. Toţi ţin mâinile în sus. Flăcăul din capătul din dreapta trece în zigzag (în serpentină) pe sub mâinile jucăuşilor şi după el atrage pe toţi, până se termină şirul. Se repetă de trei-patru ori şi apoi fac hora. |
| Lanţeta | 1931 | | Joc cunoscut în comuna Măciuca, jud. Vâlcea. In cătunul Rusăneşti, comuna Giuleşti, plasa Bălceşti, acelaş judeţ, când perechile se învârtesc la dreapta, | Două perechi stau faţă în faţă şi joacă sârba urmată de învârtită. |
| Lăutăreasca | 1931 | horă de mână | Se joacă în comunele Otopeni şi Corbeanca, jud. Ilfov. | |
| Legănata | 1931 | | Se obişnueşte în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş. | Se face o roată. Perechile se ţin de mană şi fac patru paşi la dreapta şi patru la stânga şi la urmă sar toţi de patru oii în sus pe loc. Se joacă şi numai câte doi. |
| Lenuţa | 1931 | horă | care se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | |
| Leuca | 1931 | Joc Popular bărbătesc. | Se joacă foarte rar de băttâni, în comuna Câlnic, jud. Caraş. | Patru bărbaţi formeazâ în careu. Se culcă jos, pe spate, unde-i iarbă, cu mâinile sub cap şi unul din ei strigă, dar mai mult cântă: Apoi la comanda „Hop!“ toţi de odată, se ridică în picioare, se apucă de după gât şi joacă brâu cu mişcări la dreapta şi la stânga. |
| Lipanu | 1930 | nume de horă obişnuită. | Joc cunoscut în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj. | Jucăuşii se prind de umăr. |
| Mândrele | 1930 | | Se joacă în comuna Vârvoru, jud. Dolj. | Fetele formează un cerc, se prind de degetul cel mic şi învârtesc repede hora în amândouă părţile. Toate ţin capul sus. Flăcăii privesc, râd şi glumesc. |
| Mândrele de la Goicea | 1979 | | în Oltenia. | Joc de flăcăi şi fete, foarte răspîndit. Semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sârbă. |
| Mândruliţa mea | 1931 | învârtită | Se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, Jud. Ilfov şi în comuna Hinţeşti, jud. Argeş. | Întâi se face o roată niare, numai cu perechi. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a flăcăului când unul din ei strigă: |
| Maramoaica | 1930 | Joc bucovinean | Se joacă în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina. | Se formează un cerc numai de flăcăi şi fete. Perechile se prind de amândouă mâinile şi joacă legănata şi bătuta. |
| Maramoaica, Ţigăneasca | 1979 | | în Bihor. | joc de perechi, un fel de legănată şi bătută, cu strigături (de la maramoi = ţigan) |
| Maramureşanca | 1930 | bătută | Se joacă la sudul şi la nord-estul judeţului Maramureş, în comunele Brebu, Budeşti, Călineşti, Sârbi, Vad, etc. | Bătută urmată de horă. Fiecare pas e bătut şi însoţit de chiote. |
| Mărunţica | 1931 | | în comunele Bran- Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov. In comuna Şimon, când se joacă „Mărunţica“ o fată strigă: | e nume de bătută pe loc, urmată de învârtită, care se joacă, numai de perechi, |
| Mazărea | 1930 | horă cu tropăituri şi învârtituri pe loc | Se jcacă numai de perechi, în comuna Borleşti, judeţul Satu-Mare. | |
| Minerva | 1931 | | Se joacă în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea. | Perechile se prind de braţe, fac un şir lung şi drept şi joacă sârba cu patru paşi, la dreapta şi la stânga. Toţi ţin capul sus şi zâmbesc unul la altul. |
| Moara | 1931 | horă mare | în ambele părţi, în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | e o horă mare, care se joacă vioi, |
| Moeăneasea | 1979 | | din Tamaşi — Bacău | în doijoc popular cules de învăţătorul Gh. Ungureanu, de la lăutarul Ghiţă V. al Casandrei |
| Moldoveneasca din Oaş | 1930 | | Plasa Oaşiu, judeţul Satu- Mare | „Ficiorii" şi fetele se prind, alternativ, de după gât şi de mâini, fac o roată mare şi joacă sârba repede. |
| Murguţa | 1979 | horă cu strigături | în com. Boscoteni şi Şlefăneşti, jud. Botoşani. | O joacă băitănaşi şi codane (de 14 — 15 ani) cînd ies întîi la hora satului. Cînd se prinde şi cîte o fată „mai stătută“ numai ce auzi: „Iaca şi liţa Mărăn- diţa. / La flăcăi nu i se trece / Că-i de patruzeci şi zece /“ … |
| Muşamaua de la Râşnov | 1931 | | Se joacă, numai la nunţi, în comuna Râşnov, jud. Braşov. | Întâi ficiorii formează un cerc şi când unul din ei strigă : |
| Muscăleasca | 1931 | horă | în cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | e nume de horă, care se joacă încet, |
| Mutu | 1931 | Joc făcut numai de ficiori. | Se obişnueşte în comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov. | Ei formează un şir şi încep acest joc cu „ponturi," fac diferite mişcări şi figuri cari te fac să râzi sau fac „fogaşuri“ (jocuri cu mingea). Nici unul nu vorbeşte în timpul jocului. Toţi trebue să execute tot ce face „căpitanul" (conducătorul) lor, care, mai totdeauna, are în mână o mătură. Dacă se întâmplă ca unul din jucăuşi nu execută la timp figura pe care trebue s’o reproducă toţi, atunci „şeful” lor îl bate cu mătura încet sau îl exclude dela joc. |
| Năduşită | 1932 | | Horă cunoscută în comuna şi plasa Năduşită, jud. Soroca. | |
| Nănuţa | 1932 | e nume de horă. | Se joacă în comuna Guconeştii- Vechi, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. | |
| Neagra | 1930 | horă mare | Se joacă în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov. | în mijlocul căreia jucătorii pun o găină neagră, pe care, câtva timp, n’o lasă să iasă afară. |
| Negreanca | 1930 | | Se joacă în comuna Potcoava, plasa şi judeţul Olt. | Se formează cerc şi se prind perechile de umăr. La comanda „una-două“, toţi bat pe loc, de două ori, cu piciorul drept. La a doua comandă: „Ur-ma“, toţi fac patru paşi înapoi. Şi când se spune: „In genuchi", încep o sârbă vioaie şi se apleacă în jos. |
| Obârşanca | 1930 | horă care se aseamănă cu sălcioara | Se joacă în „Dealul Băii“ din comuna Baia de Aramă, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi. | e o horă care se aseamănă cu sălcioara. |
| Ofticuţa | 1931 | horă | care se joacă încet în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | |
| Ominteanca | 1932 | E o horă care se joacă numai de flăcăi | în satele Horodiştea şi Duruitoarea-Nouă, comuna Văratec, plasa Glodeni, jud. Bălţi. | Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când un flăcău strigă |
| Orjana, Orjanca | 1931 | horă | Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş. | |
| Pă chicior (Pe picior) | 1931 | joc bărbătesc | Se joacă în comuna Groşi, jud. Satu Mare. | E un joc bărbătesc, care începe cu legănata urmată de sârba bătută pe loc. Se strigă: |
| Pă sărite | 1931 | | joc cunoscut în comuna Căţelul, plasa Crasna, jud. Sălaj. | Se face un cerc mare numai cu perechi, cari se prind de umeri şi toţi joacă sârba sărită (în galop) cu paşi numai spre dreapta, |
| Păcuraru (Păcularu) | 1930 | | Aşa se joacă şi se strigă în comuna Caţa, judeţul Târnava Mare. In regiunea Baia Mare, judeţul Satmar şi în regiunea Rodnei, judeţul Năsăud, Păcuraru (Ciobănaşul) se joacă astfel: | cunoscut şi sub numele de Ciobănaşul (Cioban sau păzitor de oi, se zice in Muntenia şi Moldova şi în unele părţi din sud-estul Transilvaniei. Românii din Ardeal şi, in deosebi, Grăniţerii din judeţul Năsăud, Mărginenii de pe versantul de nord al Carpaţilor meridionali (dela Zârneşti până la Avrig), Mocanii din judeţul Braşov, judeţul Trei-Scaune şi mocanii din Dobrogea, din sudul Basarabiei, din sudul Podoliei şi din Crimeea zic la ciobani: păcurar, păcular, pecurar, pecuar. Acest cuvânt vine dela forma latinească: pecus: turmă de vite mici în genere, oi, capre, etc., cari sunt duse la păscut, sau dela pecuarius: cel care are multe vite.). Perechile se prind cu mâinile încrucişate la spate. Se formează o roată. Se adună toţi la mijloc şi apoi se retrag. Flăcăii şi fetele fac în cor chiuituri specifice acestui joc. |
| Pădureţu | 1932 | e nume de legănată | Cunoscut în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. | urmată de învârtită pe loc şi se termină cu bătuta. Nu se strigă. |
| Pambliu | 1931 | horă de mână | care se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | |
| Pambrâu, Bambrâu | 1931 | | Se obişnueşte in comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Şirnea, Peştera, jud. Braşov. | Jucăuşii se prind de mâini sau ţin mâinile încrucişate la spate şi joacă întâi brâu uniform, apoi fac multe şi variate schimbări (figuri). |
| Pă-nvârtita | 1931 | | Aşa se joacă în comuna Căţelul jud, Salaj | Perechile fac un cerc mare, stau depărtate unele de altele la câţiva paşi. Fiecare pereche se ia de mână şi,toate deodată, joc pe loc legănata. Când ficiori bat cu piciorul drept fn pământ fetele se învârtesc repede de două-trei ori pe sub mâna dreaptă a flăcăilor şi, la a doua lovitură de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mâna stângă. |
| Pe apucate, pe sehimbate | 1979 | | în com. Călineşti — Argeş. | Joc de perechi, în cerc, braţele încrucişate la spate. Are strigături. |
| Pe dealogu (Pe de-a lungu) | 1931 | chindie urmată de brâu | Se joacă rar în comuna Căţelul, jud. Sălaj. | Joc executat numai de ficiori aşezaţi în linie dreaptă şi după înălţime. |
| Pe ochite, să-i faci cu ochiu, Ochiiu | 1930 | horă | Joc cunoscut în comuna Maeru, judeţul Năsăud şi în comuna Cavnic, plasa Baia-Mare, judeţul Satu-Mare. | La mijlocul ei joc flăcăii, iar împrejur stau fetele şi privesc. Apoi joacă o Ţopătură (variantă de învârtită). |
| Pe sub mână | 1931 | legănată urmată de învârtită | Se joacă în comuna Braila, jud. Argeş. | |
| Pe-apucate, pe schimbate | 1932 | | Se formează un cerc, cu multe perechi, cari se ţin cu braţele încrucişate la spate. Un flăcău mai isteţ zice strigătura care descrie acest joc, | |
| Pelniţa | 1930 | variantă de horă | în comuna Vârvoru, judeţul Dolj. | preferată mai mult decât oricare alt joc, După ce s’a format o horă mare, numai cu perechi, un flflcau bate odată din palme (dă semnalul de începere) şi ese la mijloc: în mâna dreaptă ţine în sus o batistă albă, iar ceilalţi joacă şi cântă: |
| Perniţa sau Periniţa | 1930 | horă mate, formată numai din perechi | Perniţa e preferată, durează ore întregi şi se joacă în judeţele Argeş şi Muscel, în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa şi în comunele Comana, Daia, Grădiştea, Mihai-Bravu şi Tângaru, judeţul Vlaşca. | La mijlocul ei un flăcău (care începe jocul) ţine în mâini o perniţă îmbrăcată frumos cu ţesături naţionale şi joacă, în timp ce hora se învârteşte. Lăutarii cântă alături. Perniţa e lăsată la picioarele fetei, care îi este dragă, jocul se întrerupe, iar flăcăul şi fata îngenuche pe perniţă, se sărută şi se face mare haz. Jocul reîncepe cu mai mare veselie. Fata joacă perniţa, iar ceilalţi cântă: |
| Pestelcuţa | 1932 | e nume de horă obişnuită, | Joc popular cunoscut în satul Raşca, comuna Movila- Ruptă (pe malul drept al Prutului) şi în satul Cucutenii-Răzeşi, comuna Durneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. | la care flăcăii strigă pe rând. |
| Peştişorul | 1930 | | Se joacă în comuna Comâneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Bibeşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gilortu, jud. Gorj. | Perechile se prind de coate, joacă pe loc şi fac patru plimbări şi două bătăi. |
| Peştişorul | 1931 | horă şi sârbă | Se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. | |
| Pingeaua | 1931 | horă repede de mână | care se joacă mult în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş. | |
| Pintenul | 1930 | | Acest joc e cunoscut în comunele: Cămâizana, Târşolţ, Lechiniţa, Bicsad, Trip, Negreşti, Prilog, Racşa şi Remetea- Oaşului din plasa Oaşiu („Ţara Oaşului"), judeţul Satu-Mare. | Se formează o roată de 18 sau 24 „ficiori", distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei joacă brâuleţul şi îşi lovesc des călcâiele. |
| Piteşteanca | 1930 | horă | în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | |
| Polipanca, Polipoampa | 1932 | | Joc văzut în satul Micăuţi, comunele Drăsliceni şi Stră- şeni, judeţul Lăpuşna. | Se formează grupuri de câte trei. Un flăcău între două fete. Câteşitrei (tus-trei) se ţin de mână. Jocul începe cu legănata. Fetele se învârtesc în jurul flăcăului. Apoi el de gioacă» succesiv, pe amândouă (se învârteşte de două-trei ori cu fiecare fată în parte. Nu se chiuie şi nici nu se strigă. |
| Popoveanca | 1931 | horă | Se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj. | Perechile se ţin de umeri. |
| Portu | 1931 | | Se joacă în comuna Deaj, plasa Bachnea, jud. Târnava Mică. | Perechile formează o roată, se prind de mâini, fac paşi de horă şi se termină cu învârtită în ambele părţi. Inaiute de a se învârti un ficior strigă: |
| Prahoveanca | 1930 | | Văzută în comuna Breaza, judeţul Prahova. | Se prind de mâini flăcăi şi fete. Se aşează în patru rânduri: un rând de fete şi un rând de flăcăi. Joacă sârba cu trei paşi înainte şi trei paşi înapoi, formează hora şi sfârşeşte cu învârtită. |
| Rămureaua | 1930 | horă vioaie şi săltăreaţă | Se obişnuieşte în judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea. | E nume de horă vioaie şi săltăreaţă, care se joacă ţinând în mână, la pălărie sau la piept câte o ramură mică de brad. |
| Râşniţa | 1931 | horă mare | în comuna Deduleşti, jud. Argeş. | E nume de horă mare, care se joacă repede, în ambele părţi, |
| Roata | 1930 | horă compusă din şase perechi | Se joacă în comunele Moisi, Vişeul-de-Sus, Şieu, Roza- vlia, Strâmtura şi Saraşeu din Maramureş. In comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş, Roata e o horă formată numai din perechi. Fetele se schimbă de lângă ficiori şi jocul se transformă într’o plimbată. | e o horă compusă din şase perechi. Flăcăii stau în picioare şi ţin fetele de mână, iar ele stau jos, formează un cerc şi toate cu picioarele la mijloc. Jocul începe cu mişcări la dreapta şi la stânga şi continuă până când fetele nu mai pot rezista şi cad jos. Atunci se face mare haz, iar flăcăii le ridică în braţe şi le sărută. |
| Roata Valaha | 1931 | horă de mână | în comuna Deag, jud, Târnava Mică. | Horă de mână, care se joacă num i de bătrâni, |
| Roata veche | 1931 | horă | care se joacă în comunele Ciumagi şi Măciuca, jud. Vâlcea, Deduleşti, jud, Arge§ şi în cătunul Dobroseşti, comuna Lipia-Bejdani’ jud. Ilfov. | |
| Rogojana | 1930 | | în comuna Vârvoru, jud. Dolj. | E nume de horă jucată de bătrâni |
| Romanca sau joc românesc | 1930 | | Acest joc e cunoscut in comunele Gârbova de Sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba. | Acest joc, format numai de perechi, începe cu un pas înainte şi unul înapoi, şi continuă aşa în timp ce flăcăul strigă. |
| Romaniţa sau Romoniţa | 1930 | horă urmată de sârbă | Cuvinte auzite în comuna Călineşti, jud. Muscel | Se joacă numai cu perechi. Un flăcău strigă : |
| Romneasca | 1931 | horă ţigănească | Se joacă în comuna Otopeni, jud. Ilfov. | |
| Roumanieska (Româneasca) | 1979 | | | horă, Demidoff, Planşa nr. 10, 12 şi 18 de Raffet. Explicaţie p. 16. Album V/428. |
| Rudăreanca | 1930 | horă bătută | Se joacă în comuna Poroschia, plasa Alexandria, judeţul Teleorman. | e o horă bătută pe loc şi cu mişcări numai spre dreapta |
| Rugelușu | 1931 | sârbă | Se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | |
| Ruguleţu | 1931 | sârbă | care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | sârbă urmată de horă |
| Să jucăm fetiţele | 1979 | brâuleţ | în corn. Movi- liţa S Ilfov. | nume de brâuleţ urmat de învârtită |
| Sabaru | 1931 | horă vioaie | Se joacă în comuna Mierea- Birnici, jud. Dolj. | Perechile se ţin de mână sau de braţe. |
| Sâiacu | 1932 | | Se obişnuieşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna. | Doi flăcăi ţin o băsmăluţă (batistă) de colţuri, fac paşi mărunţi înainte şi înapoi şi pe urmă se învârtesc amândoi separaţi: unul lâ dreapta şi altul spre stânga. Apoi mişcările se repetă. Nu se strigă. |
| Şaiera sau Şaieru | 1932 | Nume de legănată urmată de învârtită pe loc, | Joc popular basarabean, văzut în suburbia Protigailovca zisă şi Potigaloca, în partea de vest a oraşului Tighina şi în comuna Gârbovăţ, plasa Bulboaca, jud. Tighina (Basarabia). | în ambele părţi, de câte două-trei ori şi se termină cu Giocul sel (cel) mare (Hora Unirii). Se joacă numai în grup de câte opt perechi. Nu se strigă. |
| Salta, Sâltuţa | 1931 | horă repede şi săltăreaţă | se joacă în comuna Broşteni, jud. Argeş. | |
| Sârba amărâţior | 1931 | gramofon | | placă de gramofon, |
| Sârba ardelenească | 1931 | | Joc cunoscut în comuna Sohodol. jud. Braşov. | Se face o roată cu perechi, cari se prind de umeri şi joacă hora în ambele părţi La mijloc, o pereche, care ştie mai bine figurile, joacă sârba vioaie. |
| Sârba babei Dochia | 1979 | | din com. Mironeşti — Ilfov | cunoscută de bătrînii |
| Sârba Be | 1931 | | se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea. | |
| Sârba ca la Gorj | 1930 | | Cunoscută în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi. | Se formează horă de mână şi se joacă sârba. |
| Sârba ca la Mehedinţi | 1930 | | Văzută în comunele Almăjelu, (plasa Bălăuţa), llovăţu, (plasa Coşuştea), Cloşani, Comăneşti, (plasa Cloşani), jud. Mehedinţi. | Se formează un şir lung de fete, iar la extremităţi e câte un flăcău. Toţi se prind de umăr şi joacă sârba (gonită) foarte repede. |
| Sârba chefliilor | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba chiulangiilor | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba ciobănească | 1931 | | Se joacă foarte rar în comunele: Tohanul vechi şr Şirnea, jud. Braşov, | Jucăuşii se prind de după gât, de umeri, de bete, sau de chimir. Cel care conduce are în mâna dreaptă o bâtă cu care loveşte cadenţat în pământ, după tactul muzicii şi al jocului. El strigă; |
| Sârba de la Râşnov, Sârbă bătrânească | 1931 | sârbă | în comunele Râşnov şi în Tohanul vechi, jud. Braşov, | E o sârbă cu multe figuri, urmată de hora pe loc. Se joacă rar, numai la nunti, |
| Sârba de la Sărindar | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba de mână | 1931 | | se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | |
| Sârba din Lăloaia | 1931 | | se joacă în comuna Comăneşti, jud. Bacău. | |
| Sârba din Plopu | 1930 | | aproape în toate comunele din judeţul Dolj. | se joacă în dreapta şi în stânga, |
| Sârba din Sulina | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba în doi | 1979 | | în com. Radovanu — Ilfov. | se joacă de un flăcău şi o fată |
| Sârba înainte, bătută pe burdui | 1979 | | în com. Runcu — Gorj. | N. Varone, Jocurile naţionale Românești, 1938, p. 319. |
| Sârba lăutarilor | 1930 | | care e cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. | E nume de sârbă obişnuită |
| Sârba lui 22 | 1930 | | Se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Râul-Doamnei, judeţul Muscel şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. | |
| Sârba lui Buzdrună | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba lui Gâp | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba lui Mculae Filitis | 1931 | gramofon | | placă de gramofon. |
| Sârba lui Popa Mischie | 1931 | | se joacă în comunele dela munte din jud. Mehedinţi şi Gorj. | |
| Sârba maicilor | 1930 | | E un joc bine cunoscut în Moldova-de-Sus, pe valea Bistriţei până la Dorna. | se joacă numai câte doi. Perechile se ţin de umăr şi fac doi-trei paşi înainte şi la fel înapoi (după ritmul muzical al sârbelor obişnuite), apoi urmează trei în- vârtituri la dreapta şi trei la stânga. |
| Sârba marinarilor | 1931 | | | se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa. |
| Sârba opta, Sârba în opt, Sârba cu opt paşi | 1931 | | Se joacă rar în comunele; Râşnov, Bran-Poartă, Peştera, jud. Braşov. | Jucăuşii se in de umeri. |
| Sârba pă bătaie | 1931 | Joc vioi bărbătesc | Se joacă în comuna Sohodol, jud. Braşov. | "Dăscântătură" (stiigăturăj ce se spun descrie acest joc; |
| Sârba pe Iorgovan | 1930 | | cunoscut sub acest nume, pe plaiul Cloşani din judeţul Mehedinţi. | E o sârbă obişnuită, care se joacă de ciobani sau de săteni călători, când fac popas pe Iorgovan (drum roman) |
| Sârba rezaască | 1931 | | Se joacă în comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov. | Joc vioi, peste picior, în două părţi. |
| Sârba românească | 1931 | | se joacă în comuna Bălteşti, jud. Vâlcea. | |
| Sârba Romaşcănului | 1931 | gramofon | | placă de gramofon, |
| Saristocu, Saristrocu | 1931 | horă | care se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş, | E nume de horă urmată de sârbă, |
| Saristocu, Saristrocu | 1979 | horă urmată de sârbă | în com. Hinţeşti — Argeş. | |
| Sărita | 1979 | | în comuna Ilişeni — Botoşani, şi satul răzăşesc Buruieneşti — Iaşi. | După obişnuiţii paşi de horă înainte şi înapoi, urmează „săriturile, frămîntatul pe loc şi chiuiturile". Apoi, o pereche se desprinde şi trece în mijlocul roatei. Flăcăul, cu mîinile pe piept, joacă înaintea fetei cu paşi săltaţi la dreapta şi stînga, iar dînsa, cu mîinile în şolduri, face mişcări legănate pe loc. |
| Şarla | 1931 | horă | Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş, | e o horă urmată de învârtită şi se termină cu sârbă. |
| Să-ţi strîng mijlocelul | 1979 | brâuleţ | în com. Mironeşti — Ilfov. | |
| Schimbata | 1930 | horă vioaie şi săltăreaţă | care se joacă în comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus judeţul Mehedinţi. In comuna Drăgoteşti, aceiaş plasă şi judeţ, flăcăii se ţin de mână şi joacă hora tot în ritm vioi şi săltăreţ. | Ei se strâng spre mijloc şi când se depărtează fac diferite mişcări cu picioarele, în timp ce hora se roteşte spre dreapta. De multe ori acest joc începe cu boiereasca, la care participă şi fetele. Când hora s’a mărit, atunci lăutarii schimbă brusc melodia. Schimbarea aceasta se face mai mult în şagă, pentru ca fetele să se desprindă din horă, iar flăcăii să joace mai repede. |
| Şchiopu | 1931 | | Se joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunjelu, Sârba, Sehiopu şi Trei sus. | Ficiorii şi fetele stau faţă în faţă şi se ţin cu mâinele cruciş. Perechile se aşează în linie dreaptă şi ţopăesc (joacă) legănata. Un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă): |
| Sfârşitul manevrelor, spargerea manevrelor | 1930 | horă urmată de chindie | care se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Raul-Doamnei, jud. Muscel. | |
| Silvana | 1930 | | Văzută în comuna Repedea, plasa Vişeu, jud. Maramureş. | e o horă vioaie pe care o joacă numai păstorii, Duminica, la marginea pădurii, la apusul soarelui. |
| Simianca | 1930 | | E cunoscută în comunele Cireşu, Cloşani, Ilovătu, Rudina, Simian şi Tâmna din judeţul Mehedinţi şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | Flăcăi şi fete se prind de bete, formează o horă mare şi joacă. |
| Slătioara | 1931 | horă de mână | care se joacă în comuna Măcăi, plasa Uda, jud. Argeş. | |
| Smărăndica | 1932 | Nume de horă. | Se obişnueşte în comuna Mihălăşeni, plasa Stefăneşti, jud. Botoşani. | Se joacă numai de flăcăi şi fete. Perechile se tin cu mâinile încrucişate la spate: mâna dreaptă a flăcăului ţine mâna dreaptă a fetei şi stânga lui pe stânga ei. Toţi pornesc odată cu dreptul, fac doi paşi săltaţi, stau pe loc, hat de trei ori şi pornesc înapoi cu stângul* După câtva timp, lăutarii schimbă melodia şi urmează învârtită. Flăcăii joacă, pe rând, pe fiecare *fată până când perechile se formează aşa cum au fost la început. Fetele trec la dreapta flăcăilor. Toţi se prind de mâini şi joacă din nou hora. In timpul jocului, un băetan strigă: |
| Soldăţeasca | 1931 | | Se joacă în comunele Bran-Portă, Peştera, jud. Braşov. | Joc bărbătesc cu multe figuri din brâu şi urmat de chindie foarte vioaie . |
| Solomonita, Solomonia | 1932 | E o învârtită care se termină cu bătuta. | Se obişnueşte în comuna Gorbăneşti, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani. | Aproape toţi jucăuşii ţin în mâna dreaptă câte o steblă (smoc) de busuioc. Solomonia, în înţelesul local, înseamnă vrajă, iar solomonlt e vrăjit, fermecat. Când joacă bătuta, un flăcău strigă. Când flăcăii şi fetele încep de şăguiesc (glumesc) şi îşi fură reciproc busuiocul, atunci jocul se termină. |
| Someşana | 1930 | | Joc cunoscut in judeţul Năsăud. Multe petreceri şi serbări se încep şi se sfârşesc cu Someşana. | Acest joc ardelenesc se împarte în două: prima parte (plimbata) constă dintr’o plimbare care o face „ficiorul" cu fata, ţinându-se de mijloc. Urmează o mică pauză. Iu partea doua, fac trei învârtituri la dreapta şi alte trei la stânga. |
| Şoricelul | 1930 | horă | care se joacă în comuna Murdusaci, plasa Stănişeşti, judeţul Tecuci. | |
| Tropotită, Strigătura | 1930 | | | In judeţul Năsăud, după cununia religioasă, mireasa intră în casa mirelui sau invers. Amândoi sunt introduşi în camera destinată lor. Ei sunt traşi de naşii lor, cu ştergarul de nuntă, ţesut din borangic şi cu frumoase cusături naţionale. Bucătăreasă nunţii (şocăşiţa în Ardeal şi vorniceasa în Muntenia) prezintă tinerilor căsătoriţi, o găină friptă îir.podobită că petele (panglici) roşii, le urează „bun venit" şi-i felicită. Unele le prezice viitorul. Pe urmă colăcarii pedeştri colăceri, conăcari sau vornicei în Basarabia şi Moldova), cei cari poftesc pe cunoscuţi la nuntă (îmbrăcaţi în costume naţionale specifice regiunii),,, dimpreună cu druştele (domnişoarele de onoare), formează o horă mare, vioaie şi joacă. |
| Şuiu | 1930 | horă obişnuită | Cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş. | E nume de horă obişnuită, la care se strigă : Şui, şui, şui“. |
| Şuiu | 1931 | horă mare | Acest joc aşa se execută în comuna Deduleşti, jud. Argeş. | din care se desprind patru perechi şi vin la mijloc. Lăutarii sunt săteni elemente autohtone, stau alături, lângă horă şi canta. Toţi joaca hora |
| Suşiu | 1930 | | Aşa se joacă în comunele Crevedia mică şi Zâdăriciu, jud. Vlaşca. In comuna Floreşti, judeţul Prahova, în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov şi în comuna Călineşti, Judeţul Muscel, Suşiu se joacă astfel; Flăcăii şi fetele formează o horă numai cu perechi. Braţele sunt încrucişate la spate. | Flăcăii şi fetele formează hora şi joacă. |
| Ţambalu | 1931 | chindie | Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş. | care se joacă de două, tre sau cel mult patru persoane, prinse una de alta numai de mijloc. |
| Tânţăşeasca Ţinţeşeasca, Ţinţăreasca, Ţanţareasca | 1931 | horă | care se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov. | e nume de horă urmată de sârbă vioaie, |
| Ţârcolu | 1930 | | în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj. | horă vioaie jucată mai mult de bătrâni, |
| Ţarina, Ţarina munţilor apuseni | 1931 | | Joc văzut şi cuvinte auzite în comuna Abrud, jud. Alba, cu ocaziunea Congresului Uniunii femeilor române, ţinut acolo în zilele de 10 11, 12. Septemvrie 1930. | Perechile se ţin de mâini. Ficiorii fac paşi mărunţi pe loc. încep cu legănata, „fechiele“ (fetele) se învârtesc singure şi izolate înaintea lor, în timp ce ficiorii bat din pălmi, Apoi perechile se îmbrăţişează şi jocul se termină cu câte două învârtituri la dreapta şi la stânga. |
| Tigăiţa | 1930 | | Văzută în comunele Baia-de-Arieş, Corneşti şi Surduc din judeţul Turda. | Joc ţărănesc în onoarea bucătăresei dela nuntă. După ce s’a servit masa la nuntă, bucătăreasa stă lângă invitaţi, iar femeile în jurul ei, joacă una lângă alta, dar nu sunt prinse. Ele tropotesc, plesnesc din degete, fac un compliment, se învârtesc cu mâinile în şolduri şi când au bătut de trei ori din palme au terminat jocul. |
| Ţigăneşte | 1930 | | Joc cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Perechile se prind de umeri, fac doi paşi înainte şi doi paşi înapoi, joc pe loc şi se învârtesc de două- trei ori în fiecare parte. |
| Toculețu, Troculețu | 1932 | | Joc popular, cunoscut de bătrâni, în comuna Mălăeşti, plasa Melineşti, jud. Dolj. | Se formează perechi. Fetele stau în stânga, iar băieţii (flăcăii) în dreapta. Perechile — unele după altele — se aşează pe două rânduri. Toţi joacă legănata urmată de bătuta, cu opt paşi pe loc. Nu se strigă. In comuna Mălăeşti se joacă Brâu, Hora de mânâ, Ici tmi place loc de casă, (horă obişnuită) Kestemul, tiomanu, Sârba şi Toculefu sau Troculefu. Lăutarii, formafi din săteni localnici, cântă cu uioara, fambalul, cobza, piculina şi cu basul. |
| Ţopăita, Sulăţica, Suliţoaia | 1979 | brâu | în com. Soroceni — Botoşani. | Un fel de brâu de flăcăi şi fete, cu mîinile pe umeri sau de brâu. Are însă mişcări mai repezi şi se execută pe loc |
| Ţopătura | 1930 | învârtită amestecată cu bătuta | care se joacă în comuna Maeru, judeţul Nâsăud. | învârtită amestecată cu bătuta |
| Trecerea podului | 1930 | sârbă | care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | |
| Trei paşi | 1930 | | Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. | Perechile joc pe loc, se învârtesc odată şi apoi dau trei lovituri cu piciorul drept în pământ. |
| Trei păzi | 1931 | horă iute de mână | Se joacă în comunele Bratia, Măicăi, Stoiceni, Isbăşeşti şi Deduleşti, jud. Argeş. | |
| Trei sus | 1931 | Joc popular ficioresc | Se joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunţelu, Sârba, Schiopu şi Trei sus. | Se joacă numai de cate doi ficiori, cari stau faţă în faţă şi se ţin de ambele mâini, și încep cu legănata, îşi apropie picioarele, bat de câte două ori din călcâie, apoi sar în sus de trei ori. Când joacă legănata, un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă). |
| Treinăzat, Treirâza | 1932 | Nume de horă urmată de învârtită. | Se obişnueşte în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna. | Nu se strigă. |
| Trenchina | 1930 | | în comunele Brătuia, Pişieu şi Frumuşei din jud. Gorj. | horă numai pentru flăcăi şi se joacă foarte repede şi săltăreţ, |
| Troaca | 1930 | | Văzută în comuna Vârvoru, plasa Vella, judeţul Dolj. In comuna Scoarţa, plasa Cărbuneşti, judeţul Gorj, e cunoscută ca horă vioaie. | sârbă pe-aplecate, care se joacă cu doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga. |
| Troculeţu | 1979 | | în Mălăeşti Dolj | |
| Tufanu | 1931 | horă de mână | care se joacă în comuna Măciuca, jud. Vâlcea. | |
| Turbata | 1932 | E o horă pe care o joacă, foarte repede, | Se joacă în comuna Şapte-Bani, plasa Glodeni, jud. Bălţi. | câte trei-patru perechi şi se termină cu învârtită. Lăutarii cântă alături, în surdină, când un flăcău strigă: |
| Turlingeaua, Turligeaua | 1932 | e horă urmată de bătută. | Se joacă în comuna Alexandreni, plasa Slobozia-Bălţi, jud. Hălţi. | |
| Tutoveanca | 1930 | horă | care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | |
| Ungureasca a opta | 1931 | horă mare | Aşa se joacă în comuna Duduleşti, jud. Argeş | Perechile se ţin de umeri. Când un flăcău strigă. |
| Ungureasca dreaptă | 1931 | horă mare | Aşa se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş. | care, la răstimpuri, se transformă în învârtită. Un flăcău sau mai mulţi strigă: |
| Ungureasca veche | 1931 | | Se joacă rar în comunele Măcăi, Bratia, jud. Argeş | Perechile se prind cu mâinile la spate şi joacă legănata cu paşi de horă, în amândouă părţile. |
| Ungurelul | 1930 | sârbă | care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş. | |
| Ursăria | 1930 | horă săltăreaţă amestecată cu învârtită | Joc cunoscut în judeţele Teleorman, Vlaşca, Ilfov, în comunele de pe malul stâng al Dunării. | |
| Vântuleţu | 1931 | | Se joacă în comunele Ciumagi şi Giuleşti, jud. Vâlcea şi în comuna Mirceşti, jud. Olt. | e nume de horă, care se transformă în învârtită. |
| Vârteju | 1979 | sârbă | în com. Moviliţa — Ilfov. | sârbă urmată de învârtiri la dreapta şi la stînga |
| Vârtelniţa | 1931 | | Se joacă în comuna Stoiceni, jud Argeş. | Se face o roată mare numai cu perechi. La mijloc cântă lăutarii, cari se oferă dintre sătenii localnici. La început se cântă şt se joacă sârba urmată de învârtită şi se termină cu hora executată repede, la dreapta şi Ia stânga. Perechile se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga, apoi se face horă, care se execută repede în amândouă părţile. |
| Vergeluşa | 1930 | horă legănată | Acest joc a fost văzut în comunele Ciovârnăşani, Rudina si Trâmna din judeţul Mehedinţi şi în multe comune din judeţu Ilfov. | care se aseamănă cu Imereasca. Se joacă ţinând în mâini (sau înfiptă între nojiţele sforile — dela opinci) o vergea de trestie împletită, în vârful căreia e legat un ciucure de lână colorată. |
| Veselia tinereţii | 1979 | sârbă | in com. Moviliţa — Ilfov. | sârbă urmată de învârtita |
| Vinghierca | 1932 | | Se joacă în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna. | are asemănare cu jocul popular Harmăsariu, cu deosebirea că se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii). Nu se strigă. |
| Viorica | 1930 | sârbă | care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei judeţul Argeş. | Nume de sârbă, |
| Vivotu sau Chemarea la gioc | 1932 | | Acest joc se obişnueşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna. | Flăcăii se adună şi pornesc în grup la horă. Când sunt cu muzicanţii (lăutarii), «ca să veselească lumea» şi să atragă cât mai mulţi «jucători» (jucăuşii), doi dintre" ei, cari se ţin de umeri, joacă, înaintea grupului, «bătuta în mers», până când au ajuns «în nijlocu satului», unde se adună fetele şi flăcăii. Nu se chiuie. Nu se strigă. |
| Voiniceasca | 1979 | | în com. Bivolari Hs laşi şi Ştefăneşti — Botoşani. | joc de patru sau opt flăcăi aşezaţi în linie, mîinile pe umeri. Are mişcări variate,«care se termină cu „bătutaf|i ;|alturi voiniceşti" ca la chindie |
| Voivodina Timişană | 1930 | horă amestecată cu brâu vioi | Se joacă în comuna Otveşti, plasa Buziaş, judeţul Timiş- Torontal. | |
| Voltara sau învârtitura | 1930 | | Joc cunoscut în comuna Fodora, plasa Ileanda, jud. Someş. | joc ardelenesc format diu următoarele elemente. La început se execută o sârbă bătută, după care urmează o strigătură şi apoi o învârtită. |
| Vulpicica | 1930 | horă de mână | care se joacă în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gi- lortu, jud. Gorj. | |
| Zdrăngănită | 1930 | joc mocănesc | Joc cunoscut în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Mrtgina, plasa Aiud, judeţul Alba. | Flăcăii apucă fetele de degetele dela mâna dreaptă şi ele se învârtesc odată pe sub mâna lor. Ei prind fetele de mijloc cu amândouă mâinile, iar ele îi ţin de umeri şi joacă doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga. |
| Zlata | 1930 | horă urmată de chindie | care se joacă ui comunele Comana, Daia, Grădiştea şi Mihai-Bravu, judelui Vlaşca. | |
| Zorile | 1931 | horă | care se joacă la nunti în toate comunele din Muntenia. | După nuntă, când începe a se lumina de ziuă, nuntaşii conduc acasă pe naşi, cu lăutari. A- tunci, pe drum, se cântă şi se joacă deseori Zorile. Jucăuşii se opresc de obicei în faţa caselor unde au rude sau prieteni, chiuesc şi beau cu tot», pe rând (vin la şes şi deal, iar ţuică la munte), dintr’o ploscă pirogravată cu motive româneşti colorate şi împodobită cu brad verde. |
