Author Archives: Nick

Călușul at Rusalii and its overlapping contexts

Keywords: , ,

The căluș ritual of southern Romania (also found in certain villages in northern Bulgaria) takes place every year at the time of Rusalii (Pentecost, 50 days after Orthodox Easter).  The căluș has drawn the attention of many researchers, from a range of backgrounds and disciplines including folklorists, religious historians (spiritual and ritual), ethnochoreologists, and anthropologists. The elements of this ritual have been described in many publications. In 2005 the căluș ritual was listed in the UNESCO list of intangible heritage list.

However căluș is more than just the healing ritual, it is a multi-facet custom that retains a strong place within the collective memory of Romanians. Although the ritual healing is rare nowadays, the căluș customs and dancing continue to take place and are still important in community life in southern Romania.

Our Căluș research

For the last two decades we have followed southern căluș in several overlapping contexts through our personal fieldwork in southern Romania and northern Bulgaria, in written literature and archival sources, and virtually using online resources.

These contexts include:

  • The căluș custom during Rusalii in southern Romanian villages (house-to-house and dancing in the street)
  • Căluș groups dancing in towns and cities in the period of Rusalii
  • Annual Căluș festivals organised at local and county levels during and after Rusalii
  • Căluș as a choreography performed by dance ensembles

Călușari going house to house in the village of Brancoveni

Our ethnographic web site has three pages about Căluș

The Căluș ritual

Lower Danubian Călușari

Калушари, Kalushari, Călușari in Bulgaria

Kalush (in Bulgarian script Калуш) is the official transliteration of căluș. Over time, especially since 1990, the number of villages in northern Bulgaria along the Danube that have Kalush groups has steadily declined (parallel to the reduction in the rural population in Bulgaria). Today only the Kalush groups in the villages of Harlets and Zlatiya continue perform at festivals in Bulgaria.

Our themes of interest

  • Căluș in its many overlapping contexts
  • Căluș as part of Romanian men’s group dances
  • Căluș and Romanian identity
  • Căluș presentational performance and choreography
  • Călușari and 1935 international folk festival in London
  • Kalush in Bulgaria – links to Romanian căluș and comparative histories


  1. Foley, Catherine E., et al. (2022). "Maud Karpeles: Her Contribution to Dance Research and to the Council." In: Svanibor Pettan, Naila Ceribašić & Niles, and Don (eds.) Celebrating the International Council for Traditional Music: Reflections on the First Seven Decades, pages 18-30. Ljubljana: University of Ljubljana Press and International Council for Traditional Music.
  2. Mellish, Liz. (2006). "The Romanian Căluș tradition and its changing symbolism as it travels from the village to the global platform."
  3. Mellish, Liz & Green, Nick (2013). "Traditional folk dance performance in the 21st Century: Romanian Căluș versus English Morris: Revivalist versus ex-communist?" In: Kunej, Drago & Šivic, Urša (eds.) Trapped in folklore? : studies in music and dance tradition and their contemporary transformations, pages 81-99. Zurich: Lit Verlag.

Publications by Vera Proca Ciortea

Head of dance research at the Institute of Folklore (Bucharest).

Vera Proca-Ciortea (1915-2002) from Sibiu studied at the National Academy of Physical Education in Bucharest (1932-1936), then further in Berlin (1937-1938) and again in Germany (1962-1981). She was a lecturer at the Institute of Physical Education, a university professor at the Institute of theatrical and cinematographic art until 1973.

She was ballet master of the National Theatre (1944-1947), head of the choreographic section at the Institute of Folklore (1949-1961) and ballet master of the C.F.R.-Giulești Ensemble (1951-1953). She is credited with the rapid dance notation scheme used within the Institute of Folklore. From 1962 she led the Ethnochoreology study group within the International Council of Traditional Music, and was on the Executive Committee of the UNESCO-Paris International Dance Council (1977).

Proca-Ciortea, Vera1954Jocuri Populare RomâneștiBucuresti, Editura de Stat
Proca, Vera1956Despre notarea dansului popular românescRevista de Folclor Anul 1 Nr 1-2, pp.135-172București: Institutul de Folclor
Proca, Vera1957Despre notarea dansului popular românesc IIRevista de Folclor Anul 2 Nr 1-2, pp.65-91București: Institutul de Folclor
Proca-Ciortea, Vera 1962Câteva documente grafice privind jocul popular românescRevista de Folclor Anul 7 Nr 3-4, pp.79-88București: Institutul de Folclor
Proca-Ciortea, Vera & Giurchescu, Anca1966Conferințele internaţionale de terminologie a dansului popularRevista de Etnografie și Folclor Tomul 11 Nr 111(1), pp.86-88București: Institutul de Etnografie și Folclor
Proca-Ciortea, Vera & Giurchescu, Anca1968Quelques aspects théoriques de l'analyse de la danse populaireLangages 3(10), pp.87-93Paris: Éditions Didier/Larousse
Proca-Ciortea, Vera 1969On Rhythm in Rumanian Folk DanceYearbook of the International Folk Music Council 1, pp.176 -199
Proca-Ciortea, Vera1970Kinetic Language and VocabularyYearbook of the International Folk Music Council 2, pp.133-141International Council for Traditional Music
Proca-Ciortea, Vera1978The ‘Căluș’ Custom in Rumania – Tradition – Change – CreativityDance Studies 3, pp.1-43

Publications by Emanuela Bălăci

Dance researcher at the Institute of Folklore (Bucharest).

Emanuela Bălăci (born 1930) studied at School of Choreography in Sibiu, and was a teacher at the School of Art in Sibiu (1952-1953), and then a folklorist-choreographer at Institute of Folklore (Bucharest) from 1953-1972, leaving to live in Germany from 1973.

Her key publication is “Jocuri din Transilvania de Sud” (the dances from Southern Transylvania) in collaboration with Andrei Bucșan is a choreographic monograph focused on the study of 580 dance variations.

Emanuela Bălăci, Andrei Bucșan1956Folclorul coreografic din SibielRevista de Folclor Anul 1 Nr 1-2, pp.213-248București: Institutul de Folclor
Emanuela Bălăci1959Observații în legătură cu unele transformări în jocul popular românescRevista de Folclor Anul 4 Nr 1-24(1-2), pp.45-56București: Institutul de Folclor
Emanuela Bălăci1964Câteva observații asupra stilului în jocul popular românescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 9 Nr 4-59(4-5), pp.509-514București: Institutul de Etnografie și Folclor
Emanuela Bălăci1965Aspecte ale neconcordanței dimensionale în dansul popular românescRevista de Etnografie și Folclor 10(3), pp.291-300București: Institutul de Etnografie și Folclor
Emanuela Bălăci, Andrei Bucșan1966Metode de cercetare a dansului popularRevista de Folclor Anul 10, nr. 3, p. 243-250București: Institutul de Etnografie și Folclor
Emanuela Bălăci1967'Horele mari' - analiză morfologicăRevista de Etnografie și Folclor 12(5), pp.365-374București: Institutul de Etnografie și Folclor
Emanuela Bălăci, Andrei Bucșan1969Jocuri din Transilvania de Sud - monografie coreograficaBrașov: Casa Creației Populare Brașov
Emanuela Bălăci1984Some notes on certain transformations occurring in Rumanian folk danceDance Studies 8, pp.49-66St Peter, Jersey: Centre for Dance Studies

Publications by Constantin Costea

Dance researcher at the Institute of Folklore (Bucharest).

Constantin Costea (1931–2002) from Bucharest was a dancer, choreographer and researcher. Between 1948 and 1959 he was a dancer, soloist and assistant ballet master at the C.F.R.Giulești Ensemble and a ballet master (folklorist choreographer) at the Institute of Folklore Bucharest from 1952.

He gained certification in 1975 from the Consiliul Culturii și Educației Socialiste (CCES) as first grade ballet master and worked at the School of Arts “George Enescu” choreography section (1978-1979).

As a traditional dance researcher, in 1961 he published “Jocuri fecioreşti din Ardeal. Structura şi tehnica mişcării” on the boys’ dances of Transylvania covering four dance dialects: Fecioresc from Făgărăş, Fecioresc from Târnăveni-Luuș, Barbunc from Bistrița, and Haidâu from Aiud-Turda. He examined these structurally by rhythm, dynamics, character and construction. His following publications cover the dances from Bihor.

Constantin Costea1961Jocuri Feciorești din Ardeal - Structura și Technica Miscarii DanceEditura Musicala
Anca Giurchescu, Constantin Costea1962Aspecte folclorice noi și tradiționale din raionul ToplițaRevista de Folclor Anul 7 Nr 3-47(3-4), pp.97-101București: Institutul de Folclor
Anca Giurchescu, Constantin Costea1962HaidăulRevista de Folclor Anul 7 Nr 1-2 7(1-2), pp.94-117București: Institutul de Folclor
Constantin Costea1963Locul jocului fecioresci în repertoriul contemporean de dansuri populareRevista de Folclor Anul 8 Nr 1-2 pp.85-93București: Institutul de Folclor
Constantin Costea1965Aspecte compoziționale în "jocurile de învârtit"Revista de Etnografie și Folclor Tomul 10 Nr 2, pp.183-203București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1968Folclor coregrafic Bihor Vol 1 - zona AleșdCasa creatiei populare a judetul Bihor
Constantin Costea1970Folclorul coregrafic bihoreanZilele folclorului bihorean, ed. I, p.143-154Oradea: CCA al jud. Bihor
Constantin Costea1971Probleme metodologice în cercetarea "jocurilor de învârtat"Revista de Etnografie și Folclor Tomul 16 nr 2, pp.133-139București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1971Schimb de experienta cu Republica Populara UngaraRevista de Etnografie și Folclor Tomul 16 nr 3, pp.257-258București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1973Folclor coregrafic Bihor ** vol 2Casa creației populare a județului Bihor
Constantin Costea1974Dansul popular din zona vaii inferioare a crișului negru in contextul folclorului coregrafic bihoreanZilele Folclorului Bihorean Edition 4, pp.309-315Oradea: Comitetul de cultura se educatie socialista Bihor
Constantin Costea1976Dansul popular din zona văii inferioare a Crișului Negru, în contextul folclorului coregrafic bihoreanZilele folclorului bihorean ed. IVOradea: CJÎCMAM-Bihor
Constantin Costea1977A bihari román táncok (Romanian Dances in Bihor)Tánctudományi Tanulmányok 1976-1977, pp.301-313Budapest: Magyar Táncművészek Szövetsége Tudományos Tagozata
Constantin Costea1978Situația actuală a jocului popular în zona OradeaBiharea Nr. VI, pp.322-325Oradea: Editura muzeului Ţării Crișurilor
Constantin Costea1979Locul jocurilor feciorești in repertoriul contemporan de dansuri populareSamus, vol. II, pp.105-111Dej
Constantin Costea1987Jocurile fecioreşti transilvăneneRevista de Etnografie și Folclor Tomul 32 nr 1, pp.40-48București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1987Dansul popular - tendințe în evoluțieAnuarul ICED, seria B, nr. 4, pp.134-170
Constantin Costea1988Jocurile feciorești transilvănene (Atestări documentare)Revista de Etnografie și FolclorTomul 33 Nr 1, pp.75-90București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1990Aspecte ale Diversitatii si Unitatii in Dansul Popular RomanescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 35 nr 235(2), pp.190-193București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1990Structura jocurilor fecioreşti transilvănene (I) - mijloace de expresieMemoriile Comisiei de Folclor Tomul IV, pp.131-171Editura Academia Române
Constantin Costea1992Geneza si evolutia dansul de pereche in spatial folcloric transilvaneanMemoriile comisiei de folclor Tomul II 1988, pp.63-90Bucharest: Editra Academiei Romane
Constantin Costea1992Purtatele și învârtitele în contextul folclorului coregraficAnuarul IEF, serie nouă, tomul 3, pp.189-201București: Institutul de Etnografie și Folclor
Constantin Costea1992Repere ale unității dansului popular românescImagini și permanențe în etnologia românească, pp.140-144Chişinău: Ştiinţa
Constantin Costea1993Az erdelyi roman botostancok [TheRomanian stick dances of Transylvania]Martin Gorgy Emlekezete, pp.93-97Budapest: Magyar muvelodesi Interzet
Constantin Costea1993Az erdélyi román botos táncok [Transylvanian Romanian stick dances]Martin György Emlékezeti Visszaemlékezések és tanulmányok születésének hatvanadik évfordulójára, pp.93-98Budapest: Magyar Művelődési Intézet
Constantin Costea1993Repere istorice în evoluția jocurilor fecioresțiMemoriile Comisiei de Folclor Tomul VII, pp.49-68Editura Academia Române
Constantin Costea1994La danse avec le baton dans le contexte des danses Roumaines des jeunes hommes de TransylvanieActa Ethnographica Hungarica39(1-2), pp.121-130
Constantin Costea1997Jocul feciorești din ArdealCălușul - antologie de studii, pp.34-41Pitești: Tiparg
Constantin Costea2002Etnocoreologia româneasca / romanian ethnochoreologyAnuarul institutului de etnografie si folclor „Constantin Brăiloiu”serie nouă Tomul 9-10, Jubileul Institutului de Etnografie și Folclor „ C. Brăiloiu ” al Academiei Române (1949-1999), pp.101-117Bucharest: Editura academiei Romane
Constantin Costea1979-80Dansul popular în zona Vașcăului (Jud. Bihor)Biharea Nr. VII-VIII, pp.283-290Oradea: Editura muzeului Țării Crișurilor

Publications by Andrei Bucșan

Dance researcher at the Institute of Folklore (Bucharest).

Andrei Bucșan (1921–1995) from Bucharest graduated from university in literature and philosophy. He initially worked in industry until 1951 when he became a researcher at the Institute of History in Bucharest (1951-1954), then at the Institute of Ethnography and Folklore (IEF) (1954-1974). He gained a doctorat from the Institute of Art in 1981.

Whilst at the IEF he researched the region of southern Transylvania in 26 locations, between 1955 and 1965, recording some 580 dances (he notated around 3000 dances during his career). He published books and articles covering the regions of Mărginimea Sibiului, Hărtibaciului valley, Bran, Muscel.

His analytic methods are published in his monograph on Brâul mocănesc in “Specificul dansului popular românesc” (1971) in which he analyses the morphological and structural bases of the dialects of Romanian traditional dances.

Emanuela Balaci, Andrei Bucșan1956Folclorul coreografic din SibielRevista de Folclor Anul 1 Nr 1–2, pp.213–248București: Institutul de Folclor
Andrei Bucșan1957Jocuri din Ardealul de SudBucurești: Editura de Stat
Andrei Bucșan1958BreazaRevista de Folclor Anul 3 Nr 4, pp.45–72București: Institutul de Folclor.
Andrei Bucșan1958Jocuri Populare din Muscel și BranBucurești: Editura de Stat Didactica și Pedagogica
Andrei Bucșan1963Dialecte și aspecte stilistice în coreografia noastră popularăRevista de Folclor Anul 8 Nr 1–2 pp.140–43București: Institutul de Folclor
Andrei Bucșan1964Similarities entre les danses popuaires roumaines et balkaniquesRevue des études sud-est européennes 2(3–4), pp.607–614
Andrei Bucșan1965Elemente expreșive în textele de jocRevista de Etnografie și Folclor Tomul 10 Nr 5, pp.519–528București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1965Ritmul șincopat în dansul popular românescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 10 Nr 3, pp.331–333București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1966Jocuri de circulaţie pastoralăRevista de Etnografie și Folclor Tomul 11 Nr 1, pp.41–54București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan, Emilia Balaci1966Metoda de cercetare a dansului popularRevista de Etnografie și Folclor Tomul 11 Nr 311, pp.243–250București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1967Clașificarea morfologică a dansurilor populare româneștiRevista de Etnografie și Folclor Tomul 12 Nr 3, pp.169–186București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1968Probleme ale ritmului dansului popular românescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 13 Nr 2, pp.111–122București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1968Unitatea specifică a folclorului coreografic românescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 13 Nr 5, pp.389–94București: Institutul de Etnografie și Folclor
Emanuela Balaci, Andrei Bucșan1969Jocuri din Tranșilvania de Sud - monografie coreograficaBrașov: Casa Creației Populare Brașov
Andrei Bucșan1969Un proiect de catalogare a materialului coreograficRevista de Etnografie și Folclor Tomul 14 Nr 3, pp.193–205București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1969Valorificarea scenică a dansului nostru popularRevista de Etnografie și Folclor Tomul 14 Nr 2 pp.152–153București: Institutul de Etnografie și Folclor
Tiberiu Alexandru, Andrei Bucșan, Paul Petrescu1970Însemnări pe marginea primului festival și concurs internațional de folclor "România '69"Revista de Etnografie și Folclor Tomul 15 nr.115(1), pp.87–92București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1970Aspecte funcțional-tematice în dansul popular românescRevista de Etnografie și Folclor Tomul 15 Nr 1, pp.35–39București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1970Utilizarea filmului în cercetarea coreografiei populareRevista de Etnografie și Folclor Tomul 15 Nr 4, pp.343–348București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1971Dansul Popular din Satul DrăgușRevista de Etnografie și Folclor Tomul 16 nr 1, pp.3–28București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1971Specificul Dansului Popular RomânescEditura Academiei Republicii Socialiste România
Andrei Bucșan1972Despre caracterul dansurilor populareRevista de Etnografie și Folclor Tomul 16 Nr 3, pp.213–23București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1972Morfologia și tipologia dansului bănătean în complex coregrafic românescFolclor Literar 2 (1969–70), pp.129–134.Timișoara: Univerșity of Timișoara
Andrei Bucșan, Emilia Balaci1973Review: Jocuri din Tranșilvania de Sud, Brașov, 1969 (Eugenia Săndulescu)Revista de Etnografie și Folclor Tomul 17 Nr 2 pp.154–5București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1974Theodor Vașilescu & Sever Tita - Folclor coreografic românesc, București, Centrul de îndrumare a creaţiei populare și a mişcării artistice de masă, 1972 (A Bucșan)Revista de Etnografie și Folclor Tomul 18 Nr 3 pp.251–255București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1974Unele sugestii pentru punerea în scenă a dansului popular (I)Revista de Etnografie și Folclor Tomul 18 Nr 1 pp.15–35București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1974Unele sugestii pentru punerea în scenă a dansului popular (II)Revista de Etnografie și Folclor Tomul 18 Nr 2, pp.95–111București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan et al.1974Dansuri și obiceiuri de pe Valea HârtibaciuluiComitetul judetean pentru cultura și educatie socialista Sibiu
Andrei Bucșan1976Contribuții la studiul jocurilor călușareștiRevista de Etnografie și Folclor 20 (1), pp.3–18București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1980Permanente ale stratului vechi in dansul romanescAnuarul institutului de cercetari etnologice și dialectologice (ICED), pp.193–202București: Conșiliul culturii și educatiei socialiste
Andrei Bucșan1981Mijloace de expreșie in dansul popular romanescRevista de Ethnografie și Folclor Tomul 26 nr 126(1), pp.51–56București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan198270 de ani de început de mişcare coregrafică românească (1848–1918)Revista de Etnografie și Folclor Tomul 27 nr 1, pp.88–93București: Institutul de Etnografie și Folclor
Andrei Bucșan1983Caractere ale dansului popular bănățean în unitatea coregrafică româneascăFolclor Literar V, pp.177–185Timişoara: Univerșity of Timișoara
Andrei Bucșan1984Trasaturile specifice ale dansului popular românesc și arii coregraficeTratat de dialectologie Romaneasca, pp.711–728Craiova: Scrisul românesc, Conșiliul culturii și educatiei socialiste
Andrei Bucșan1997Jocurile călușărești în context național și EuropeanDatini: Revistă de Cultură1–2, pp.22–23București: Fundația Culturală Ethnos
Andrei Bucșan1997Răspândirea și repertoriile ocaziilor de jocCălușul - antologie de studii, p.23 Pitești: Tiparg
Andrei Bucșan1999Modes of expresion in Roumanian folk danceTrondheim, Norway, Rådet for folkemușikk og folkedans, Rff-senteret
Andrei Bucșan1999(1980)Expresive traits in Roumainian folk danceTrondheim, Norway, Rådet for folkemușikk og folkedans, Rff-senteret

Balkan folk dance in the UK

Keywords: ,

Balkan dance performance 1988

The “Balkan dance” scene emerged as a sub-scene of the recreational “international folk dance” scene in the post second world war period in the US, UK, Netherlands and other western European countries, as well as in Japan, Hong Kong, Australia and New Zealand.

However the history of interest in dances from south eastern Europe can be traced back further, to the interwar period, and is linked to early travellers to the region and connections built up between the UK and the “Balkan” countries of southeastern Europe including those between Maud Karpeles, Philip Thornton and leading dance and music researchers of the time in Bulgaria (Raina Katsarova), Romania (Constantin Brăilou, Harry Brauner, Romulus Vuia) and Yugoslavia (Jankovic sisters).

A major landmark was in 1935 when the first international folk dance festival was held in London organised by the English folk dance and song society. This was followed by smaller festivals in 1937, 1938 and 1939.

However, these collaborations were interrupted by the war years and it was only in the years following the end of the second world war that participation in dances from the “Balkans” began to take place in the UK. Over the following 30 or so years the history of international, then Balkan, dancing in the UK followed a very similar trajectory to that in the US and the Netherlands documented elsewhere but on a smaller scale.

The popularity of Balkan dance in the UK arose first in the early 1960s, then peaked in the late 1980s and 1990s and has continued since but with smaller groups and a generally increasing age of participants. The majority of these participants were born in the UK and had no genealogical connections to southeastern Europe.

Balkan dance seminar 1987

Balkan dance seminar 1987

Prior to 1990 (with the opening up of East Europe and the internet) the scene was dependent on a number of teachers that traded on their “knowledge” from their experience and connections to choreographers in East Europe. The dance repertoire was largely determined by a few home grown “experts” with variable experience of life and dancing in the Balkans and the authenticity of the material they taught was seldom questioned. The UK folk movement has a long-standing stance against “professionalism” so the majority of visiting teachers (and qualifications) came from Balkan dance scenes (such as USA and Netherlands) where a structured and professional organisation had already been established.

Romanian dance group in London 1994

Romanian dance group in London 1994

The early to mid-1990s brought a major change in the inter-relations between the “source” community and the UK dancers. It became easier for visiting teachers and experts from southeastern Europe to visit the UK and a greater number of the UK dancing participants travelled to Bulgaria, Romania and ex-Yugoslavia for holidays that often included organised dance courses and festivals.

During the same period the new waves of Balkan migrants to the UK set up their community activities including dance groups, but the UK Balkan dance scene has continued as a separate parallel genre with only a few members from either “scene” attending the events of the “other”.

Historical research

Our research into documentary sources regarding the earlier history of the dance and music connections between the UK and southeastern Europe has included collaborative projects involving archival research as well as access to publications in the public domain [2]. We have especially focussed on UK-Romania connections as this forms a bridge between our research in Romania and our research into the UK Balkan dance scene. In particular we have investigated sources from both the UK and Romania regarding the renowned trip of the călușari dancers from the village of Pădureți-Argeș to take part in the 1935 international folk festival in London, followed by participation by Romanian groups in the folk festivals in London in 1937, 1938 and 1939.

The historical trajectory of the UK Balkan scene is only documented to date in fragmented accounts. Our own publications draw on archival material, informal interviews, responses to a questionnaire that was circulated among long term participants in 2016, and our participation in the London and UK Balkan dance scene over an extended period from the early 1980s, or before, until the mid-2000s so our research is based long term “participating” observation of this scene.

Our perspective

As with all our research, we consider “dancing people” in a “dancing context”. We look at participation and community in the UK Balkan “scene as a “cultural cohort” [1].

Considering “dancing people” we investigate individual reasons for participation, preferences for socialisation versus structured learning, how participants develop preferences for certain dance types from their personal interpretation of foreign music and dance genres, and how dances are re-created to meet these expectations with this mostly resulting in a preference for dancing to “the” recorded track as opposed to live music.

For the dancing “context” we follow how the “scene” has developed over the years, including the changes in group organisation, the repertoire of dances, and the “rituals” that have become part of group culture. We have followed the changing perceptions of “Balkan” in the UK and how this related to dancing from southeastern Europe both among recreational folk dancers and eastern Europeans living in the UK. We gained a semi-insider view of the contrasts between the various dancing contexts and their inter-relationship with the existing UK Balkan dance scene through our participation in Romanian, Macedonian and Bulgarian dance groups set up by dancers from their respective countries.

From the mid-1980s we travelled to southeastern Europe regularly for dance seminars and tourism. From the 1990s we were joined by an increasing number of UK Balkan dancers. We observed their differing expectations as “folk tourists” and their range of reactions to their ‘new’ travel experiences, as well as the ways in which the local organisers adapted to these expectations, and the confrontation between the folk tourists “imagined” village dances and the local dances presented.

These are short summaries of our papers related to Balkan folk dancing in the UK. Follow the links for the full paper abstract and links.

1930s – 1940s

Maud Karpeles: Her Contribution to Dance Research and to the (ICTM) Council [2].

This chapter is a collaborative work that followed the life of Maud Karpeles and in particular her role in the establishment and development of the International Folk Music Council (IFDC) in 1935 and the International Folk Music Council (IFMC) in 1947.

Click here for more…

Parts of this chapter are relevant to the history of Balkan dance in the UK. Maud Karpeles had contact with European folk dances, through many exchange visits between dance groups in the 1920s and 1930s organised under the English Folk Dance and Song Society (EFDSS) by her brother-in-law Douglas Kennedy. This led to the organisation of the 1935 international folk dance festival in London. Maud’s correspondence with institutions and visits to the Balkan countries was aided by her linguist friend Philip Thornton.

The 1940s can be seen as a dividing point in England where EFDSS continued as a practitioner based national folk dance revival community under Douglas Kennedy, whilst Maud Karpeles played a pivotal role in the formation of the IFMC that later became the International Council for Traditional Music (ICTM) as an international organisation for academic dance and music research, and Philip Thornton became involved in the early years of the formation of the Society for International Folk Dancing (SIFD) in London.

Liz’s contribution to this chapter was short sections on the Romanian călușari dancers at the 1935 international festival in London, the twelfth annual conference of the IFMC in Sinaia, Romania (1959), and the first Festival of the Balkan and Adriatic Countries held in Bucharest in 1962.

Balkan dance scene in UK

Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh [3].

The UK “Balkan dance scene” is an urban based genre that forms a sub-scene of UK recreational international folk dance. We argue that this forms a separate dance genre with its own traditions.

Click here for more…

In the UK Balkan dance scene people go to dance, where dancing is the goal in itself, there is not a cohesive community among the UK Balkan dance scene participants. As one participant in in the survey completed for this project said “Our groups themselves have a tradition and a life of their own”. The favourite dances in the Balkan dance repertoire have a catchy tune and a set length of around three minutes with a fixed arrangement of motifs. There is no importance on whether this is what the locals dance at the supposed origin. Hence this results in the dances tending to lose their specific “place connection” forming a separate dance genre within the dance space where the participants temporarily reside.

Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh

Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts? [4]

The local dances forms of southeasestern Europe have been translated into other contexts, such as stage representations by professional and amateur ensembles, and under the title “Balkan dance” for foreign recreational dancers. Each of these new contexts create their own independent traditions, cultural cohorts and eventually separate as different dance genres.

Click here for more…

The cultural differences created are the main reason for minimal cross participation when “Balkan” folk dancers meet ethnic Bulgarian dancers; so the Balkan dancers, the Circle dancers and the Bulgarian dancers all have different values when participating in UK groups.

A survey revealed a surprisingly wide range of differing ideas about “dance” from those within the Balkan dance scene. This suggests that members of this affinity group do not have a homogenous idea and concept for dancing.

However, it would seem that “Bulgarian dances”, when compared to “Romanian dances”, are far more easily and successfully re-constructed and re-presented to meet the expectations of the “Balkan dance” genre. This appears to be the basis for the lack of popularity for Romanian dancing within the “Balkan dance” genre unless dances from Romania are substantially reconstructed.

Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts?

Immigrant Balkan dance scene in UK

Why do Romanians and non-Romanians, both within and outside Romania, choose to take part in choreographed performances of Romanian folk dances? [5].

My master’s dissertation examined the reasons why people choose to participate in performances of Romanian dance as this material travelled from the Romanian village to the world.

Click here for more…

The reasons why individuals choose to take part in these performances has not greatly changed in time, from the Communist period until today, and from Romanian regional town to global city. They can be grouped under two main headings: artistic reasons, the desire to perform to an audience, to compete and demonstrate athletic ability; and social reasons, a desire to be part of a community and belong to a larger network of people with similar interests, which gives rise to opportunities to travel, and to satisfy rural nostalgia.

In addition, Romanians have an inbuilt connection with their folklore that non-Romanians cannot acquire, hence performances can provide a link to their Romanian identity, either their local village identity, when living in a city or their national identity when living outside Romania.

Performance groups still perform choreographed suites of village dances, but within Romania the details of these suites has evolved over time in accordance with fashions in music and presentation, with Communist regime elements being removed after 1989, whereas in diaspora groups the material tends to be fossilised at the time when the members of the group left Romania.

The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London [6].

Twenty five years since the changes in regimes in southeastern Europe, local dance is still thriving and has even taken on a new vibrancy both within this area and among southeast European economic migrants living outside the region.

Click here for more…

It has been suggested that the increased awareness of local/regional/new national identities may potentially be a reaction against adopting a totally globalised identity, and in some instances, this has been linked to the effect of the expansion of the European Union. For Romanians I suggest that increased awareness of regional identities is also potentially a counter reaction to the pre-1989 dominant centralism of nationalism.

For those that moved outside their natal locations to seek work as economic migrants, after a period of settling in their adopted country, many begin to look back with nostalgia at their homeland identity. This often leads to the setting up of community groups of those with a similar background that enjoy shared participation in activities that are linked to their homeland culture.

The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London

The national festival of folklore in Koprivshtitsa, Bulgaria

Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again [7].

Contrary to the expectations of many, in 1990 cultural production in East Europe did not cease when the division between west and east became blurred. As migration from east to west has increased so has the number of individuals who follow or re‐follow their tracks from the west to the east to their own or ‘others’ culture.

Click here for more…

For the national festival of folklore held in Koprivshtitsa, Bulgaria usually every five years, a possibly unique conflation of two trajectories takes place. The (relatively) unchanging tracks to the town of Koprivshtitsa and across the festival site during the festival by the local participants has met with the changing tracks as this festival found a new market among Bulgarian urbanites and diaspora Bulgarians who are members of ‘horo clubs’.

Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again

The Koprivshtitsa festival: from national icon to globalised village event [8].

Although Koprivshtitsa Festival has evolved over time it has still retained its core function: to provide a showcase of Bulgarian ‘authentic’ or village folklore.

Click here for more…

The changes in the Koprivshtitsa Festival have enabled it to enlarge its semantic field to encompass a global urbanised and touristic audience in the twenty-first century, assisted by communication through modern media and increasing ease of global travel, and the semi-traditional scene in the meadows. Aspects have been added, such as the craft fair that provides foreign visitors the chance to buy folklore memorabilia and the opportunity to themselves become performers, but these still play a secondary role to the main purpose of the festival.
In cases where festivals such as Koprivshtitsa evolve over time, the resulting changes can alter the event to such an extent that the festival no longer fulfils its initial role and their audiences dwindle; often this results in their financial backing being withdrawn, or else the locals turn their backs on the now globalized event and create a new festival that can fulfil the original purpose in the local community.

The Koprivshtitsa festival: from national icon to globalised village event


  1. Turino, Thomas (2008) Music as social life : the politics of participation, Chicago, University of Chicago Press.
  2. Foley, Catherine E., et al. (2022) Maud Karpeles: Her Contribution to Dance Research and to the Council. Celebrating the International Council for Traditional Music: Reflections on the First Seven Decades. Slovenia, ICTM and University of Ljubljana Press.
  3. Mellish, Liz (2017) Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh. In: Stepputat, Kendra (ed.) Dance, Senses, Urban Contexts : 29th Symposium of the ICTM Study Group on Ethnochoreology July 9-16, 2016 Retzhof Castle, Styria, Austria:. Graz, Austria:260-270 Graz, Austria, ICTM, University of Music and Performing Arts Graz.
  4. Green, Nick (2017) Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts? In: Stepputat, Kendra (ed.) Dance, Senses, Urban Contexts : 29th Symposium of the ICTM Study Group on Ethnochoreology July 9-16, 2016 Retzhof Castle, Styria, Austria:238-247. Graz, Austria: ICTM, University of Music and Performing Arts Graz.
  5. Mellish, Liz (2006) Why do Romanians and non-Romanians, both within and outside Romania, choose to take part in choreographed performances of Romanian folk dances? MA Dissertation, UCL-School of Slavonic & East European Studies.
  6. Mellish, Liz (2016) The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London. In: Mellish, Liz, Vlaeva, Ivanka, Peycheva, Lozanka, Green, Nick & Dimov, Ventsislav (eds.) Music and Dance in Southeastern Europe : Myth, Ritual, Post-1989, Audiovisual Ethnographies, Fifth Symposium of the ICTM Study Group on Music and Dance in Southeastern Europe 2016 South-West University “Neofit Rilski”.189-195 Blagoevgrad, Bulgaria, University Publishing House “Neofit Rilski”.
  7. Mellish, Liz (2016) Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again). Ethnomusicology Ireland, 4, 1-10. Dublin, Republic of Ireland: The Irish National Committee of the ICTM.
  8. Mellish, Liz (2013) The Koprivshtitsa festival : from national icon to globalised village event. In: Duijzings, Ger (ed.) Global villages : rural and urban transformations in contemporary Bulgaria.153-171 London, Anthem Press.

Béla Bartók’s Romanian music collecting

Béla Bartók collected numerous traditional melodies in villages throughout the old “Hungary” in his pursuit of the old layer of Hungarian song. In the years before WW1 he made visits to many Romanian villages in Transylvania and Banat with the purpose of collecting material as he found that in the Romanian villagers they knew only the old layer of songs and not the newer art songs that dominated elsewhere.

There are many inconsistencies in Bartók’s place names as he used Hungarian spelling for Romanian names. These are mostly clarified by Tiberiu Alexandru [1].

Bartok separates Romanian music into 4 categories by function:

  1. Colinde
  2. Funeral songs
  3. Instrumental dance music
  4. Melodies not linked to a particular circumstance

Bartók’s observations and notations give an insight into the dance music in Romanian villages, and differences between the Romanian traditional music landscape compared to that Bartók had encountered before in Hungarian and Slovak regions.

It happened to us to be able write down several hundred melodies in a single village and even get that many from one singer. In another place – even at a distance of 100 km. for example – we find the same local richness, but the set of melodies does not differ essentially from that of the previous territory. […] in the Romanian regions not only for two or three municipalities, but even for an entire district the musical material is much poorer. In a town in the county of Bihar, for example, there are barely more than forty to five forty melodies, moreover not very different from each other. And the same melodies are found in the neighbouring town. To discover others, we have to go in a region of different dialect character. There, on the other hand, the melodies from the previous region are completely unknown, and so on. Ultimately, it follows that, if we take into account throughout the Romanian territory, the Romanian folk melody is no poorer than those of the Hungarians or the Slovaks. We would be tempted to say that Hungarian or Slovak music is more rich and varied in a “vertical” direction, that of the Romanians, in a “horizontal” direction.

Bartók 1936:217-218 [2]

This theme of the difference in distribution and variety of traditional Romanian music compared to his previous Hungarian and Slovak work is discussed in Bartók’s writings on Romanian music. His search for the old Hungarian pentatonic melodies has a consistency throughout old Hungary, in the mutual exchange with the Slovaks. Whereas, Romanian music has dialects that are almost independent, and mostly (the exception being central Transylvania) show no loans from their long time Hungarian neighbours.

My particular interest is in dances documented in Banat

  • Sannicolau Mare (Jan-1910);
  • Murani (Mar-1912);
  • Igriș, Saravale, Vălcani (Nov-1912);
  • Banloc, Ghilad, Jebel, Livezile, Alibunar, Seleuș, Vladimirovac (Dec-1912);
  • Cenadu Mare, Cornești, Foeni (Feb-1913).

The popup in the map below on each location shows the dance melodies recorded at that location.


Bartók adopted and continuously perfected the musical theory of Ilmari Krohn which orders the collected material based on categories, metrics, in a sequence from simple to the complex, from the number of melodic lines, the main cadence and the cadences of the other melodic lines [3].

Bartók understood the process of “tradition” and “variation” so employing this method allowed material to be classified relative to the other material.

The melodies transmitted from generation to generation change more or less, depending on the region, and give rise to variations of melodies. On the other hand, melodies, originally of different constructions, are transformed and become similar to each other: the result is homogeneous musical styles with a well-defined character.

Bartók 1936:197 [2]

The dance melodies are put in two classes: [4]

  • Class A includes those of determined structure (consisting mostly of four melody sections),
  • Class B includes those in which motifs (mostly of two or three bars) are repeated or follow each other without apparent system.

His method, might be termed caesura tone scheme and syllabic scheme [5], but is actually quite simple. Most traditional songs are in 4 phrases. Bartók documented by considering the ending note of each phrase relative to the final note of the melody in the belief that this is one of the most stable features of a melody type. Hence he categorised by the sequence of phrase ending notes (mostly 3) in numerical interval from the final note.

Secondly, the melodies are classified most broadly into “isometric” tunes (tunes with the same number of syllables per line) and “heterometric” tunes (tunes that set text lines of different length). These syllables are not representing a rhythm, just the number of syllables in the song words, and assumes some stability in the number of syllables per phrase, although recognising that developments can merge two, or divide one into two, through evolution.

Bartók’s conclusions

Bartók’s concluding comments are deeply interesting in the positioning of Romanian cultural communities in the shared space of old Hungary.

He discusses the Romanian regions he researched in broad outlines, the regions from Banat, from Bihor, from Hunedoara, from central Transylvania (Mezőség/Câmpia) and Maramureș (including Oaș).

The Romanian melodies are dissimilar across geographically regions, compared to the old Hungarian melodies that appear to be consistent throughout old Hungary (and Bartók attempts to further link these to the Finno-Uralic Mari of the Volga region in Russia). Bartók finds the musical repertoire totally different in each zone, but later he adds the confusion of intermediate forms between zones. Regarding the dance music, the local dance melodies of Bihor, Hunedoara, Banat and Maramureș have nothing in common with the popular Hungarian melodies [2].

Bihor melodies with text do not indicate even the remotest Hungarian influence. In fact, the whole area looks as if shut off by a “Chinese wall” from the adjacent Hungarian territory. (Bartók, 1967, 48).

Bartók 1967:48 [4]

The situation is completely different in central Transylvania (Mezőség/Câmpia). Here Bartók considers the Romanian song uses the old pentatonic melodies of the Szekler people. As Romanian songs are nearly always composed of 8 syllable verses, when a 10 or 11 syllable melodies are borrowed from the Hungarian repertoire some extra syllables like “tra-la-la” are added to the end of the text [2].

Some of the Romanian dance tunes from central Transylvania are very similar to the Hungarian melodies called verbunkos, and part of this fund of melodies are designated by the word “Țiganească” (Roma), which would seem to indicate that these melodies were propagated by Rom musicians [2]. The more recent Hungarian melodies with a “punctuated rhythm” and neo-Hungarian melodies have no influence on Romanian melodies. This shows a sharing of the old layer of Székelys songs, but no borrowing of later Hungarian melodies.

Regarding Maramureș, Bartok has an unresolved difficulty trying to place Maramureș melodies in his framework based on the concept of old Hungarian traits and widespread sharing in mixed ethnic regions. He notes a few potential Hungarian borrowings, but has problems attempting to relate this via Ruthenians back to Hungarian. He also notes a diffusion of these Maramureș songs into Transylvania.


When using Bartók’s invaluable work we have to remember that he only had sparse samples of music from the areas he visited. Such an sparse catalogue of examples can lead to incomplete assumptions (such as the discussion on hora lunga type songs which his visit to the Brăilou archives in Bucharest in 1934 resolved) [6]. His discussion on asymmetric rhythms is logical, but from a position of not previously having encountered such rhythms.

As an outsider it is clear that his musical knowledge and understanding was different to that of  the villagers of Pădureni (Hunedoara) which leads to some interesting quotes showing the complexities of researching within a foreign community:

This means that pieces with the same motifs may be performed either as De doi or as De danț. The tempo of both genres is identical. Does all this indicate that there is no musical difference between De doi and De danț music? How can dancers then distinguish them if they are musically identical? Nonetheless, they are able to do so, since choreography of the two genres is completely different!

Bartók 1967:51 [4]

The fluier pieces of Hunedoara.—This section is, unfortunately, an anti-climax because of the dullness of the material it describes. […] Most of them have such inconsistancy of form that each of four or five renditions of the same piece will show a different structure. Moreover, the structure itself of the single renditions has frequently such unsymmetrical, almost incomprehensible form, the melodies such awkward, dull, and I would say senseless patterns, that one is at a loss how to evaluate them. Had I found only one player playing such melodies, I would have thought him a rather bad and unreliable performer and would have, perhaps, omitted his contribution. But as a score or so of performers played in the same manner (or with the same mannerisms), I had to accept the phenomenon as characteristic.

Bartók 1967:51 [4]


  1. Alexandru, Tiberiu. 1957. Despre localităţile din care Bela Bartok a cules muzica populară românească. Revista de Folclor Anul 2 Nr 1-2:169-178.
  2. Bartók, Béla. 1936. "La musique populaire des Hongrois et des peuples voisins." Archivum Europae Centro-Orientalis II:197-244.
  3. Câmpeanu, Mircea. 2010. "Béla Bartók şi etnomuzicologia românească." In Revista Traditii Clujene - Tezaure Umane Vii Nr.5, 40-58. CJCPT Cluj.
  4. Bartók, Béla. 1967. Rumanian folk music. Volume 1: Instrumental melodies. Vol. 1. The Hague: Martinus Nijhoff.
  5. Gollin, Edward. 2008. "On Bartók's Comparative Musicology as a Resource for Bartókian Analysis." Intégral 22:59–79.
  6. Brauner, Harry. 1979. Sa auzi iarba cum creste. Bucharest: Editura Eminescu.

Hungarian Institute for Musicology dance archive

The Hungarian Institute for Musicology in Budapest has a large collection of research films dating from the 1950s to the 1990s. Unlike most “state folklore research institutes” this institute can be visited in Budapest, the collection index is searchable online, and a sizable collection of films are digitised and some can be viewed by searching the database.

The collection is predominantly Hungarian ethnicity dances, but there are some examples of Romanians dancing and dances that are known in Romanian repertoires.

This map and table is a summary to guide Romanian dance researchers into this valuable resource. As far as I am aware I have listed all the records that might be of interest to a Romanian dance researcher.

Some cautions:

  1. The listing of Romanian dance names is dubious in some cases, or descriptive in Hungarian language, or the closest Hungarian title.
  2. Where one film reference has multiple locations the list is for all of the locations.
  3. I have attempted to make this interpretation Romanian friendly, using current village and county names, and transliterating some dance titles into Romanian.

Please visit the source database for complete information:

In Hungarian:

In English:

Click “Search”, then use the “film index” from my table or map to find a specific recording, or select the village name (in Hungarian) for a specific location.

This map is all film locations that have a “Romanian” interest. Each marker on the live map gives the year and film reference, plus the list of dances recorded for that film.

Data tables

The first table gives a complete listing of the entries that are tagged to contain “Romanian”. I have indexed using the current village name and locations.

film indexyearvillagescountydances
Ft.591949cimpoierescu ; hora într-o parte
Ft.601949avasi tánc; Joc din Somoș; mărunțica
Ft.611949joc de românați
Ft.621949alunelu; marioara; hora
Ft.631949arcanul; feciorească
Ft.641949alunelul bătut
Ft.651949brâul; arcanul; hora intra parte
Ft.661949dânga; aţica
Ft.681949joc de fete
Ft.1041951KörösszegapátiHajdú-BiharJoc de perechi; hora; sârba
Ft.1121951GyulaBékés Joc bărbatesc
Ft.1191951PocsajHajdú-BiharJoc băbatesc; ceardas; joc de perechi; csapásoló
Ft.1241951KétegyházaBékéslunga; mărunțelul; țigăneasca
Ft.1381951BattonyaBékéscăluşer; joc de pereche; körtánc; banu mărăcinu
Ft.1431951MéhkerékBékésardelenescu; mânânțălu; banu mărăcinu; alunelu
Ft.1441951MéhkerékBékésardelenescu; alunelu
Ft.1971953MéhkerékBékésmânânțălu; duba; câmpinescu; șchiopa
Ft.2691955MéhkerékBékésturkajárás; mânânţelu; ardelenescu; şchiopa; câmpinescu
Ft.3041953Făgăraş; Cluj-Napoca; VărşagFăgăraş; Cluj; Harghitazenészek játéka; legényes; székelyvarsági legényszóló; székelyvarsági verbunk; székelyvarsági páros; férfitánc; almási verbunk; páros tánc; lánctánc; leánytánc; aratótánc; lassú csárdás; verbunk
Ft.3091954ElekBékéslunga; mânânțelu; țigăneasca
Ft.3101954MéhkerékBékéscălușşer; mânânțălu; ardelenescu; lakodalmi menettánc; körtánc; páros tánc
Ft.3711951MéhkerékBékésalunelu; ardelenescu
Ft.3731956MéhkerékBékéslakodalmi részletek; mânânţălu; ardelenescu; lassú csárdás; friss csárdás; menettánc; câmpinescu; női körtánc
Ft.3811954Méhkerék; ElekBékésardelenescu; férfitánc; turkajáték; lovas tánc; mânânţălu; német páros tánc; susztertánc; páros cigánytánc; lunga; ţigăneasca
Ft.3881958MéhkerékBékésmânânţălu; ardelenescu; câmpinescu; menyasszonytánc; duba
Ft.4271954KétegyházaBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca; sârba; şchiopa
Ft.4951961RăscruciClujlassú magyar; sűrű magyar; lassú csárdás; sűrű csárdás; învârtită; romános csárdás
Ft.4981961Craiova; Săcalu de PădureDolj; Mureșvegyes körtánc; hora mare; lakodalmi menet; căluşer; sortánc bottal; învârtită; legényes; botos; de-a lungu
Ft.5061962RăscruciClujritka magyar; sűrű magyar; ţigăneşte; învârtită; ceardaş; lassú magyar; lassú csárdás; sebes csárdás; ceardaş românesc; ceardaş iute
Ft.5091962SuatuClujjocul bătrânesc românesc; legényes; kurázsi; magyar verbunk; csárdás; lassú csárdás; cigánytánc; friss; de-a lungu; harţag; szásztánc; összerázás; ritka magyar
Ft.5341963OptaşiOltcăluşul; hora mare; geamparalele; ungureasca; brâul; sîrba; hora la bătaie
Ft.5351963Viştea de JosFăgărașfeciorească; pălmuită; ponturi fecioreşti; peste picior; pârâiata; ştearsa; cârlige pe dinapoi; bătai la călcâie; purtată; învârtită; poşovaica; brâu; hodoroaga
Ft.5361963Ucea de SusFăgărașhodoroaga; purtată; învârtită; feciorească; poşovaica; feciorească bătrânească
Ft.5371963Aiudul de SusAlbahaidău; purtată; ponturi cu fete; de-învârtit ; zdrăncăniţă; haţegana; ponturi
Ft.5431963RădaiaCșujlegényes; ficioreşte; magyarul; româneşte de sărit; lassú legényes; forgatós; de învârtit româneşte; csárdás; ceardaş; lassú csárdás; szapora
Ft.5441964NădăşeluClujlegényes; lassú legényes; ritka legényes; forgatós
Ft.5451964SuceaguClujlegényes; lassú legényes; ritka legényes
Ft.5521964CorundHarghitamarosszéki; lassú csárdás; szökős; verbunk; öreges verbung; mezőségi román legényes
Ft.554SibielSibiubrâul; căluşer; banul mărăţine; feciorească
Ft.555MocodBistrița-Năsăudde-învârtit ; de-a lungu; românească feciorească
Ft.5811966ElekBékésmărunţeaua; lunga; ţigăneasca
Ft.5871966MéhkerékBékéslakodalmi jelenetek; lakodalmi menettánc
Ft.5881966Ciumbrud; Meşcreac; LeorinţAlbahaidău; căluşer; învârtită; csárdás; haţegana
Ft.605Săcalu de PădureMureșDans românesc de băț
Ft.9371976UrcaClujritka legényes; sűrű legényes
Ft.11011981Blaj. Găiceana; Cleja; Valea MicăAlba; Bacăuînvârtită; feciorească; alai de nunta; purtată de fete; purtată
Ft.11031981Ciumbrud; LeorinţAlbapontozó; lassú pontozó; öreges; csárdás; gyors; haidău; învârtită
Ft.6491954MéhkerékBékésmânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; duba; dobogó páros
Ft.6501954ElekBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca; lugojana; ţepuş
Ft.6521954MagyarcsanádCsongrádlunga; doi paşi; tri paşi; lunga în loc; bătuta; hora mare; sârba; căluşerul; deasa; duba; lentă; pe un picior; românca; férfi cigánytánc
Ft.6541955KétegyházaBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca; turca; turkajárás; sârba; cigánytánc
Ft.6621968CipăieniMureșînvârtită; ponturile; hărţag
Ft.6631968SărmaşuMureșde-a lungu; învârtită; ţigăneasca; românească; lassú învârtită; legényes; hărţag
Ft.6681969Muntenii de SusVasluirândurile; dans de Anul Nou; de brâu; joc la brâu; pe bătute; pe bătai; raţa; ciobăneasca; alunelul; bătuta moldovenească; ciobăneasca la genunchi; ciobăneasca peste băţ
Ft.6701969FereştiVasluisârba; rusească; hora; hora sărită; sârba cu sărit; floricica; dansul ca la nuntă
Ft.6731969Fizeşu GherliiClujritka fogásolás; sűrű fogásolás; serény; lassú csárdás; sűrű csárdás; verbunk; raru; româneşte învârtită; rar; des; fecioreşte româneşte; ritka; bărbunc; sűrű; hétlépés; şapte paşi; csingerálás
Ft.6741969VăleniClujlassú csárdás; gyors csárdás; româneşte rar; româneşte iute; legényes; nyolcas
Ft.6751969MănăstireniClujfeciorescă rară româneşte; legényes; sárvásári csűrdöngölő; fecioreşte ungureşte; figuraş; ficiorească românească; învârtită înceată; învârtită iute; lassú csárdás; gyors csárdás; ficiorească iute; gyors legényes
Ft.6761969AlunişMureșverbunk; szapora; fordulós; lassú csárdás; korcsos; cigány csárdás; cigány lassú; csárdás; de-a lungu; învârtită; româna; párváltó baraboi; lánctánc; sârba; ardeleanu; alunelu
Ft.6771969LuieriuMureștârnăveanca; sârba; bătuta căluşarului; căluşaru de botă; de-a lungu; învârtită; ţigăneasca; câmpineasca; raţa; moşua; brâu; alunelu
Ft.6781969CaşvaMureșmarşul la căluşer; de-a lungu căluşarului; bătuta căluşarului; sărita; bărbunc; bătuta; corcioşa; ţigăneasca
Ft.6801969PeţelcaAlbahaidău; învârtită; haţegana; purtată
Ft.6821969Bonţida; RăscruciClujsűrű magyar; lassú legényes; bărbunc des; ritka magyar tánc; lassú magyar; ţigăneasca; învârtită; ţigăneşte iute; ritka csárdás; sűrű csárdás; román verbunk
Ft.6831969OrşovaMureșjocul de botă; jocul crucea; corcioşa; bărbuncul
Ft.6851969Vaida-CămăraşClujritka legényes; sűrű legényes; sűrű verbunk; bărbunc; szászka; csárdás; ritka csárdás; sűrű csárdás; ritka magyar; lassú magyar; lassú cigánytánc; szökős; târnăva; româneşte în botă; varjúk tánca; botă
Ft.6861969PălatcaClujmagyar négyes; cigánytánc; összerázás; ritka legényes; sűrű legényes; szászka; csárdás; lassú csárdás; szökős; korcsos
Ft.6871969MeraClujlegényes; román legényes; ritka legényes
Ft.6901969Turea; Băgara; Inucu; Dorolţu; Gârbău; Mera; RădaiaClujfiguraş; fecioreşte; legényes; ritka legényes; verbunk; csárdás; învârtită; férfitánc csárdás zenére; zenekar játéka; sifitelés; lassú csárdás; szapora; román legényes; román csárdás; româneşte învârtită; román friss
Ft.6921969Luna de SusClujlegényes; román legényes; româneşte fecioreşte; csárdás; lassú; szapora
Ft.6941969OzdMureșpontozó; magyaros; csűrdöngölő; lassú csárdás; cigányos; fordulós; sebes csárdás; körtánc; verbunk; kísérő; román ritka legényes; régies; lassú pontozó; öreges verbunk
Ft.6961969CipăieniMureșpurtată; de ponturi; învârtită; haţegana
Ft.7001969Luna de SusCluja juhait kereső pásztor táncjátéka; ritka legényes; fecioreşte rar; sűrű legényes
Ft.7191970MéhkerékBékésmânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; lakodalmi felvétel; férfiak menettánca; pereniţa; körcsárdás; bătrânescu; şchiopa
Ft.7201970ElekBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca; férfi cigánytánc
Ft.7611971Sâmbriaş; FileaMureșlassú; gyors forgató; szöktetős; serény; ardeleana; sârba; de-a lungu; învârtită; verbunk; négyes; hatos; nyolcas; mureşanca; botă; de bâtă; chinita; csujogató; târnăveanca
Ft.7641971Tiocu de JosClujsebes csárdás; lassú csárdás; mezőségi román forgatós; legényes
Ft.7691972ElekBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca
Ft.7751972BixadSatu Marepáros tánc; férfi lánctánc; női körtánc
Ft.8041972SucutardClujlassú cigánytánc; sebes csárdás; de-a lungu
Ft.8231973Cluj-NapocaClujcăluşari; feciorească; rarul; székely verbunk; sucitoarele; legényes; haidău; ponturi ungureşte; lánctánc
Ft.8361973Dâmbău; Glodeni; Gheja; Cheţani; Voivodeni; Fofeldea; Manic; Urca; Găneşti; Miheşu de Cîmpie; Zau de Câmpie; Lunca de Jos; Bobohalma; Solocma; Lepindea; Dâmbău; Laslău Mare; Ghindari; Chibed; Chergid; Boiu; Mihai Viteazu; Sărăţeni; IbăneştiCluj; Mureș; Alba; Sibiu; Harghita;de purtat; hărţag; hărţagul; haţegana; învârtită; verbunk; sebes forduló; lassú csárdás; ritka legényes; ponturi; korcsos; csűrdöngölő; căluţ; feciorească; lánctánc; bărbunc; de-a lungul; româneşte de purtat; csárdás; féloláhos; magyaros; pontozó; ma
Ft.8431973Bărăi; VişeaClujlegényes; csárdás; de-a lungu; bătuta românească; bătuta deasă
Ft.8511974ZalăuSălajmărunţelul; legényes; forgatós
Ft.8631974NiculaClujpáros tánc; lakodalmi jelenetek
Ft.8781974MéhkerékBékésardelenescu; mânânţelu
Ft.8791974BattonyaBékésrara; românca; pe un picior; duba; leuţa; mărunţalu; trei paşi; deasa; kolo; szalatica; zsigino kolo; lassú; friss; kukunješte
Ft.8911975Ocna MureşAlbafeciorească; învârtită; cu bâta; purtată; zdrăncăniţă
Ft.9201974MéhkerékBékésméhkeréki román tánc
Ft.9281976IașiIașidansul ursului
Ft.9631977CertezeSatu Mare
Ft.9641977ElekBékéslunga; mânânţelu; ţigăneasca
Ft.9671975ElekBékéslunga; mărunţeaua; ţigăneasca
Ft.9701977NovaciGorjînvârtită; sârba
Ft.9731977MéhkerékBékészenekar játéka; mânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; bătuta; duba; bătrânescu
Ft.9961978női éneklés; racsenica; horo; krivo horo; odzemok; cindruška; medvedij; lassú csárdás; momačko kolo; kolo; rezgő páros tánc; férfitánc; lánctánc; vonaltánc; aratótánc; dobos tánca; góralski; női szóló; férfi sortánc; pilikézés; kuriázás; árgyélus tán
Ft.9981978Aluniş; Benesat; Căşvana; Mihăieşti-Govora; Miheşu de Cîmpie; Aiton; Vărşag; Tonciu; Şepreuş; Poiana Lakului; Sânmihaiu de Pădure; Vlădeni; Miroslaveşti; Ghindari; Valea Largă; Orăştioara de Sus; Frătăuţii VechiSălaj; Cluj; Harghita; Arad; Mureș;Hunedoarade-a lungu; mărunţel; şchiopa; dans de pereche; bărbați; dans triplu; de purtat; sucitoarele; dans de băț de nuntă;székely verbunk; csárdás; verbunk; sebes forduló; korcsos; purtată; fecioreşte rar; învârtită; haţegana; lunga sărită; mărun
Ft.10311979Buza; Fizeşu Gherlii; Vaida-Cămăraş; Suatu; PălatcaClujmagyarul; öreges; vénes; lassú magyar; sűrű magyar; verbunk; ritka magyar; cigánytánc; ritka legényes; sebes csárdás; bărbunc; lassú csárdás; ritka legényes korcsos zenére; lassú cigánytánc; sűrű cigánytánc
Ft.10331979CorundHarghitalassú csárdás; korcsos; serény; gyors csárdás; szökő; sűrű legényes; páros tánc; verbunk; ritka legényes; román ponturi
Ft.10481980BixadSatu Marejoc de perechi; dans de cerc; dansul colacilor
Ft.10811981CipăieniMureșde ponturi; sűrű legényes; de purtat; învârtită; hărţag
Ft.11301982Valea Gurghiu; Lunca de Jos; TânaveMureș; Harghitaînvârtită; tatár lánc- és körtánc; gyimesi mars; csoszogós; féloláhos; verbunk; feciorească
Ft.11331982Biiapurtată fetelor; purtată; învârtită; de ponturi; haţegana; dobogós sârba; sârba; brâul; lassú csárdás; friss csárdás; magyar csűrdöngölő; verbunk; jártatós; szökős; marosszéki forgatós; dans căluşeresc; joc codrenesc; de arădiut; legényes; páros tánc
Ft.11461983CipăieniMureșponturi; hărţag; purtată; învârtită
Ft.11501983Ţigăneştii de Criş; BrusturiBihorşchiop sălăjan; şchiop sălăjan scuturatul; mărunţel
Ft.11531983GheorghieniClujlegényes; verbunk; üveges; mars; laskanyújtós tánc; román sűrű legényes; lassú csárdás; friss csárdás; gólya; hétlépés; kecsketánc
Ft.11611984Sâmboieni; MireşClujöreges csárdás; ritka magyar; bărbunc; lakodalmi jelenetek; joc bătrânesc; faluképek
Ft.11671984Baciu; Mera; Bonţida; Inucu; RăscruciClujfaluképek; purtată; legényes; csárdás; szapora; lassú magyar; sűrű magyar
Ft.11701984Floreşti; Mera; Liteni; Carastelec; BogdandCluj; Sălajromâneşte învârtită; românaşte de sărit; legényes; verbunk; csárdás; szapora; lassú csárdás; friss csárdás; körcsárdás; csűrdöngölő; cövekelős; friss
Ft.11711984NărujaVranceahora mare; sârba; chindia; munteneşte; ciobănaşu; páros tánc; burdui; havasi kürt; zenekar játéka; török zenészek; dobtánc; segmen zeibegi; hudaida
Ft.11981985BozieşSălajzenészek játéka; csingerálás; sebes csingerálás; de-a lungu; joc rar; învârtită; ritka magyar
Ft.12091985GrăniceriAradjoc de pereche
Ft.12241986HodacMureșsărit; de-a lungu; învârtită; bătuta; bărbunc
Ft.12321979MéhkerékBékésromán tánc; cigánytánc
Ft.12361986GrindeniMureșcsűrdöngölő; verbunk; sűrű legényes; székely verbunk; ponturi; învârtită; haţegana; csűrdöngölő; serény; lassú csárdás; szökős; friss csárdás; de-a purtată
Ft.12671987Tăuţi;Clujromán ritka legényes; ungureşte feciorească; sűrű legényes; învârtită rar; învârtită iute; ceardaş
Ft.13231988BlăjelSibiuverbunk; bărbunc; lassú csárdás; gyors csárdás; hărţag; szegényes; cingheraş; de bâtă; de băţi; haţegana
Ft.13561990PălatcaClujzenekar játéka; bărbunc; sűrű legényes; ritka legényes; româneşte în botă; verbunk; lassú magyar
Ft.13571990SânbenedicAlbapontozó; vénes; öreges; ponturi; romános; román pontozó; csárdás; haceg; haţegana
Ft.13621990SălișteaAlbaponturi; bărbunc
Ft.13681990SânbenedicAlbaverbunk; pontozó; feciorescă românească; zenészek játéka; învârtită; haţegana; vénes; csárdás; gyors
Ft.13691990Bichiş; GâmbuţAlbapontozó; csárdás; szegényes; lassú páros; csárdás; román pontozó; ponturi; hărţag; verbunk; purtată; învârtită; ţigănesc; purtată fetelor
Ft.13951991ŞieuBistrița-Năsăudzenészek játéka; feciorească rară; românesc; csárdás; román korcsos; de juit; cigány csárdás
Ft.14011991Aţintişromán férfitánc; páros tánc
Ft.14091991Carastelec; Ip; Giurtelecu ŞimleuluiSălajînvârtită; ponturi; joc de pereche; haţegana; lassú csárdás; friss csárdás; csingerálás
Ft.14231992GăbudAlbapurtată; ponturi; învârtită; ceardaş; haţegana; pontozó; verbunk; cigánytánc
Ft.14291992Hărănglab; JeledinţiMureșș Hunedoaraférfitánc; páros tánc
Ft.14371993VişeaClujsűrű; férfitánc; hármas csárdás; lassú csárdás; bătuta; repede; csárdás; összerázó; páros tánc; cigánytánc; cigánytánc; Csurka Pistué; lassú magyar; legényes; trnovján; lassú
Ft.14411994Daia Română; OiejdeaAlbaînvârtită; haţegana; giana; joc de bâtă; bărbunc; csárdás; margaréta; rezgő polka; verbunk
Ft.14421994MedveşAlbapontozó; vénes; csárdás; friss csárdás; purtată; ponturi; româneşte; haţegana ungureşte; joc de bâtă
Ft.14471994Sâncraiu; Văleni; Unguraş; Valea UnguraşuluiClujbărbunc; ceardaş românesc; ceardaş unguresc; lassú csárdás; gyors csárdás; öreges csárdás; legényes; ritka magyar; sűrű magyar; csűrdöngölő; csárdás; szökő; magyar; négyes; joc unguresc; bărbunc; botă; joc de-a lungu; bătuta; valţ; şapte paşi; învârt
Ft.14481994Grindeni; ŞieuMureș; Bistrița-Năsăudponturi; de-a învârtita; ţigăneşte; lassú csárdás; haţegana; bărbunc; verbunk; magyar verbunk; sűrű legényes; verbunk; székely verbunk; de-a purtată; serény; csűrdöngölő; lassú csárdás; lassú csárdás; korcsos; szökő
Ft.14491994SuceaguClujfeciorească; verbunk; szászfenesi legényes; legényes; româneşte de sărit; româneşte de-nvârtit; csárdás; szapora; ţigăneasca
Ft.14501995Lacu; Răscruci; SânmărtinClujritka legényes; sűrű magyar; verbunk; bărbunc; bărbunc rar; sűrű cigánytánc; lassú csárdás; friss csárdás; târnăveană; învârtită
Ft.14521995HorlaceaClujromán csárdás; lassú csárdás; sűrű csárdás; karikóba; karikázó
Ft.14531995Frata; Berchieşu; Ceanu MareClujromâneşte de-a lungu; româneşte de-a latu; hărţag rar; hărţag iute; polca; târnăveană; ponturi; bărbunc feciorească; de purtat; româneşte de-învârtit; în două laturi; hărţag; poarca; hărţag aspru; româneşte de preumblat
Ft.14541986Tosorog; TelecNeamțjoc bărbatesc; joc de pereche
Ft.14551996Soporu de CâmpieClujromâneşte de-nvârtit; româneşte în ponturi; târnăveană; în două laturi; hărţag cingherit; bărbunc
Ft.14581997Giurtelecu Şimleului; Fizeşu GherliiSălaj; Clujde-a lungu; barcău; fecioreşte cu fete; lassú magyar; fogásolás;

The second table gives the list of film sections that are available online from the database.

film indexyearlocationdanceVideo link
Ft.30.111948Dornești, SuceavahaţeganaFt.30.11
Ft.30.141948Iacobești, Suceavahora mareFt.30.14
Ft.30.161948Țibeni, SuceavasârbaFt.30.16
Ft.31.51948Țibeni, SuceavahoraFt.31.5
Ft.224.17a-b1954Leorinț, AlbahaţeganaFt.224.17a-b
Ft.388.2a1958Méhkerék, BékésardelenescuFt.388.2a
Ft.388.2b1958Méhkerék, BékésardelenescuFt.388.2b
Ft.498.171961Săcalu de Pădure, MureșbotosFt.498.17
Ft.503.5a-b1962.05.01Lunca de Sus, HarghitaciufoșFt.503.5a-b
Ft.504.201962.05Lunca de Jos, HarghitaciufoșFt.504.20
Ft.504.241962.05Lunca de Jos, HarghitaRuseasca de la BicazFt.504.24
Ft.504.25a-b1962.05Lunca de Jos, HarghitaCorăbiascaFt.504.25a-b
Ft.506.31962.05Răscruci, Clujţigăneşte; învârtită; ceardasFt.506.3
Ft.506.7a-c1962.05Răscruci, Clujceardas; românesc; ceardas iuteFt.506.7a-c
Ft.506.81962.05Răscruci, ClujînvârtităFt.506.8
Ft.535.71963Viştea de Jos, Făgărașfeciorească, purtată, invurtităFt.535.7
Ft.537.101963Aiudul de Sus, AlbahaidăuFt.537.10
Ft.537.81963Aiudul de Sus, Albaponturi cu feteFt.537.8
Ft.537.91963Aiudul de Sus, AlbaponturiFt.537.9
Ft.588.61966Leorinţ, AlbahaidauFt.588.6
Ft.673.121969.03Fizeşu Gherlii, ClujbărbuncFt.673.12
Ft.673.131969.03Fizeşu Gherlii, Clujromăneşte învârtităFt.673.13
Ft.673.221969.03Fizeşu Gherlii, Clujfecioreşte romăneşteFt.673.22
Ft.673.231969.03Fizeşu Gherlii, ClujbărbuncFt.673.23
Ft.673.71969.03Fizeşu Gherlii, Clujfecioreşte romăneşteFt.673.7
Ft.673.81969.03Fizeşu Gherlii, ClujbărbuncFt.673.8
Ft.680.105/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.1
Ft.680.10a-b05/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.10a-b
Ft.680.11a-f05/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.11a-f
Ft.680.12a-b05/25/1969Pețelca, AlbaînvârtităFt.680.12a-b
Ft.680.2a-b05/25/1969Pețelca, Albaînvârtită; haţeganaFt.680.2a-b
Ft.680.305/25/1969Pețelca, AlbapurtataFt.680.3
Ft.680.4a-c05/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.4a-c
Ft.680.505/25/1969Pețelca, Albaînvârtită; haţeganaFt.680.5
Ft.680.6a-b05/25/1969Pețelca, AlbahaţeganaFt.680.6a-b
Ft.680.705/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.7
Ft.680.805/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.8
Ft.680.9a-b05/25/1969Pețelca, AlbahaidăuFt.680.9a-b
Ft.682.111969.08Bonțida, Clujbarbunc; sűrű legényesFt.682.11
Ft.682.121969.08Bonțida, ClujBarbuncFt.682.12
Ft.682.9a-c1969.08Bonțida, Clujţiganeasca; învârtită; ţiganeşte iuteFt.682.9a-c
Ft.690.101969.04Turea, ClujfecioreşteFt.690.10
Ft.690.241969.04Turea, Clujînvârtită; csárdásFt.690.24
Ft.690.51969.04Turea, ClujfecioreşteFt.690.5
Ft.692.8a-b1969.04Luna de Sus, Clujlassú román legényes; romăneşte fecioreşteFt.692.8a-b
Ft.694.131969Sânbenedic, Albafecioresc rarFt.694.13
Ft.694.141969Sânbenedic, Albafecioresc rarFt.694.14
Ft.696.11969.08Cipăieni, MureșpurtataFt.696.1
Ft.696.21969.08Cipăieni, Mureșde ponturiFt.696.2
Ft.696.31969.08Cipăieni, MureșînvârtităFt.696.3
Ft.696.41969.08Cipăieni, MureșhaţeganaFt.696.4
Ft.696.51969.08Cipăieni, MureșpurtataFt.696.5
Ft.761.2a-d1971.08Filea, Mureșardeleana; sârba; de-a lungu; învârtităFt.761.2a-d
Ft.761.2e-f1971.08Filea, Mureșardeleana; sârba; de-a lungu; învârtităFt.761.2e-f
Ft.761.51971.08Filea, MureșînvârtităFt.761.5
Ft.761.6a-d1971.08Filea, Mureșmureşanca; botaFt.761.6a-d
Ft.761.6e-h1971.08Filea, Mureșmureşanca; botaFt.761.6e-h
Ft.1236.111986Grindeni, Mureșde-a purtatăFt.1236.11
Ft.1236.121986Grindeni, MureșînvârtităFt.1236.12
Ft.1236.13a1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.13a
Ft.1236.13b1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.13b
Ft.1236.5.e1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.5.e
Ft.1236.5b1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.5b
Ft.1236.5c1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.5c
Ft.1236.5d1986Grindeni, MureșponturiFt.1236.5d
Ft.1236.61986Grindeni, MureșînvârtităFt.1236.6
Ft.1236.71986Grindeni, MureșhațeganaFt.1236.7
Ft.1323.101988.03Blăjel, Sibiude bâtaFt.1323.10
Ft.1323.111988.03Blăjel, Sibiude bâtaFt.1323.11
Ft.1323.12; Ft.1323.131988.03Blăjel, Sibiude bâta; hațeganaFt.1323.12; Ft.1323.13
Ft.1357.51990Sânbenedic, AlbahaţegFt.1357.5

GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words
GT Niculescu-Varone – part 3: locations

It is clear that Niculescu-Varone was primarily interested in strigături (rhythmic shouts) that accompany dancing, although he sometimes adds a paragraph describing the context and action at the dance event. His commentary on the dances does not extend beyond a simple description of the arrangement of the dancers, mostly in relation to dances such as Hora “by the hand”, or Sârba “by the shoulder”, or “couples” in formation etc.

I constructed this table by combining the information from his books attempting to organise into consistent columns. This table can be searched globally across his dance list publications, but it is recommended to refer to the original text where the respective entries are located.

The difficulties in assembling the data:

  1. There are changes of spelling conventions in the dance names between 1930s and 1979.
  2. Some titles are reversed in later editions, so become indexed by the title that was previously a secondary title listed in his comments.
  3. The 1979 book uses the confusing academic method of “op.cit.” and “idem” which, together with some errors in his use of this and page numbering, makes it uncertain to which of his previous books he is referring in the 1979 citations.
Dance name dance typeplacesdescription
Alunaşu1931horăcare se joacă în comunele Râşnov, Bran, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, Şirnea, Sohodol, plasa Zărneşti, judeţul Braşov.Nume de horă, In comuna Bran-Poartâ, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu, Brâu bătrânesc, Brâu pă noul, Brâu Sbarciului, Ciobănaşul, Hodoroaga, Hora română, Mânioasa, Mărunţica, Perniţa, Şapte paşi, Sârba opta, Şchioapa, Slănicu, Soldăţeasca, Sultănica, Ţânţăraşu, Ţiitura. In comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Arţăgana, Arţăraşul, Brâu pă nouă, Breaza, Căţeaua, Ciobănaşii, Foişoreanca, Hora română. Mărunţica, Mutu, Pambrâu, Pelniţa, Sârba opta, Sârba rezească, Şchioapa, Soldăţeasca, Sultănica. In comuna Şirnea, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Brâu, Breaza, Mânioasa, Ungureasca. In comuna Sohodol, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu vechi, Brâu nou (pe loc), Breaza, Ciobănaşul (Ciobănelul), Dedoi, Mânioasa, Mărunţica, Sârba ardelenească, Sârba pă bătaie. In comuna Râşnov, jud. Braşov se joacă rar: Alunaşu, Ardelenia, Arţegana, Bătuta, Brâul Sbarciului, Breaza, Căluşarul, Căţeaua, Chindia, Ciobănaşul, De-a mărunţelu, Harcaleaua, Hora, Muşamaua dela Râşnov, Mutu, Perniţa, Romana, Sârba dela Râşnov (Sârba bătrânească), Ştearsa.
Alunelul gorjenesc1979joc cu strigăturiîn Gorj
Anicuţa de la munte1931horă iute de mânăJoc cunoscut în comuna Isbăşeşti, plasa Oltul de jos, jud. Argeş.Un flăcău strigă
Aoleanul (Auleanul)1930horă în doiSe joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.
Archeneaua1930brâu de mânăSe joacă foarte rar în judeţele Năsăud şi Maramureş şi la vestul Bucovinei.Jucat numai de „ficiori" (flăcăi). Cel care conduce acest joc are în mâna dreaptă o vergea împodobită cu panglici tricolore româneşti.
Ardeleneasca din Borleşti1930sau Jocul românesc (Jud. Satu Mare) (Cuvinte auzite in anul 1920 în comuna Borleşti).Perechile fac o roată mare, tropotesc şi chiuiesc cu mâinile în sus, se învârtesc la dreapta şi la stânga (in ritmul muzical al horelor obişnuite) şi strigă: Să jucăm ardeleneşte, că şi mândr’aşa voieşte. Tot Românul vesel fie c’am scăpat dela robie, că de-al Neamului duşman am scăpat acum un an şi că România Mare iar e ’n vechile-i hotare.
Ardelenia1931Se joaca in fiecare duminică și săarbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana Mărului, Zărnești, Măgura, Predeal (Predeluțu), Sohodol, Bran, Simon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, plasa Zărneşti, jud. Braşov şi rar In comunele Râşnov, Hălchiu, Satu nou, Vlă- deni, Ţânţari, plasa Bârsa de sus, acelaş judeţ.Se formează un cerc numai de perechi. Feciorii trec în faţa fetelor. Se prind doi câte doi cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. Ficiorii, toţi deodată, după tactul lăutarilor săteni, cari stau în mijlocul lor, îşi bat cu mâinile pe rând călcâiele, apoi îmbrăţişează fetele şi se învârtesc de câte două sau trei ori la dreapta şi la stânga.
Argeşeanca1931horă vioaie de mânăSe joacă în comunele Stoiceni şi Bălceşti, plasa Oltu de jos, jud. Argeş.
Arghileana (Argileana)1932ii comuna Mehadia plasa Orşova, jud, Severin (Banat)Perechile—junele (flăcăul) şi fata: druguţu cu drăguţa — stau faţă în faţă. Toţi se aşează în linie dreaptă sau, dacă sunt mai multe perechi, iau loc pe două rânduri. Ei se ţin de amândouă mâinile şi la început joacă bătuta pe loc. Banda (lăutarii) cântă alături şi mai mult din clânet (clarinet, flaut). Când «junele, care poartă giocu înainte» (cel care comandă), chioceşte (chiuie, strigă): Uiu, uiul atunci perechile se învârtesc de câte două-trei ori la dreapta şi la stânga. După o mică pauză jocul reîncepe. Când «giocu s’o gătat» (s’a terminat), atunci fata face tali (compliment, plecăciune) în faţa junelui şi-i «mulţă- mieşte c’o giucat-o». Duminicile şi sărbătorile se joacă: hora, bătuta, sârba, brâu, argileana şi doiu, care-i legănată urmată de învârtită. La «gioc» se strigă foarte rar.
Arţegana1931legănată urmată de învârtităSe joacă tn comunele Râşnov, Bran-Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de Jos, Peştera, jud. Braşov. Aşâ se joacă în comuna Bratia, Măcăi, Stoiceni. Bălceştl, lsbăşeşti, jud. Argeş.e legănată urmată de învârtită.
Baloteasca1931horăcare se joacă în cătunul Ghermăneşti comuna Ciofliceni, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov.
Bărbuneul (Verbuncul)1979
Baroneasa, Baroneasca1931horă de mânăcare se joacă în comuna Corbeanca, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov.
Bârsana1930Joc ţărănescSe joacă în multe comune din judeţele Târnava Mare şi Făgăraş.Perechde se prind de ambele mâini şi fac patru paşi la dreapta şi patru paşi la stânga, pe care-i repetă de două ori. Se învârtesc de câte două ori în fiecare parte, apoi trece fata pe sub mâna dreaptă a flăcăului. Are o melodie veselă şi cu un ritm grăbit.
Basarabeanca1930horăSe obişnueşte in Basarabia, Moldova, în comunele de pe malul drept al Prutului, in comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş şi în comuna Lăicăi, plasa Argeşel, jud. Muscel.Se joacă numai de către perechi, cu mâinile încrucişate în faţă.
Basarabeanca nouă1931joc popularcare se execută numai de câte-o pereche, în comuna Bratia, jud. i4rgeş.
Băsmăluţa1930Cunoscută în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ.Se face cerc numai de flăcăi şi fete. Un flăcău cu o basma sau cu o batistă in mâini joacă singur în mijlocul horei. Apoi îngenuche în faţa unei fete care-i place, ea se desprinde din cerc, joacă amândoi până când el îi dă basmaua, o sărută pe frunte, o lasă şi se prinde în horă. Fata face un compliment unui flăcău pe care-1 vrea şi jocul continuă mai departe, ca în cazul precedent, dar sunt schimbate rolurile.
Bătăreasca1931horăcare se joacă în comuna Hinţeşti, plasa Bascov, jud. Argeş.
Bătuta din Băluşeni1931Se joacă numai în „câşlegi* (când nu e post) în comuna Băluşeni, plasa Corni, jud. Botoşani.Perechile se prind de umeri si încep cu legănata, apoi joacă vioi bătuta pe loc. Uneori oacă şi bătrânii. Se joacă duminicile şi sărbătorile, după slujba religioasă, se întrerupe la amiază şi continuă după prânz, înainte de vecernie. Jocul (Giocu, cum îi spun bătrânii şi cum i se ziceâ acum 20 de ani) se tace în această comună la crâşmă (cârciumă) în faţă, la drum sau în curte. Doi băetani angajează doi lăutari jigani (pentrucă în regiunea aceasta românii nu vor să cânte cu scripca-vioara- şi cobza, deoarece ei consideră că această ocupaţie e destinată numai pentru ţigani), iar ceilalţi contribue şi plătesc. Toamna, când flăcăii nu poartă opinci, în toiul jocului, câte un băetan î5i bate cu mâna dreapta „tureatca“ (carâmbul cismei).
Bătuta din Glingeni1932Joc popularcunoscut în comuna Glingeni, plasa Chişcăreni, judeţul Bălţi (Basarabia).se începe cu strigături zise pe rând de flăcăi. Muzicanţii *) (lăutarii) cântă mai încet, ca de obicei, în faţa jucăuşilor. Când jucăuşii au obosit, «giocu s’a ogoit» (s’a oprit, s’a sfârşit) şi lăutarii au tăcut, atunci un «flăcău în stare» (flăcău care a făcut serviciul militar) cântă din gură «Doina Oltului».
Bătuta din Moldova1979
Bătuta flăcăilor1979cu strigăturiîn com. Truseşti — Botoşani
Bătuta flăcăilor1932se joacă în comuna Truşesti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.Ei se prind de umeri, fac câte patru sau opt paşi săltaţi, înainte şi înapoi, urmează legănata şi continuă cu bătuta vioaie pe loc. La răstimpuri îşi bat călcâiele.
Bătuta lui Mircea Mălăieru1979din com. Dridu-Sărindarele, jud. IlfovSe mai joacă de bătrînii unde Mălăieru s-a născut şi a trăit jocul cu multe figuri preferat de omul care prin 1859 lupta pentru unire, mergînd din sat în sat cu negoţul mălaiului.
Bătuta pe sub mină1979joc de doiîn com. Hodac şi Ibăneşti, jud Mureş.
Bezdeadul1931horăcare se joacă în comuna Ţâţa, plasa Pucioasa, jud. Dâmboviţa.
Bihoreancă1930horă săltăreaţăSe joacă în comuna Beiuş, jud. BihorNumai de către perechi, cari tropotesc şi, când se liniştesc, fetele strigă.
Bocăneţu1979horă care se termină cu brâuîn satele Bîrsăneşti şi Socrujeni jud. Botoşani.Se joacă spre dreapta şi stînga, cu paşi mărunţi şi bătuţi, apoi jucăuşii se strîng spre centru, după aceea revin la loc. Altă formă: tineri prinşi doi cîte doi, cu braţele încrucişate la spate, joacă brâul cu paşi mărunţi şi mai mult bătuţi pe loc. Are strigături
Bolânda1930horăSe joacă în comuna Borleşti, jud. Satu Mare. Acest joc e însoţit de o strigătură fără însemnătate. După executarea ei, perechile se iau braţ la braţ şi se plimbă unele după altele, în formă de cerc. Ei numesc această distracţie „Plimbată".
Boliboi1930horă în trei: doi flăcăi şi o fatăAcest joc se obişnueşte în jud. Năsăud.La „Datul mâinii" sau la „Aşezat" (logodnă, învoire, tocmeala, legătură, jumătate de cununie).
Bordeiaşu1930horă mare de mânăSe joacă în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţ are patru plimbări, cu patru paşi înainte şi patru paşi înapoi.
Brăneasca1931horăSe joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Brâu ăl mare1931se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Brâu din Bârsăneşti1979în com. Bîrsăneşti şi în satele din jud. Botoşani.Se joacă numai în perechi ţinuta de umeri. Desfăşurarea după strigăturile celui care conduce jocul. „Hai la brâu, la brâu băieţi / care vreţi, care puteţi / care nu , mai rămîneţi Are multe figuri, genuflexiuni, învârtite... E foarte atrăgător.
Brâu pă loc1931se joacă în comuna Măciuca, plasa Cerna, jud. Vâlcea.
Brâu pă nouă, Brâu cu nouă paşi1931Joc bărbătescSe joacă în comunele Peştera, Bran Poartă, Şimon, jud. Braşov.
Brâu pă vale1931se joacă în comuna Corbeanca, jud. Ilfov.
Brâu Sbarcii, Brâul Sbarciului1931Joc bărbătescSe joacă în comunele, Şimon, Bran-Poartă’, Sohodol, Râşnov, jud. Braşov.Brâu mai repede, cu multe figuri şi bătăi pe loc.
Brâu şi brâuleţu pă şase1931în comuna Ciumagi, plasa Cerna, jud. Vâlcea. In comuna Tâta jud. Damboviţa se joacă şi cu trei perechi.ll joacă şase perechi
Brâu vechi, Brâu bătrânesc1931Se joacă de bătrâni, maî încet ca acel obişnuit, în comunele Bran-Poartă, Sohodol, jud. Braşov.
Brâul maicii1930Acest joc e cunoscut în comuna Sâncel, lângă Blaj, plasa Valea Lungă, judeţul Târnava Mică.După cununia religioasă (care la ţară, în toată România Mare, se face totdeauna Duminica dimineaţa imediat după terminarea serviciului divin), -iar seara, după masă, mama miresii joacă brâul singură, cu mâinile în şolduri strigă:
Brâul vesel1979în com. Ştefăneşti şi Truşeşti — Botoşani.Joc de fete şi flăcăi, formaţie semicerc, mîinile pe umeri. Cel care conduce, spune strigături amuzante, iar tovarăşii isteţi îl imită pe întrecute. Cînd obosesc, „calfa" dă semnanul de oprire tot prin strigături, care de care mai frumoase. Se joacă
Brâuleţu de la munte1931Cunoscut în comuna Deduleşti plasa Dămcei, jud. Argeş.Se formează o horă mare şi se joaca brâuleţul.
Brâuleţu vechi1931se joacă în comuna Broşteni, plasa Teleorman, jud. Argeş.
Brâuleţul fetelor1931în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea.Se joacă numai de fete.
Breaza zis Jocu, Jocu dela noi, De-a mâna1931Breaza se joacă rar în comuna Râşnov şi aproape in fiecare duminică şi sărbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana mărului, Zărneşti, Bran-Poartă, şimon, Predeal (Predeluţul), Sohodol, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, Peştera, Măgura, Şirnea, plasa Zărneşti, jud. Braşov.ficiori cu fete se prind de mâini (pe cari Ie ţin în sus sau în joşj şi doi câte doi, unii după alţii, formează o roată. Ei încep jocul cu legănata şi apoi urmează câte trei învârtituri Ja dreapta şi la stânga. înainte de a se învârti se spun „strigările-’ sau se fac „cântâturi" (se strigă)
Bucuria sărbătoarei1979horă urmată de sârbăîn com. Mironeşti — Ilfov.
Bugheanu1930horă urmată de sârbăcare se joacă în comuna Stoileşti, p asa Dănicei, jud. Argeş.
Bugheanu pă şase1931horă bătută pe loccare se joacă în comună Broşteni, jud. Argeş.
Bugheneasca1931horăSe joacă în comuna Hinţeşti jud. Argeş.Nume de horă.
Ca la Breaza de la Roşiori1979brâu săltăreţ preferat
Ca la noi1930variantă de sârbăSe obişnueşte în localităţile de pe valea Rodnei, jud. Năsăud.Se face o roată cu 12, 16, 20 sau 24 perechi. Toţi sunt depărtaţi unii de alţii la trei-patru paşi. In prima parte a jocului, toţi se leagănă pe picioare în dreapta şi în stânga şi fac glume. In partea doua, toţi se apropie unii de alţii, se bat pe umeri şi joacă.
Ca la Tunari1979horăîn com. Arţari — Ilfov
Cadeaua1931horă repedecare se joacă în a- mândouă părţile, în comunele Broşteni şi Hinţeşti, jud. Argeş.
Calopu1932Joc popularvăzut în satele Belieşti, Zămoşi, Micăuţi, Logăneşti, Roşcani şi în comunele Rădeni, Drăsliceni şi Şireţi (Săraţi), plasa Budeşti, judeţul Lăpuşna.Se formează grupuri de câte două-trei perechi, cari se ţin de mâini. Toţi fac paşi ca la horă. Flăcăii şi fetele se schimbă între ei, încrucişându-se. Apoi se învârtesc de câte două-trei ori ia dreapta si la stânga, vin la loc, se prind iar de mâini şi joacă hora. Nu se strigă.
Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii1930in comuna Romos, plasa Orăştie, jud. Hunedoara.Nouă, doisprezece sau paisprezece, „ficiori" români, frumoşi la făptură, toţi îmbrăcaţi în costume naţionale regionale, albe de pânză. Au pălării mici, negre şi rotunde (capota joasă), împodobite cu flori sau căciuli cu pene, panglici şi flori. Ei poartă cămaşa scoasă afară, scurtă sau lungă până la genuchi, strânsă frumos cu brâu sau cu bete tricolore, în care sunt înfipte fire de busuioc (lemnul lui Dumnezeu, cum i se zice în partea locului). La picioare, dela genuchi, (unde au mici clopoţei sferici până la glesne), au atârnate panglici multicolore sau câteva şiruri de zurgălăi. In mâna dreaptă toţi ţin câte un băţ, ce ajunge până la piept şi pe care-i pirogravat tot felul de crestături, iar în tactul jocului lovesc cu el pământul. Danţurile lor se execută cu mare dibăcie şi ei se mişcă totdeauna în acelaş ritm, potrivit cu mişcările şi săriturile vătafului maestru. Acest joc se împarte în doua: plimbare şi figuri. Simbolul lor e o beldie (prăjină lungă şi dreaptă de 4 sau 5 metri, în vârful căreia e legată o basma albă (adeseaori tricolorul românesc) şi mai jos câteva legături de usturoi verde şi de pelin. Acest joc e o rămăşiţă dela colegiul Saliilor din Roma veche. Aceştia la 1 Martie, (Anul nou Ia Romani), făceau procesiuni şi cântări însoţite de astfel de jocuri. Acum în comuna Romos, acest joc începe în Miercurea din mijlocul Păresimi-lor (Postul Paştelui) şi ţine până la sfinţii Petru şi pavel şi numai cât timp e soarele pe cer. Căluşerii dela Braşov (12.figuri) sau Căluşeii din jud. Turda şi cei cari se joacă la Blaj (cari au opt figuri), diferă puţin în plimbări şi în varietatea figurilor. La 24 Iulie 1852, s’a dat o serbare în Dumbrava Sibiului, unde s’a executat acest joc în faţa împăratului Francisc Iosef înconjurat de Arhiducele Albrecht, guvernorul principe Schwar- zenberg, adjutantul contele Griinne. generalul Bordelo şi Ştirbey, principele Valahiei, cu generalii şi miniştrii săi, trimis să salute pe împărat din partea Sultanului. In 1868 s’a jucat Călucearii in Piaţa mica din Sibiu. După revoluţia dela 1848, studenţii români joacă căluşanii în fiecare an. Un joc asemănător cu al Călucerilor e şi bătuta, formată din şase figuri. Ea se joacă în Ardeal, după melodia Banul Mărăcine.
Călugăreasca1979joc de brâuîn com. Şoldăneşti, Ionăşeni, Zlătunoaia mare şi Zlătunoaia mică, jud. Botoşani.în semicerc, la fiecare capăt un flăcău dă tonul prin strigături. Apoi toţi se desprind, se întorc pe loc, se prind din nou şi jocul este condus de ultimul flăcău ajuns în frunte. După aceea, brâul se strînge cu paşi bătuţi pe loc, şi în urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi. Cînd se joacă domol, este îmbogăţit de strigături. Se termină cu: „Foaie verde foi de nucă / daţi-i drumul să se ducă. . .“. Se joacă
Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii1979Jocîn com. Romos — Hunedoara.
Ca-n poiană1979în satele Dobîrceni, Păun, Măhă- lăşeni şi Stefăneşti, jud. Botoşani. Se joacă în cerc, mîiinile la spate, ca la brâu, Cînd încep Uluiturile, jocul se încetineşte, mai mult pe loc, că aproape nici paşii nu aud. Atunci cineva strigă: „brâulețu faceţi roată / tăt flăcău cîti-o fată . . şi aşa continuă.
Caraşoţu1931Se joacă în comuna Predeal (Predeluţul), plasa Zărneşti, jud. Braşov.e nume de horă de umeri, urmată de sârbă şi se termină cu învârtită.
Cârjeleasca1930horă vioaie şi săltăreaţăSe joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.
Cârpa1931joc popularJoc cunoscut în comuna Câlnic, plasa Reşiţa, jud. Caraş.Un ficior între două fete. Tinerii se prind de după gât şi joacă întâi legănata, apoi sârba vioaie şi săltăreaţă. Uneori jucăuşii fac figuri ca la Poşovaică.
Caţaveica, Paletuşca1932Hora basarabeanăSe joacă în comunele Briceni şi Climăuţi, plasa Otaci, judeţul Soroca (Basarabia), urmată de învârtită pe loc.
Catrinţa1979horăîn com. Mateeşti, jud. Vîlcea.
Căzăcelu (Căzăcelul)1931horă mareAcest joc e cunoscut în comuna Deduleşti, Jud. Argeş.Nume de horă mare, cu mişcări repezi numai spre dreapta.
Ce este hora1932Se obişnueşte în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel.Se formează un cerc mare numai din perechi. Jocul se începe totdeauna cu strigături, zise, pe rând, pe flăcăii cei mai isteţi. Toate strigăturile de*scriu jocul.
Cerdacul, Ceardacul1931în comuna Deduleşti, jud. Argeş. In comuna Ciumagi, jud. Vâlcea e nume de horă, care se joacă numai cu câteva perechi prinse de braţe.e o horă, care se joacă numai cu două perechi,
Cimpoieşu1979jocîn Dumbrăveni şi Cristeşti — Botoşani.Se începe de : Acăi prin sărituri, lăsări pe vine, cu -iscări repezi, după care se prind şi Aţele şi toţi continuă o sârbă vioaie. Se spun strigături satirice Eu cu pînza la ghilit (albit la pîriu)/soacra ţuşti, după iubit" ...
Cinteza1931horă de umeriSe joacă în comuna Mierea-Birnici, plasa Melineşti, jud. Dolj.
Ciorcuşa, Ciorobara, Ciorcobara, Ţarcă, Sarcă, Caragaţă1930chindieSe joacă în comunele: Moldoviţa şi Zlâtiţa (plasa Moldova-Nouă) şi Zorlentul-Mare (plasa Reşiţa), jud. Caraş-Severin.(In dialectul Bănăţenilor, înseamnă Coţofană) sau Ţarcă, Sarcă, Caragaţă. Jucăuşii se ţin de umeri sau de după gât şi, la răstimpuri, se lasă în jos, pe vine.
Ciuleandra sau Şuleandra1979în com. Ciofrîngeni, jud. Argeş.
Ciupagica1930horă de mânăJoc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţ patru bătăi şi cu patru plimbări.
Clopoţelul1931horăcare se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Coasa1932Se joacă rar în satul Micăuti, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna. Se aşează în linie dreaptă grupuri de perechi, depărtate, unele de altele, la trei-patru paşi. Fetele stau la dreapta flăcăilor şi se prind de mâini. Când începe jocul, flăcăii rămân pe* loc şi «poartă» fetele dela dreapta spre stânga. Ele, cu paşi mărunţi, joacă «bătuta în mers». Trecerea lor, dela dreapta la stânga flăcăilor şi întoarcerea lor de unde au plecat, imită arcul ce-i descrie coasa când e mânuită de cosaş.
Colibaba1932Cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Bu- deşti, jud. Lăpuşna.E numele unui joc popular format din «plimbată», urmată de legănată pe loc. Nu se chiuie. Nu se strigă. In satul Micăuti şi în comuna Drăsliceni se joaeă: Bătuta, Bulgăreasca, Calopu, Coasa, Colibaba, Cracoveauca, Frunza de nuc sau Frunza nucului, Horbofica, Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii), Juraoelu, Pădurefu, Polipanca sau Polipoampa. Ruseasca, Săiacu, Şchioapa zisă Polica (Polca) Şchioapă, Treinăzat sau Treirâza zisă Poltca Treinăzat, Vinghierca şi Viuotu sau Chemarea la gioc.
Corobasca1930Se joacă în comuna Crucea, plasa Bruşteni, jud. Neamţ.e nume de joc vioi şi săltăreţ, executat pe comandă, numai de flăcăi.
Costoreanca nouă1931horăSe joacă în comunele Bălceşti, Stoiceni, Isbăşeşti şi Broşteni, jud. Argeş.care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc.
Costoreanca veche1931horăîn comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.
Cracoveauca1932Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.Se formează o roată cu flăcăi şi fete. Perechile se ţin de mână. Toţi joacă legănata cu doi-trei paşi înainte ş*i îndărăt, apoi fata se învârteşte de câte două ori pe sub mâna dreaptă şi stângă a flăcăului.
Craioveanca1930brâuleţîn toate judeţele din se joacă numai în doi
Crâmpoţelu1932e nume de brâu, care se joacă în comuna Pociumbeni, plasa Răşcani, jud. Bălţi.Perechile se ţin cu mânile la spate, de brâu, de bete sau de curea.
Dana, Dama1930horă de mânăJoc cunoscut în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj.vioaie şi repede, care se joacă numai în dreapta.
Dansul dubaşilor1979în comunele Hălmăgel, Petrisjj Prunişor şi Satu Nou — jud. Arad. Horă ce se transformă în joc de perechi. (luntraşilor vîslaşilor)
Dansul fetelor1979din satul Petecu jud. Harghita.Sîrbă domoală care se transformă în horă.
Danţ la nuntă1930hora pe locSe joacă în comuna Maeru, plasa Sângeorz-bâi, judeţul Năsăud.Flăcăii stau la dreapta fetelor, la distanţă de doi-trei paşi. Fire de peteală (beteală) fac legătura între flăcăi şi fete. Flăcăii răsucesc beteala pe mâna lor stângă, până când se apropie de fete, pe cari, cu toţii deodată, le îmbrăţişează şi le ţucăe (sărută), apoi începe jocul (o învârtită). Înainte de a îmbrăţişa fata, flăcăul strigă.
Danţu da la Mârăşeşti1930horă de mânăcare se joacă în comuna Mârăşeşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.
Danţu’n patru, Danţu cu patru, Bolunduşu1931Se joacă In comuna Copalnic, plasa Mânăştur, jud. Satu Mare.E o horă formată numai din două perechi, urmată de sârbă şi apoi de învârtită.
Danţul „din verde“1930In comunele Mădăraş, Arded, Gerăuşa şi Medişa din plasa Arded, judeţul Satu Mareprimăvara şi vara, sărbătoarea, după amiază, „ficiorii" şi fetele se duc „la verde" sau „în verde" (în dumbravă, pe pajişte, etc.) unde au loc picnicuri (petreceri în aer 1 ber la ţară) şi acolo joacă. Se formează două circonferinţe concentrice : una mare numai de flăcăi şi alta, mai mică, la mijloc, numai de fete. In centrul acestor cercuri, cântă doi sau trei ceteraşi (lăutari) săteni. Toţi joacă hora, brâul sau învârtită.
Danţul din Oaş, Danţul Oşenesc1930variantă de horăAcest danţ se joacă în cele 16 comune din „Ţara Oaşului , plasa Oaşiu, la nord-estul judeţului Satu Mare).In mijlocul unui cerc mare cântă doi ceteraşi (lăutari), recrutaţi dintre săteni: unul cu cetera (vioara) şi altul cu gor- duna (basul), care ţine isonul. Se joacă repede, numai de 12, 16 sau 24 „ficiori", caii stau depărtaţi, unii de aiţii, la distanţă de trei paşi. Toţi ţin mâinile în sus şi chiuiesc. Unii plescăesc din degete sau bat din palme, iar alţii au în mâna dreaptă câte un cuţit nou.
Danţu-n două părţi1930horă vioaie şi săltăreaţăcare se joacă în comuna Retezu, plasa Vulcan, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.
De dragul flăcăului1979sârbăîn com. Moviliţa Ilfov.sârbă urmată de învârtită.
De purtat1931Aşa se joacă şi se cântă în comuna Cipău şi Iernut, juJ. Târnava Mică şi în comunele Lechinţa si Gura Arie- şului, plasa Luduş, jud. Turda.Perechile se iau de mână, numai doi câte doi, se aşează unele după altele, se formează un şir lung şi apoi fac o roată mare.
De unu singur1979sârbă sau bătutăîn com. Radovanu — Ilfovsârbă sau bătută, executată de cel mai bun jucăuş din sat. Cînd a obosit, altul îi ia locul şi aşa mereu. Se obişnuieşte
De-a Mărunţelu1931horăcare se joacă cu paşi mărunţi şi deşi de sârbă vioaie. Se obişnueşte rar în comuna Râşnov. Jud. Braşov.
Des’ar Vinde dragostea1931gramofonhoră, placă de gramofon. Pe lângă jocuri'e noastre populare necunoscute, culese de mine în diferite regiuni din România întregită (stat unitar naţional,, mărginit îu fron ierele sale etnice), am notat şf cele apărute în ultimele plăci noi de gramafon.
Dobra1930horăJoc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţ două plimbări înainte, două înapoi şi opt bătăi, cari se strigă:
Doi băieţi din Vaiea Mare1931sârbă repedecare se joacă numai de doi flăcăi, în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Dorobănţescu1931brâuîn comuna Otopeni, plasa Băneasa, jud. Ilfov. care se joacă cu mâinile ân sus. In comuna Otopeni, jud Ilfov se joacă Brâu, Călușul, Chindia, Dorobănțescu, Ita, Lăutăareasca, Racii, Romneasca, Săba, Sărb în pași și Țigăneasca.
Drăcşăneasca1979Horă mare de perechiIn com. Drăcşani, jud. Botoşani.începe cu paşi dreapta şi apoi stînga de cîte două ori, „frămîntă“ pe loc apoi se prind şi joacă învârtita de cîte două ori în fiecare parte. După aceea, se formează două rînduri faţă în faţă. Flăcăii, prin mişcări—foarte iscusite, îşi lovesc cu palmele genunchii, ca- rîmbii cizmelor şi tălpile, în tactul muzicii iar fetele, cu mîinile în şolduri, joacă legănat în faţa lor. Veselia se măreşte şi prin strigăturile dialectale: „M-o trimis mama de-acasă / să gioc fata cea frumoasă / b-am s-o gioc şi pe cea slută / cî şi aceia mă sărută . . . “ Uneori joacă şi bătrînii la sfîrşitul nunţilor.
Drăculeţu1931Se joacă în comuna Otopeni şi ăn cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Bojdani, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov.e o legănată urmată de învârtită Perechile se prind de mijloc
Fântâna1932e nume de horă basarabeană.Cunoscută în comunele Albineşti şi Obreja-Veche, plasa Făleşti, jud. Bălţi
Fata boită (Fata vopsită)1932E nume de sârbă, Se obişnueşte în satele Moleşti şi Buteşti, comuna Cubani, plasa Glodeni” jud. Bălţ începe cu strigăturile:
Fata curată1932e nume de horă, Se joacă şi se strigă în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. începe cu strigături zise numai de fete.
Fata mamii1931horăcare se înară în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa şi în comunele Stoiceşti, Bălceşfi şi Isbăşeşti, jud. Argeş.
Fata mea1932E nume de bătutăJoc cunoscut în comuna Ocolina, plasa Văscăuţi, jud. se joacă, la dreapta şi la stânga, cu câte patru paşi pe loc. Jucăuşii se ţin de umeri.
Fata murdară1932Nume de horă.Se joacă în comuna Gorganu, plasa Podgoria, jud. Muscel.
Ficioreasca1930Acest joc este cunoscut în tot cuprinsul judeţelor: Târnava Mare şi Făgăraş şi o parte din judeţele Sibiu, Alba-Iulia şi Braşov. In deosebi, se joacă mai mult în comunele Rupea (Colialm), Homorod, Caţa, Paloş, Dăişoara, Fântâna, Mateiaş, Bogata- Olteană, Mercheaşa, etc. din plasa Rupeni (Colialm), judeţul Târnava Mare.Douăzeci şi patru de „ficiori", (toţi îmbrăcaţi în costume naţionale, cu opinci şi la picioare cu mici clopoţei sferici) formează o roată şi fiecare, separat, execută diferite figuri asemănătoare cu acele din Jocul Căluşarilor. Se servesc şi de un fel de baston lung şi gros, împodobit cu panglici (de care se sprijină în timpul jocului) şi care-i ajută să facă diferite sărituri. In timp ce „ficiorii11 joacă, fetele stau în jur şi privesc. Când unul din ei strigă: „Pâ ia!“. atunci toţi aruncă jos, între ei, la mijloc, toate bastoanele şi toţi flăcăii simulează răpirea fetelor, le iau în braţe, le sărută şi se depărtează puţin cu ele, apoi, la alt strigăt: „In Cetate11, toţi revin în acelaş loc şi iar le sărută. Această scenă aminteşte cum Sabinele au venit să privească la jocul Romani'or, cum ei le-au răpit şi au fugit cu Ic In Cetate, la fondarea Romei (anul 743 înainte de Crist). Floloreasca are şi o variantă în felul următor:
Ficioreşte1930Joc popularSe joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.Întâi ficiorii singuri fac ponturi (bat din picioare, joacă repede şi-şi lovesc, alternativ, cu palmele călcâiele). A doua formă e când flăcăii şi fetele se prind de ambele mâini, se învârtesc de trei ori la dreapta, bat de două-trei ori cu piciorul drept în pământ şi apoi se învârtesc tot de trei ori spre stânga.
Floarea mărului1930Joc cunoscut în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina.Perechile formează un cerc, se iau de amândouă mâinile şi joacă legănata, cu doi paşi înainte şi doi paşi înapoi.
Foarfecă1932Toţi joacă sârba.Joc popular cunoscut în comuna Braniştea, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.Se formează un şir lung de fete şi altul de flăcăi. Se aşează în formă de cruce. Lăutarii stau alături şi cântă mai încet când un flăcău strigă. Apoi rândurile se apropie şi din ele se formează perechi, cari joacă învârtită şi bătuta pe loc.
Foişoreanca1930horă se transformă în învârtităSe joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.e numele unei hore care, din când în când, se transformă în învârtită.
Frunza1930horă vioaie şi săltăreaţăcare se joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj, în comuna Co- măneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comuna Rătezu, plasa Vulcan, jud. Gorj.
Frunza de nuc sau Frunza nucului1932Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.Se formează un cerc numai cu perechi, cari se ţin de mâini. Jocul se începe cu paşi de horă şi urmează învârtită de câte două-trei ori în dreapta şi stânga.
Găina1931horă repedecare se Joacă în comuna Corbeancă jud. Ilfov
Galopul1930sârbăcare se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.sârbă foarte vioaie şi săltăreaţă,
Ghimeşu1931e o horă de umeri,care se joacă în comuna Meerea-Birnici, jud Dolj
Ginerele şi mireasa1930sârbă urmată de învârtităAcest joc e cunoscut aproape în toate comunele din România întregită. Ginerile şi mireasa (în Muntenia şi Moldova) sau Mirele şi mireasa (în Ardeal şi Bucovina)După ce nunta cu tot alaiul se întoarce dela biserică, mirele şi mireasa ies în bătătură şi în mijlocul horei joacă numai amândoi, în timp ce naşul lor le cântă:
Giocu1931Aşa se „gioacă" şi se strigă în comuna Vălişoara,*) plasa Iara,jud. Turda. In regiunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, cari sunt locuite de moţi (ţopi, a căror ocupaţie de căpetenie e cărăuşia şi ciubărăria) şi de mocani, se joacă acelaş „Gioc", cu mici variante în fiecare sat. „Lumea cultă" numeşte acest joc Ţarina.Ficiorii încep „giocu“ cu figuri de Căluşari.
Giocu baciului1979în com. Boscoteni, jud. Botoş execută numai de bărbaţi, unu, doi sau mai mulţi. Cînd „gioacă“ unul singur, ţine în mînă o bîtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stînga. începe cu paşi legănaţi pe loc, în lături, înainte şi înapoi, bate cu palma ca- rîmbii cizmelor, face genuflexiuni. . . Cînd joacă doi, se aşază faţă în faţă. îşi dau mîna dreaptă şi urmează aceleaşi figuri, ca şi cum fiecare ar fi izolat. Cînd sînt mai mulţi, se ţin lanţ de mîini, încep cu legănata, ridică braţele sus şi apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într-o linie. La paşii legănaţi pe loc, unul strigă: „Bună-i brînza de burduf, buf, ciobane, buf / Ba-i mai bună din găleată / Buf, ciobane, odată" / şi apoi „Dragă mi-e oiţa laie / ca copchila cea bălaie, / Dragă mi-i oiţa creaţă / ca copchila cea isteaţă. . .“
Giocu din Ardeal, Giocu ardelean, Giocu ardelenesc1931Aşa se joacă în comuna Ţinea, plasa Ţinea, jud. Bihor. In comuna Ţinea, cerşetorii cer milă spunândSe face un şir de „bâetani" (flăcăi) şi al doilea rând, în fa{a lor, vin „fechie" (fete,). De obicei, fata se aşează în fata flăcăului care-i place. Toţi se ţin de umeri. „Giocu“ se începe cu legănata (mişcări pe loc, la dreapta şi la stânga). Apoi rândul de flăcăi se apropie de cel al fetelor Băetanii îmbrăţişează „fechiele" şi se învârtesc de câte trei-patru oii la dreapta şi la stânga. Când perechile au obosit, băetanul se înclină în faţa fechiei şi se lăsă de gioc.
Giocu din Năpădeni1932e o horă, Cunoscut în comunele Bogheni, Năpădeni şi Zăzulenii- Vechi, plasa Corneşti, jud. Bălţi.urmată de bătută, care începe cu strigătura zisă de flăcăul ce conduce jocul:
Giocu din Ponor1931Acest „gioc“ e cunoscut în comuna Ponor, plasa Aiud, jud. Alba. e o învârtită cu două strigaturi. Perechile îmbrăţişate se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga. Ficiorul bate cu piciorul drept în pământ de două ori când trebue să se schimbe direcţia. Se „gioacă" numai la nunţi şi la petreceri. Duminicile şi sărbătorile nu se joacă din cauză că satul Ponor e compus din case împrăştiate. Când e nuntă, parte din tineret se o- preşte în drum spre biserică, într’un loc prielnic şi joacă tot timpul cât durează ceremonia religioasă, care şi în această comună se face numai dimineaţa şi imediat după terminarea slujbei de duminică Fetele sunt îmbrăcate cu două fote negre, cari au fire aurite transversale şi rare.. Cămaşa (iia) e puţin brodată cu negru cu motive româneşti. Fetele poartă coade lungi, împletite pe cap şi legate cu fundă tricoloră naţională. In picioare au opinci. Ficiorii poartă iţari albi şi strâmţi. Sărbătoarea poartă cămaşa înăuntru şi cojoc înflorat. Ei au pălărie mocănească şi în picioare „păpuci" (bocanci). Satul îşi trage numele dela numeroasele ponoare din vecinătatea lui. Ponorul este un fenomen karstic, adică o groapă in forma unei pâlnii, fn continuă adâncire, datorită disolvării calcarelor din subsol de către apele subterane. Localnicii însă au pierdut înţelesul cuvântului Ponor şi cred că ar fi gropi în cari sunt ascunse comori şi arme. In alte părţi ponor înseamnă şi surpături provenite prin alunecări de teren, pe coastele dealurilor şi munţilor, în urma ploilor.
Giocul codanelor, Giocul codănacelor1932Joc popular cunoscut în comuna Sânta-Maria, plaşa Suliţa. jud. Botoşani.Se formează o horă mare cu flăcăi şi fete. Toţi se ţin de mână. Lăutarii cântă la mijlocul cercului. Când începe «giocu» se prind în horă şi aproape toate codânacele (fetişcane între 14 şi 17 ani). Când giocul e în toi, flăcăii mai isteţi strigă pe rând. Fetele mari, cari sunt surori, nu joacă în horă niciodată decât numai cea mai mare. Celelalte nu vin la Joc. Credinţa populară, la români, în tot cuprinsul tării noastre, este că dacă surorile ar juca, atunci ele n’ar avea noroc la măritiş.
Giocul cu flăcăoani şi fetnegele1932e o horă.Joc cunoscut în comuna Cuhneşti, plasa Glodeni, jud. Bălţi.Se formează un cerc mare cu flăcăi şi fele. Toţi se ţin de mână. Muzicanţii (lăutarii), ca de obicei, cântă la mijloc. Când începe «giocu» se prind în horă şi câţiva flăcâoani (băieţi de 14 —17 ani) şi aproape toate fetnegelele, fetnigi- cele sau fetingicele (fete de 14 —17 ani), cum se înumără (se spune) în Basarabia. Foarte rar li se zic şi fetiţe. Imediat ce un flăcău a observat că au intrat şi ele în joc,
Giocul cumătriţii1932e nume de horă obişnuităcare se joacă în cătunul Bădiuţi, pendinte de comuna Ştefaneşti, jud. Botoşani.Lăutarii cântă mai încet când o fată strigă:
Giocul însurăţeilor1932e nume de horă obişnuităCunoscut în comuna Ringhileşti, plasa Suliţa, jud. Botoşani.formată numai din perechi de însurăţei. Lăutarii stau în mijlocul cercului şi cântă mai încet când unul dintre săteni strigă.
Gluma mâţii1930Cunoscut în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ.Se formează un careu. Câte fete aţâţi flăcăi, separaţi pe două fronturi. Din capul coloanei un flăcău şi o fată se desprinde şi aleargă unul după altul. Ei fug în jur şi în faţa fronturilor, fără să strice rândurile, până când flăcăul prinde fata şi o sărută. Jocul continuă până când se perindă toate perechile.
Gordana1930sârbă (în trei, în şase sau în nouă)în cătunul Turculeşti, comuna Călineşti şi în toată podgoria dela Leordeni până la Piteşti, judeţul se joaca alternativ: încet şi repede, numai la culesul viilor,
Gordunul (Cordunul)1932e nume de horă.în com. Murguţa — Botoşani (1979)Perechile se prind cu mâinile de brâu, de curea, de chimir sau de bete şi joacă hora cu patru paşi în cruce, apoi fac câte patru paşi ia dreapta şi la stânga. Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când o fată strigă
Gugulanu1931în comuna Poiana mărului, jud. Braşov.e nume de brâuşor, care se joacă rar numai de bătrâni,
Guralău1930Joc ardelenesc.Se joacă în toată plasa Oaşiu (zisă şi „Ţara Oaşului") din judeţul Satu-Mare.Se face o roată mare numai de „ficiori", cari stau depărtaţi unii de alţii la trei sau patru paşi. In mijlocul lor cântă un ceteraş (lăutar), iar flăcăii se învârtesc pe loc, tropotesc şi bat din palme.
Haidău românesc de pe Mureş1930Se joacă în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba.Se face un cerc mare numai cu perechi. Lăutarii cântă la mijloc. Flăcăii ies din cerc, cu tiei-patru paşi înainte şi fac ponturi (diferite figuri). I i lmt din palme, ridică succesiv picioarele, lovesc călcâiele şi apoi strigă:
Hangul flăcăilor1979în com. Rîşnov — Braşov.Iiarcalaua, legănată urmată de învîrtită. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subsuori sau de după gît. Se joacă rar de bărtrîni
Harcaleaua1931Harcaleaua se joacă foarte rar de bătrânii din comuna Râşnov, jud. Braşov.Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subţiori sau de după gât şi joacă, doi câte doi, legănata urmată de învârtită.
Hâreleanca (Hârleanca)1979se „gioacă“în com. Hîrlău, Coşula, Flămînzi şi Frumuşica, jud. Botoşani. Se formează două rînduri. Primul, de flăcăi prinşi cu mîinile la spate, şi al doilea de fete, care stau în faţa băieţilor, ţinîndu-se unele de altele de bete. Flăcăii încep jocul înaintînd cu paşi repezi spre fete, iar ele se retrag. La bătaia cu piciorul drept în pămînt, flăcăii dau semnalul de retragere, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre ei. Aceste mişcări se repetă de două-trei ori. Jocul se sfîrşeşte cu strigături, cînd fiecare flăcău îşi îmbrăţişează mîndra şi o învârteşte dreapta şi stînga de cîteva ori. (
Harmăsariu1932Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. Perechile se aşează în linie dreaptă. Flăcăul ţine pe fată de mijloc cu mâna dreaptă, iar cu stânga prinde mâna dreaptă a ei. Toţi «gioacă mărunţel pi loc* (joacă bătuta pe loc) şi urmează învârtită în ambele părţi. Nu se chiuie şi nici nu se strigă.
Hlobănata1932e nume de hloiă obişnuită.Se joacă în comunele Cobâlca-Veche şi Vadu-ftaşcu (pe malul drept al Nistrului), plasa Cotiugenii-Mari, judeţul Soroca (Basarabia).
Hodoroaga1930Joc în ArdealSe joacă în comuna Maieru, judeţul Năsăud.Flăcăii se prind de mâni, se plimbă Ia dreapta şi la stânga, ca la Alunelul, apoi fac trei sărituri la dreapta şi trei la stânga, după o „zicală" (melodie) foarte vioaie. Bătrânii fac mişcările încet.
Hoineloi1930variantă de Ţigănească.Sc joacă rar, la Anul Nou, în comuna Maieru, jud. Năsăud.Flăcăii îşi bat gcnuchii cu palmele, iar fetele se învârtesc în jurul lor.
Hora1979urmată de învârtită (Ursăria)
Hora1979urmată de învârtită (Ursăria)
Hora „Trei păzeşte"1930cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.la care se fac numai trei paşi înainte şi trei paşi înapoi şi se comandă: „unu, doi, trei".
Hora Aliorului, Alioru1932Se joacă în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, judeţul Botoşani.Se joacă în două cercuri mari concentrice. Fetele stau la mijloc. Flăcăii joacă la dreapta, iar fetele la stânga. Lăutarii cântă alături. Jocul se începe cu strigătura:
Hora bătrânească1931în comuna Bâlceşti, jud. Vâ joacă la zile mari, numai de bătrâni,
Hora ca la patru sârbeşte1931în comuna Otopeni, jud. joacă cu câte patru paşi la dreapta şi la stânga,
Hora cârciumărească1931Joc văzut în comuna Stoiceni, plasa Oltul de jos, jud. Argeş.se joacă prinşi de mâini şi toţi ridică braţele până în dreptul capului.
Hora chefliilor1931gramofonplacă de gramofon.
Hora clăcei1979în Ardeal şi nordul Moldovei.zisă şi Hora după clacă
Horă cocoanei, Hora de mână1931Se joacă în comuna Bălceşti, Isbăşeşti şi Stoiceni, jud. Argeş.
Hora de la Bădiuţi, Giocul din Bădiuţi1932Se joacă foarte vioiîn satul Bădiuţi, care-i situat în imediată apropiere şi la sud de comuna Ştefăneşti, jud. Botoşani. Lăutarii cântă mai încet când primul flăcău strigă.
Hora de la Chirnogi1931gramofonplacă de gramofon.
Hora de la noi1979în com. Mironeşti — Ilfov.
Hora din Abrud1931horă obişnuităSe joacă în comuna Abrud şi în împrejurimi, jud. Alba.E o horă obişnuită la care, când se joacă, un ficior strigă.
Hora din Bădăcin1930horă obişnuităcare se joacă în cătunul Badăcin, comuna Periceiu, plasa Simleul-Silvaniei, judeţul Sălaj.E o horă obişnuită,
Hora din Dobârceni1932Se joacă în cătunele Bivolari şi Dobârceni, comuna Bârsăneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. Lăutarii cântă în mijlocul horei. După ce fac câte doi paşi la dreapta şi la stânga, un flăcău strigă.
Hora din Gălugăreni1931gramofonplacă de gramofon.
Hora din Lărgeni1931gramofonplacă de gramofon.
Hora din Piteşti1931gramofonplacă de gramofon.
Hora din Teişani1931gramofonplacă de gramofon.
Hora dorul ţigăncii1931gramofonplacă de gramofon.
Hora Dumitrii1931se joacă în comunele Hinţeşti şi Broşteni, jud. Argeş.
Hora fetelor din Suceviţa1979Se joacă domol cu bătăi din palme în tactul muzicii
Hora încet1931se joacă în comunele Bălceşti şi Măciuca, jud. Vâlcea.
Hora junilor1931se joacă în comuna Bălceşti, jud, Vâlcea,
Hora junimii1930horă foarte vioaiecare se joacă în comunele: Cârlibaba (plasa Dornei), Gura-Humorului şi Vo- loneţ, (plasa Humorului), judeţul Câmpulung, Bucovina.E o horă foarte vioaie,
Hora la două sârbeşte1931în comuna Otopeni. jad. joacă cu câte doi paşi la dreapta şi la stânga,
Hora la patru, Hora cu patru, Hora pă patru1931se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov, şi în comunele Bălceşti şi Stoiceni, jud. Argeş,
Hora lui 221931Se joacă în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.
Hora lui Anton Pan (1852)1931Se joacă foarte rar în comuna Isbâşeşti, jud. Argeş şi în comuna Meiineşti, jud. Dolj.
Hora lui Bâcătea Matei1931gramofonplacă de gramofon.
Hora lui Cheptea1932Cunoscută în satul Stârcea, comunele Glodeni, Hajdău şi Iablona-Nouă, plasa Glodeni, jud. Bălţi.Se joacă vioi, cu doi paşi la dreapta, doi la stânga şi urmează legănata pe loc. Perechile s6 învârtesc de câte două ori în fiecare parte. Jucăuşii îşi bat călcâiele. Muzicanţii (lăutarii) stau, ca de obicei, în mijlocul horii şi cântă cu surdină când un flăcău strigă:
Hora lui Cloşca1930Cuvinte auzite în August 1920, în comuna Cărpeniş, judeţul Alba.Acolo, în 1748 s’a născut Cloşca, (Ion Oargă), care, împreună cu Horia (Nicolae Ursu) zis şi „Crăişorul", după sentinţa de moarte, pronunţată la 26 Februarie, de contele Janko- vitz, comisar regal, au fost traşi pe roată la 28 Februarie 1785. Corpurile lor sfărâmate le-au îngropat românii în Alba- lulia.
Hora lui Codău1932E o horă în doi timpiîn comuna Ionăşeni, plasa Suliţa, jud. Botoşani, Se joacă rar de bătrâni, în amintirea lui Codău, de care se spune că a haiducit prin acele locuri şi că el cânta frumos din frunză şi cu scripca. Domoală ia început, înainte şi înapoi, «frământată» energic pe loc şi se termină cu bătuta.
Hora lui Florian1931gramofonplacă de gramofon.
Hora lui Gligore Muscalu1931gramofonplacă de gramofon.
Hora lui Lolescu1930horă care se joacă cu patru perechi.Se joacă în comunele Tismana şi Godineşti, plasa Vulcan, judeţul Gorj.Se fac patru paşi înainte, patru paşi înapoi şi câte patru bătăi la dreapta şi la stânga.
Hora lui Mischonzniky1931gramofonplacă de gramofon.
Hora lui Plesnită1931gramofonplacă de gramofon.
Hora lui Ursaru1931gramofonplacă de gramofon.
Hora Mândra1979în com. Sînta Măria — Sălaj şi în satele Păun şi Cişmăneşti, jud. Botoşani.este compusă din două cercuri concentrice: fetele la mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă spre dreapta, iar ele către stînga, sau viceversa. Apoi, cu paşi mărunţi, flăcăii înaintează spre centru, iar fetele jucînd înapoi, se apropie de ei; cînd se întîlnesc, flăcăii ridică mîinile în sus, li se alătură şi astfel din cele două cercuri se formează o horă mare, care se termină cu brâul sau cu Sârba. Are strigături de o rară frumuseţe Se „gioacă“
Hora mândrii mele1932Se joacă în comuna Sânta-Maria, plasa Suliţa, jud Botoşani.Lăutarii cântă mai încet când un flăcău strigă
Horă măruntă1931se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.
Hora mărunţică, Mărunţeluşu1931horă obişnuităSe joacă în comunele Cărpiniş şi Copalnic, plasa Mănăştur, jud. Satu Mare. In comuna Strâmba, plasa Almaşului,. jud. Cluj, la acest joc se strigă:e nume de horă obişnuită formată din cinci-şase perechi, cari fac mişcările pe loc. Un ficior „chioteşte" (strigă):
Hora noastră românească1931se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea.
Hora Opta1931se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.
Hora pescarilor1930horăcare se joacă numai de pescari, în comunele Coslu- geni, Şocariciu, Jegălia, Gâldău, Cocargeaua, Feteşti, Cegani, Păcăeni, plasa Feteşti şi în comuna Giurgeni, plasa Ţândărei, judeţul Ialomiţ mişcări alternative lente şi vioaie,
Hora peştelui1930se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Hora Pituleştilor1931gramofonplacă de gramofon.
Hora română1931horă foarte vioaiecare se joacă în comunele Râşnov, Bran-Poartă, Siomon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, jud. Braşov. Când se joacă se strigă.e o horă foarte vioaie,
Hora Românişi1931se joacă foarte vioi în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş.
Hora Sabinelor1930în comuna Dobricul-Lăpuşului, plasa Lăpuş şi în comuna Agrieş, plasa Reteag, jud. Someş.se joacă numai de fete,
Hora săltăreaţă1979urmată de învârtită (Ursăria)
Hora Stacato1931gramofonplacă de gramofon.
Hora ţărilor surori (1920 )1930se joacă în comuna Breaza,, judeţul Prahova. Am văzut-o jucându-se in vara anului 1921, şi mi s’a spus că s’a introdus pentru prima oară în această comună, in anul 1920.
Hora veche (Boereasca)1979din Muntenia la 1852, de A. Pann. Transcrisă după notaţia bizantină de G. N. Georgescu-Breazul.
Horboţica1932Se joacă foarte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.Se formează un cerc mare numai cu perechi. Fetele stau în dreapta flăcăilor, ca la jocul Coasa. (La toate celelalte jocuri fetele stau în stânga flăcăilor). La acest joc, legătura dintre fete şi flăcăi se face printr’o băsmăluţă (batistă) cu horboţica (danteluţă). Ei ţin cu mâna dreaptă un capăt, iar ele prind cu stânga alt colţ. Toţi jucăuşii ţin batista în dreptul umărului. Perechile joacă legănata urmată de învârtită pe loc şi se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii).
Horeanca1979horă repedeîn comunele Lehneşti, Rîşca şi Movila-Ruptă, jud. Botoş joacă a doua zi după nuntă, cînd se spun strigături hazlii, care produc veselie.
Horodniceanea1979horăde la satul Horodniceni, jud. Suceava.
Hostropăţu1932Joc popular cunoscut în satul Micăuţi şi în comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuş joacă numai de către flăcăi, în curtea miresii, după ce s’a terminat cununia religioasă la biserică. Fiecare flăcău ţine în mână câte un obiect din zestrea miresii: oghial sau odghial (plapomă), căpătâi (pernă), lâicer (covor mare înflorat), un vălătuc (sul) de lălurele (covoare mici), de feştilă (cânepă), ţesut în spată (partea războiului cu care se bate urzeala pânzii); ţol (covor mic de lână); veretcâ (velinţă albă de cânepă); saci (traiste) sau ciuhali (traiste mari, ca sacii de porumb sau de făină) albi de cânepă ţinută în ştiubei şi apoi ţesută în stative; sunduc (ladă lungă, tron) boit (vopsit) şi înflorat; prosoabe (prosoape) ţesute la război, la capete cu horboţică (dantelă) lungă, cu cari nireasa (mireasa) este îndatorită (obligată) să lege toate niamurile (rudele) nirelui (mirelui). Pe naşul, care a cununat-o, îl leagă în cruşe (cruce), peste chiept (piept) cu două «prosoabe» mai lungi, iar pe naşa cu patru: două în cruce şi câte unul la fiecare mână, la cot. La celelalte rubedenii le pune câte un prosop mai scurt, după gât, îl încrucişează pe piept şi îl întoarce la spate. Toţi joacă, în rând, bătuta. Nu se chiuie. Nu se strigă.
Huşanea1979jocîn unele sate din jud. Vaslui
Huţulia1930care se joacă în comuna Rămeţi, judeţul Maramureş.e un joc format din horă urmată de sârbă,
Încurcata, încurcata din Popeşti1932e nume de horăJoc popular cunoscut în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, jud. Botoşaniurmată de învârtită sau de sârbă. Se fac câte patru paşi în ambele părţi. Flăcăii bat din călcâie, se învârtesc cu fetele de câte două ori la dreapta şi la stânga şi încep sârba. Când flăcăii bat pe loc de două ori cu dreptul, atunci se dă semnalul că trebue să se formeze iar hora şi figurile se repetă. Lăutarii, cari* de obicei, stau în mijlocul horei, cântă mai încet când un flăcău strigă:
Învârtită cu două fete1931joc ardelenescIn comuna Ţapu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc, un ficior strigă; In comuna Cisteiu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă:e un joc ardelenesc, care- începe cu legănată urmată de sârbă bătută pe loc, cu paşi mărunţi. In timpul acesta un ficior, care stă între două fete, spune o strigătură, apoi ele se învârtesc în acelaş timp şi în aceiaş parte de câte două sau trei ori.
Învârtită în trei1931horăSe joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş.e o horă care se joacă repede la dreapta şi la stânga, numai cu trei persoane: doi flăcăi şi Intre ei o fată. Unul din lăutari, cari cântă alături, întrerupe şi strigă:
Învârtită românească1931In comuna Soroştin, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă: In comuna Boian, plasa Târnava Sân-Martin, acelaş judeţ, la acest joc se strigă: In comuna Deag, plasa Iernut, acelaş judeţ, la învârtită românească, o fată strigă : In comuna Cisteiu. acelaş judeţ, la acest joc se strigă In comuna Icland, plasa Mureşu de sus, jud. Mureş, la învârtită românească se strigă:întâi se formează un cerc numai cu perechi. Se joacă hora cu paşi repezi, la dreapta şi Ia stânga, după tactul ceteraşilor (v'oriştilor). Apoi se desprind şi, doi câte doi, perechi, se îmbrăţişează şi se învârtesc de trei ori la dreapta şi când ficiorii bat mai tare cu piciorul drept în pământ, atunci se dă semnalul şi toţi se întorc şi se rotesc la stânga
Ita1931Joc cunoscut în cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Boj- dani, jud Ilfov. In comuna Otopeni, acelaş judeţ, la acest joc, fetele stau în stânga flăcăilor. Unul din ei strigă:Se formează două sau trei circumferinţe concentrice numai cu perechi şi toţi joacă sârba urmată de învârtită. Atunci perechile, unele după altele, în formă de cerc, fac paşi de sârbă, se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte douâ-trei ori în dreapta şi în stânga.
Jianca, Jianca pe comandă1930Joc cunoscut în comuna Căldăraru, plasa Bălăci, jud. Bălăci, jud. Teleorman. In comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus, jud. Mehedinţi vi in comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj, acest joc e cunoscut tot cu acelaş nume, dar acolo flăcăii strigă: Jianca dela Galaţi, adusă de doi soldaţi, doi soldaţi făr’de mustaţă vine cu Jianca’n braţă. e o horă urmată de bătută. Flăcăii strigă.
Jieneasca1930horă obişnuităSe joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj.Perechile se desprind şi se schimbă fetele.
Joc ardelenesc1930Se joacă în comuna Tulea, plasa Salonţa şi în somuna lanoşda, plasa Ţinea, judeţul Bihor.întâi „ficiorii" joacă singuri, separaţi şi aşezaţi în linie dreaptă. Ei, vioi, se lasă pe vine şi-şi bat cu palmele genunchii şi călcâiele. Urmează o pauză. Apoi, perechile se apucă cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. In timp ce un ficior „descântă" (strigă):
Joc de băţ, Joc cu băţ1931Se joacă în comuna Deag, plasa Iernut, jud. Tarnava Mică.Ficiorii, totdeauna cu soţ, fac o roată şi stau depărtaţi unii de alţii la trei patru paşi. Fiecare ţine în mâna dreaptă câte-o bâtă şi începe acest joc cu „ponturi".
Joc de-a lungu1930Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.Se aşează perechile în linie dreaptă. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a ficiorilor, apoi se prind de umeri şi joacă toţi o sârbă.
Joc mărunt1931joc bătut pe locCunoscut în comuna Broşteni, jud. Argeş.
Jocu nostru1931Se joacă in comuna Tohanul vechi, jud. Braşov.e o legănată urmată de învârtită şi se termină cu hora.
Jocu nostru ficioresc1931Se joacă în comuna Hetiur, plasa Daneş, jud. Târnava Mare.Ficiorii formează un cerc mare. Când încep jocul, ei bat din palme, se apleacă în jos şi-şi lovesc picioarele cu mâinile, la pulpă, sub genuchi. Toţi fac uniform aceleaşi mişcări. Toţi se ridică, bat iar din palme, saltă piciorul drept în sus, până la înălţimea brâului, pocnesc din degete (parcă ar avea castaniete), se lasă jos, pe vine, Iovesc cu palmele pământul (ca şi cum ar face mătănii) şi apoi când sar în sus îşi lovesc toţi călcâile cu amândouă mâinile.
Jocu nostru în două roate1931Se joacă în comuna Deag, jud. Ţârnava Mică.Se formează un cerc mare numai cu ficiori, distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei au fiecare în mâna dreaptă câte-o bâtă cu chindi- sături (încrustări de arabescuri făcute cu fier roşu), cărora li se mai zic şi cifrasag. Fetele înconjoară roata făcută de feciori şi fac şi ele al doilea cerc, care-i mult mai mare. Ce- teraşii (lăutarii cu vioare) stau în mijlocul lor şi cântă. In timp ce ficiorii fac „ponturi căulşereşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora cu mişcări spre stânga.
Jocu românesc din Bucium-Şasa1931horă vioaieSe joacă în cătunul Bucium- Şasa, comuna Bucium, plasa Abrud. jud. Alba.horă vioaie urmată de sârbă
Jocu’n trei1931Se obişnueşte în comuna Groşi, plasa Baia-Mare, jud. Satu Mare.Un ficior între două fete. Se prind de umeri sau de după gât şi joacă hora în trei, la dreapta şi la stânga.
Jocul căiuţilor1979în satele din jud. Botoşani şi Suceavala sărbătorile de iarnă. Se execută în cete de cîte 15 —20 flăcăi mascaţi în că- iuţi, însoţiţi de muzicanţi
Jocul Cărăşan1930brâu amestecat cu învârtităE cunoscut în comuna Sângeorge, plasa Gătaia, judeţul Timiş-Torontal.
Jocul care-i place fetei1979brâuîn com. Dridu, jud. Ilfov.urmat de învârtită
Jocul cu aleasa satului1931Se obişnueşte în comuna Broşteni, jud. Argeş. Perechile fac un cerc mare şi In mijloc joacă sârba urmată de învârtită numai o pereche aleasă. Cea mai frumoasă fată din comună cu cel mai simpatic şi mai chipeş flăcău . Când perechea jucăuşă a obosit, atunci toţi asistenţii aplaudă şi o felicită pentru joc
Jocul cu ghiocei1931horă urmată de sârbă săltăreaţăJoc văzut în comuna Deduleşti, jud. Argeş.e nume de horă urmată de sârbă săltăreaţă, care se joacă, dacă timpul e frumos, de către toţi flăcăii cu toate fetele din sat în cea dintâi duminică după echinocţiul de primăvară. Multe fete poartă ghiocei prinşi la piept şi în păr, iar flăcăii îi pun la ureche şi la pălărie.
Jocul Dacilor1930brâu jucat de bătrâniAcest joc l-am văzut în comuna Botiza, plasa Iza, judeţul Maramureş.cari se ţin unul de altul cu mâna stângă pe umăr, iar în mâna dreaptă au o prăjină lungă de 3—4 metri, ascuţită la capătul de sus, şi care imită lancea.
Jocul de duminică1979horăîn com. Dridu — Ilfov.Horă urmată de brâuleţ
Jocul de-nvârtit1930Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.Fetele se învârtesc pe sub mâna stângă a ficiorilor, iar ei cu mâna dreaptă îşi bat călcâiul drept.
Jocul din Marmaţia1930sârbă urmată de învârtitaE cunoscut în comuna Sărăsău, plasa Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş.
Jocul din Sohodol1931Joc obişnuit în comuna Sohodol, jud. Braşov.Perechile se prind de umeri. Stngătura, ce se spune şi care mai mult se cântă,
Jocul dragostei1979brâuîn com. Budeşti — Ilfov.Nume de brâu urmat de învârtită
Jocul găinii1930Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.Bucătăreasa nunţii (după ce a pus pe masă o farfurie mare în care e o găină friptă şi împodobită cu salate, flori şi panglici), joacă înaintea invitaţilor şi strigă:
Jocul îndrăgostiţilor1979în Banat
Jocu românesc din Secuime1931horă de umericare se joacă aproape în toate comunele din jud. Trei Scaune, unde sunt mulţi români.
Jocul şoimilor1930chindie foarte vioaiecare se joacă numai de flăcăi, în comuna Mălureni, plasa şi jud. Argeş. Cuvinte auzite in anul 1920.e o chindie foarte vioaie,
Juravelu1932Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.Perechile fac o roată. Toţi se ţin de mâini. Muzicanţii (lăutarii) cântă două părţi. Prima parte este o melodie de horă, cu tempo vioi, o joacă la dreapta şi la stânga, se strâng la mijloc, revin în poziţia dela început şi apoi mişcările se repetă. Când se începe partăa a doua, atunci toţi stau pe loc, iar dintre jucăuşi se desprinde o pereche, care face câte o jumătate de învârtitură (fata cu flăcăii şi el cu fetele) până când a ajuns de unde a plecat. La fel fac şi celelalte perechi până când toţi şi-au făcut rândul. Apoi se prind iar toţi de mână şi încep Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii).
La crop1979în Moldovai se zice Uncrop
La răscruce, la răspântie1930Joc ardelenescSe joacă la marginea comunei Maeru, la răspântia drumului care duce spre cătunul Anieş, unde e confluenţa pârâului Anieşul-Mare cu râul Someşul-Mare, plasa Sângeorz-băi, jud. Năsăud.Se prind ficiorii şi fetele de mână şi formează un mare semicerc. Toţi ţin mâinile în sus. Flăcăul din capătul din dreapta trece în zigzag (în serpentină) pe sub mâinile jucăuşilor şi după el atrage pe toţi, până se termină şirul. Se repetă de trei-patru ori şi apoi fac hora.
Lanţeta1931Joc cunoscut în comuna Măciuca, jud. Vâlcea. In cătunul Rusăneşti, comuna Giuleşti, plasa Bălceşti, acelaş judeţ, când perechile se învârtesc la dreapta, Două perechi stau faţă în faţă şi joacă sârba urmată de învârtită.
Lăutăreasca1931horă de mânăSe joacă în comunele Otopeni şi Corbeanca, jud. Ilfov.
Legănata1931Se obişnueşte în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.Se face o roată. Perechile se ţin de mană şi fac patru paşi la dreapta şi patru la stânga şi la urmă sar toţi de patru oii în sus pe loc. Se joacă şi numai câte doi.
Lenuţa1931horăcare se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Leuca1931Joc Popular bărbătesc.Se joacă foarte rar de băttâni, în comuna Câlnic, jud. Caraş.Patru bărbaţi formeazâ în careu. Se culcă jos, pe spate, unde-i iarbă, cu mâinile sub cap şi unul din ei strigă, dar mai mult cântă: Apoi la comanda „Hop!“ toţi de odată, se ridică în picioare, se apucă de după gât şi joacă brâu cu mişcări la dreapta şi la stânga.
Lipanu1930nume de horă obişnuită.Joc cunoscut în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj.Jucăuşii se prind de umăr.
Mândrele1930Se joacă în comuna Vârvoru, jud. Dolj.Fetele formează un cerc, se prind de degetul cel mic şi învârtesc repede hora în amândouă părţile. Toate ţin capul sus. Flăcăii privesc, râd şi glumesc.
Mândrele de la Goicea1979în Oltenia.Joc de flăcăi şi fete, foarte răspîndit. Semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sârbă.
Mândruliţa mea1931învârtităSe joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, Jud. Ilfov şi în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.Întâi se face o roată niare, numai cu perechi. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a flăcăului când unul din ei strigă:
Maramoaica1930Joc bucovineanSe joacă în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina.Se formează un cerc numai de flăcăi şi fete. Perechile se prind de amândouă mâinile şi joacă legănata şi bătuta.
Maramoaica, Ţigăneasca1979în Bihor.joc de perechi, un fel de legănată şi bătută, cu strigături (de la maramoi = ţigan)
Maramureşanca1930bătutăSe joacă la sudul şi la nord-estul judeţului Maramureş, în comunele Brebu, Budeşti, Călineşti, Sârbi, Vad, etc. Bătută urmată de horă. Fiecare pas e bătut şi însoţit de chiote.
Mărunţica1931în comunele Bran- Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov. In comuna Şimon, când se joacă „Mărunţica“ o fată strigă:e nume de bătută pe loc, urmată de învârtită, care se joacă, numai de perechi,
Mazărea1930horă cu tropăituri şi învârtituri pe locSe jcacă numai de perechi, în comuna Borleşti, judeţul Satu-Mare.
Minerva1931Se joacă în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea.Perechile se prind de braţe, fac un şir lung şi drept şi joacă sârba cu patru paşi, la dreapta şi la stânga. Toţi ţin capul sus şi zâmbesc unul la altul.
Moara1931horă mareîn ambele părţi, în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.e o horă mare, care se joacă vioi,
Moeăneasea1979din Tamaşi — Bacăuîn doijoc popular cules de învăţătorul Gh. Ungureanu, de la lăutarul Ghiţă V. al Casandrei
Moldoveneasca din Oaş1930Plasa Oaşiu, judeţul Satu- Mare„Ficiorii" şi fetele se prind, alternativ, de după gât şi de mâini, fac o roată mare şi joacă sârba repede.
Murguţa1979horă cu strigăturiîn com. Boscoteni şi Şlefăneşti, jud. Botoşani. O joacă băitănaşi şi codane (de 14 — 15 ani) cînd ies întîi la hora satului. Cînd se prinde şi cîte o fată „mai stătută“ numai ce auzi: „Iaca şi liţa Mărăn- diţa. / La flăcăi nu i se trece / Că-i de patruzeci şi zece /“ …
Muşamaua de la Râşnov1931Se joacă, numai la nunţi, în comuna Râşnov, jud. Braşov.Întâi ficiorii formează un cerc şi când unul din ei strigă :
Muscăleasca1931horăîn cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.e nume de horă, care se joacă încet,
Mutu1931Joc făcut numai de ficiori.Se obişnueşte în comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov.Ei formează un şir şi încep acest joc cu „ponturi," fac diferite mişcări şi figuri cari te fac să râzi sau fac „fogaşuri“ (jocuri cu mingea). Nici unul nu vorbeşte în timpul jocului. Toţi trebue să execute tot ce face „căpitanul" (conducătorul) lor, care, mai totdeauna, are în mână o mătură. Dacă se întâmplă ca unul din jucăuşi nu execută la timp figura pe care trebue s’o reproducă toţi, atunci „şeful” lor îl bate cu mătura încet sau îl exclude dela joc.
Năduşită1932Horă cunoscută în comuna şi plasa Năduşită, jud. Soroca.
Nănuţa1932e nume de horă.Se joacă în comuna Guconeştii- Vechi, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.
Neagra1930horă mareSe joacă în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov.în mijlocul căreia jucătorii pun o găină neagră, pe care, câtva timp, n’o lasă să iasă afară.
Negreanca1930Se joacă în comuna Potcoava, plasa şi judeţul Olt.Se formează cerc şi se prind perechile de umăr. La comanda „una-două“, toţi bat pe loc, de două ori, cu piciorul drept. La a doua comandă: „Ur-ma“, toţi fac patru paşi înapoi. Şi când se spune: „In genuchi", încep o sârbă vioaie şi se apleacă în jos.
Obârşanca1930horă care se aseamănă cu sălcioaraSe joacă în „Dealul Băii“ din comuna Baia de Aramă, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi.e o horă care se aseamănă cu sălcioara.
Ofticuţa1931horăcare se joacă încet în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Ominteanca1932E o horă care se joacă numai de flăcăiîn satele Horodiştea şi Duruitoarea-Nouă, comuna Văratec, plasa Glodeni, jud. Bălţi.Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când un flăcău strigă
Orjana, Orjanca1931horăSe joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.
Pă chicior (Pe picior)1931joc bărbătescSe joacă în comuna Groşi, jud. Satu Mare.E un joc bărbătesc, care începe cu legănata urmată de sârba bătută pe loc. Se strigă:
Pă sărite1931joc cunoscut în comuna Căţelul, plasa Crasna, jud. Sălaj.Se face un cerc mare numai cu perechi, cari se prind de umeri şi toţi joacă sârba sărită (în galop) cu paşi numai spre dreapta,
Păcuraru (Păcularu)1930Aşa se joacă şi se strigă în comuna Caţa, judeţul Târnava Mare. In regiunea Baia Mare, judeţul Satmar şi în regiunea Rodnei, judeţul Năsăud, Păcuraru (Ciobănaşul) se joacă astfel: cunoscut şi sub numele de Ciobănaşul (Cioban sau păzitor de oi, se zice in Muntenia şi Moldova şi în unele părţi din sud-estul Transilvaniei. Românii din Ardeal şi, in deosebi, Grăniţerii din judeţul Năsăud, Mărginenii de pe versantul de nord al Carpaţilor meridionali (dela Zârneşti până la Avrig), Mocanii din judeţul Braşov, judeţul Trei-Scaune şi mocanii din Dobrogea, din sudul Basarabiei, din sudul Podoliei şi din Crimeea zic la ciobani: păcurar, păcular, pecurar, pecuar. Acest cuvânt vine dela forma latinească: pecus: turmă de vite mici în genere, oi, capre, etc., cari sunt duse la păscut, sau dela pecuarius: cel care are multe vite.). Perechile se prind cu mâinile încrucişate la spate. Se formează o roată. Se adună toţi la mijloc şi apoi se retrag. Flăcăii şi fetele fac în cor chiuituri specifice acestui joc.
Pădureţu1932e nume de legănatăCunoscut în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna. urmată de învârtită pe loc şi se termină cu bătuta. Nu se strigă.
Pambliu1931horă de mânăcare se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Pambrâu, Bambrâu1931Se obişnueşte in comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Şirnea, Peştera, jud. Braşov.Jucăuşii se prind de mâini sau ţin mâinile încrucişate la spate şi joacă întâi brâu uniform, apoi fac multe şi variate schimbări (figuri).
Pă-nvârtita1931Aşa se joacă în comuna Căţelul jud, SalajPerechile fac un cerc mare, stau depărtate unele de altele la câţiva paşi. Fiecare pereche se ia de mână şi,toate deodată, joc pe loc legănata. Când ficiori bat cu piciorul drept fn pământ fetele se învârtesc repede de două-trei ori pe sub mâna dreaptă a flăcăilor şi, la a doua lovitură de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mâna stângă.
Pe apucate, pe sehimbate1979în com. Călineşti — Argeş.Joc de perechi, în cerc, braţele încrucişate la spate. Are strigături.
Pe dealogu (Pe de-a lungu)1931chindie urmată de brâuSe joacă rar în comuna Căţelul, jud. Sălaj.Joc executat numai de ficiori aşezaţi în linie dreaptă şi după înălţime.
Pe ochite, să-i faci cu ochiu, Ochiiu1930horăJoc cunoscut în comuna Maeru, judeţul Năsăud şi în comuna Cavnic, plasa Baia-Mare, judeţul Satu-Mare.La mijlocul ei joc flăcăii, iar împrejur stau fetele şi privesc. Apoi joacă o Ţopătură (variantă de învârtită).
Pe sub mână1931legănată urmată de învârtităSe joacă în comuna Braila, jud. Argeş.
Pe-apucate, pe schimbate1932Se formează un cerc, cu multe perechi, cari se ţin cu braţele încrucişate la spate. Un flăcău mai isteţ zice strigătura care descrie acest joc,
Pelniţa1930variantă de horăîn comuna Vârvoru, judeţul Dolj.preferată mai mult decât oricare alt joc, După ce s’a format o horă mare, numai cu perechi, un flflcau bate odată din palme (dă semnalul de începere) şi ese la mijloc: în mâna dreaptă ţine în sus o batistă albă, iar ceilalţi joacă şi cântă:
Perniţa sau Periniţa1930horă mate, formată numai din perechiPerniţa e preferată, durează ore întregi şi se joacă în judeţele Argeş şi Muscel, în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa şi în comunele Comana, Daia, Grădiştea, Mihai-Bravu şi Tângaru, judeţul Vlaşca.La mijlocul ei un flăcău (care începe jocul) ţine în mâini o perniţă îmbrăcată frumos cu ţesături naţionale şi joacă, în timp ce hora se învârteşte. Lăutarii cântă alături. Perniţa e lăsată la picioarele fetei, care îi este dragă, jocul se întrerupe, iar flăcăul şi fata îngenuche pe perniţă, se sărută şi se face mare haz. Jocul reîncepe cu mai mare veselie. Fata joacă perniţa, iar ceilalţi cântă:
Pestelcuţa1932e nume de horă obişnuită, Joc popular cunoscut în satul Raşca, comuna Movila- Ruptă (pe malul drept al Prutului) şi în satul Cucutenii-Răzeşi, comuna Durneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoş care flăcăii strigă pe rând.
Peştişorul1930Se joacă în comuna Comâneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Bibeşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gilortu, jud. Gorj.Perechile se prind de coate, joacă pe loc şi fac patru plimbări şi două bătăi.
Peştişorul1931horă şi sârbăSe joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Pingeaua1931horă repede de mânăcare se joacă mult în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş.
Pintenul1930Acest joc e cunoscut în comunele: Cămâizana, Târşolţ, Lechiniţa, Bicsad, Trip, Negreşti, Prilog, Racşa şi Remetea- Oaşului din plasa Oaşiu („Ţara Oaşului"), judeţul Satu-Mare.Se formează o roată de 18 sau 24 „ficiori", distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei joacă brâuleţul şi îşi lovesc des călcâiele.
Piteşteanca1930horăîn comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Polipanca, Polipoampa1932Joc văzut în satul Micăuţi, comunele Drăsliceni şi Stră- şeni, judeţul Lăpuşna.Se formează grupuri de câte trei. Un flăcău între două fete. Câteşitrei (tus-trei) se ţin de mână. Jocul începe cu legănata. Fetele se învârtesc în jurul flăcăului. Apoi el de gioacă» succesiv, pe amândouă (se învârteşte de două-trei ori cu fiecare fată în parte. Nu se chiuie şi nici nu se strigă.
Popoveanca1931horăSe joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.Perechile se ţin de umeri.
Portu1931Se joacă în comuna Deaj, plasa Bachnea, jud. Târnava Mică.Perechile formează o roată, se prind de mâini, fac paşi de horă şi se termină cu învârtită în ambele părţi. Inaiute de a se învârti un ficior strigă:
Prahoveanca1930Văzută în comuna Breaza, judeţul Prahova.Se prind de mâini flăcăi şi fete. Se aşează în patru rânduri: un rând de fete şi un rând de flăcăi. Joacă sârba cu trei paşi înainte şi trei paşi înapoi, formează hora şi sfârşeşte cu învârtită.
Rămureaua1930horă vioaie şi săltăreaţăSe obişnuieşte în judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea.E nume de horă vioaie şi săltăreaţă, care se joacă ţinând în mână, la pălărie sau la piept câte o ramură mică de brad.
Râşniţa1931horă mareîn comuna Deduleşti, jud. Argeş.E nume de horă mare, care se joacă repede, în ambele părţi,
Roata1930horă compusă din şase perechiSe joacă în comunele Moisi, Vişeul-de-Sus, Şieu, Roza- vlia, Strâmtura şi Saraşeu din Maramureş. In comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş, Roata e o horă formată numai din perechi. Fetele se schimbă de lângă ficiori şi jocul se transformă într’o plimbată.e o horă compusă din şase perechi. Flăcăii stau în picioare şi ţin fetele de mână, iar ele stau jos, formează un cerc şi toate cu picioarele la mijloc. Jocul începe cu mişcări la dreapta şi la stânga şi continuă până când fetele nu mai pot rezista şi cad jos. Atunci se face mare haz, iar flăcăii le ridică în braţe şi le sărută.
Roata Valaha1931horă de mânăîn comuna Deag, jud, Târnava Mică.Horă de mână, care se joacă num i de bătrâni,
Roata veche1931horăcare se joacă în comunele Ciumagi şi Măciuca, jud. Vâlcea, Deduleşti, jud, Arge§ şi în cătunul Dobroseşti, comuna Lipia-Bejdani’ jud. Ilfov.
Rogojana1930în comuna Vârvoru, jud. Dolj.E nume de horă jucată de bătrâni
Romanca sau joc românesc1930Acest joc e cunoscut in comunele Gârbova de Sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba.Acest joc, format numai de perechi, începe cu un pas înainte şi unul înapoi, şi continuă aşa în timp ce flăcăul strigă.
Romaniţa sau Romoniţa1930horă urmată de sârbăCuvinte auzite în comuna Călineşti, jud. MuscelSe joacă numai cu perechi. Un flăcău strigă :
Romneasca1931horă ţigăneascăSe joacă în comuna Otopeni, jud. Ilfov.
Roumanieska (Româneasca)1979horă, Demidoff, Planşa nr. 10, 12 şi 18 de Raffet. Explicaţie p. 16. Album V/428.
Rudăreanca1930horă bătutăSe joacă în comuna Poroschia, plasa Alexandria, judeţul Teleorman.e o horă bătută pe loc şi cu mişcări numai spre dreapta
Rugelușu1931sârbăSe joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Ruguleţu1931sârbăcare se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.sârbă urmată de horă
Să jucăm fetiţele1979brâuleţîn corn. Movi- liţa S Ilfov.nume de brâuleţ urmat de învârtită
Sabaru1931horă vioaieSe joacă în comuna Mierea- Birnici, jud. Dolj.Perechile se ţin de mână sau de braţe.
Sâiacu1932Se obişnuieşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.Doi flăcăi ţin o băsmăluţă (batistă) de colţuri, fac paşi mărunţi înainte şi înapoi şi pe urmă se învârtesc amândoi separaţi: unul lâ dreapta şi altul spre stânga. Apoi mişcările se repetă. Nu se strigă.
Şaiera sau Şaieru1932Nume de legănată urmată de învârtită pe loc, Joc popular basarabean, văzut în suburbia Protigailovca zisă şi Potigaloca, în partea de vest a oraşului Tighina şi în comuna Gârbovăţ, plasa Bulboaca, jud. Tighina (Basarabia).în ambele părţi, de câte două-trei ori şi se termină cu Giocul sel (cel) mare (Hora Unirii). Se joacă numai în grup de câte opt perechi. Nu se strigă.
Salta, Sâltuţa1931horă repede şi săltăreaţăse joacă în comuna Broşteni, jud. Argeş.
Sârba amărâţior1931gramofonplacă de gramofon,
Sârba ardelenească1931Joc cunoscut în comuna Sohodol. jud. Braşov.Se face o roată cu perechi, cari se prind de umeri şi joacă hora în ambele părţi La mijloc, o pereche, care ştie mai bine figurile, joacă sârba vioaie.
Sârba babei Dochia1979din com. Mironeşti — Ilfovcunoscută de bătrînii
Sârba Be1931se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea.
Sârba ca la Gorj1930Cunoscută în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi.Se formează horă de mână şi se joacă sârba.
Sârba ca la Mehedinţi1930Văzută în comunele Almăjelu, (plasa Bălăuţa), llovăţu, (plasa Coşuştea), Cloşani, Comăneşti, (plasa Cloşani), jud. Mehedinţi.Se formează un şir lung de fete, iar la extremităţi e câte un flăcău. Toţi se prind de umăr şi joacă sârba (gonită) foarte repede.
Sârba chefliilor1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba chiulangiilor1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba ciobănească1931Se joacă foarte rar în comunele: Tohanul vechi şr Şirnea, jud. Braşov,Jucăuşii se prind de după gât, de umeri, de bete, sau de chimir. Cel care conduce are în mâna dreaptă o bâtă cu care loveşte cadenţat în pământ, după tactul muzicii şi al jocului. El strigă;
Sârba de la Râşnov, Sârbă bătrânească1931sârbăîn comunele Râşnov şi în Tohanul vechi, jud. Braşov,E o sârbă cu multe figuri, urmată de hora pe loc. Se joacă rar, numai la nunti,
Sârba de la Sărindar1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba de mână1931se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Sârba din Lăloaia1931se joacă în comuna Comăneşti, jud. Bacău.
Sârba din Plopu1930aproape în toate comunele din judeţul joacă în dreapta şi în stânga,
Sârba din Sulina1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba în doi1979în com. Radovanu — joacă de un flăcău şi o fată
Sârba înainte, bătută pe burdui1979în com. Runcu — Gorj.N. Varone, Jocurile naţionale Românești, 1938, p. 319.
Sârba lăutarilor1930care e cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.E nume de sârbă obişnuită
Sârba lui 221930Se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Râul-Doamnei, judeţul Muscel şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.
Sârba lui Buzdrună1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba lui Gâp1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba lui Mculae Filitis1931gramofonplacă de gramofon.
Sârba lui Popa Mischie1931se joacă în comunele dela munte din jud. Mehedinţi şi Gorj.
Sârba maicilor1930E un joc bine cunoscut în Moldova-de-Sus, pe valea Bistriţei până la joacă numai câte doi. Perechile se ţin de umăr şi fac doi-trei paşi înainte şi la fel înapoi (după ritmul muzical al sârbelor obişnuite), apoi urmează trei în- vârtituri la dreapta şi trei la stânga.
Sârba marinarilor1931se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Sârba opta, Sârba în opt, Sârba cu opt paşi1931Se joacă rar în comunele; Râşnov, Bran-Poartă, Peştera, jud. Braşov.Jucăuşii se in de umeri.
Sârba pă bătaie1931Joc vioi bărbătescSe joacă în comuna Sohodol, jud. Braşov."Dăscântătură" (stiigăturăj ce se spun descrie acest joc;
Sârba pe Iorgovan1930cunoscut sub acest nume, pe plaiul Cloşani din judeţul Mehedinţi.E o sârbă obişnuită, care se joacă de ciobani sau de săteni călători, când fac popas pe Iorgovan (drum roman)
Sârba rezaască1931Se joacă în comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov.Joc vioi, peste picior, în două părţi.
Sârba românească1931se joacă în comuna Bălteşti, jud. Vâlcea.
Sârba Romaşcănului1931gramofonplacă de gramofon,
Saristocu, Saristrocu1931horăcare se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş,E nume de horă urmată de sârbă,
Saristocu, Saristrocu1979horă urmată de sârbăîn com. Hinţeşti — Argeş.
Sărita1979în comuna Ilişeni — Botoşani, şi satul răzăşesc Buruieneşti — Iaşi.După obişnuiţii paşi de horă înainte şi înapoi, urmează „săriturile, frămîntatul pe loc şi chiuiturile". Apoi, o pereche se desprinde şi trece în mijlocul roatei. Flăcăul, cu mîinile pe piept, joacă înaintea fetei cu paşi săltaţi la dreapta şi stînga, iar dînsa, cu mîinile în şolduri, face mişcări legănate pe loc.
Şarla1931horăSe joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş,e o horă urmată de învârtită şi se termină cu sârbă.
Să-ţi strîng mijlocelul1979brâuleţîn com. Mironeşti — Ilfov.
Schimbata1930horă vioaie şi săltăreaţăcare se joacă în comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus judeţul Mehedinţi. In comuna Drăgoteşti, aceiaş plasă şi judeţ, flăcăii se ţin de mână şi joacă hora tot în ritm vioi şi săltăreţ. Ei se strâng spre mijloc şi când se depărtează fac diferite mişcări cu picioarele, în timp ce hora se roteşte spre dreapta. De multe ori acest joc începe cu boiereasca, la care participă şi fetele. Când hora s’a mărit, atunci lăutarii schimbă brusc melodia. Schimbarea aceasta se face mai mult în şagă, pentru ca fetele să se desprindă din horă, iar flăcăii să joace mai repede.
Şchiopu1931Se joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunjelu, Sârba, Sehiopu şi Trei sus.Ficiorii şi fetele stau faţă în faţă şi se ţin cu mâinele cruciş. Perechile se aşează în linie dreaptă şi ţopăesc (joacă) legănata. Un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă):
Sfârşitul manevrelor, spargerea manevrelor1930horă urmată de chindiecare se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Raul-Doamnei, jud. Muscel.
Silvana1930Văzută în comuna Repedea, plasa Vişeu, jud. Maramureş.e o horă vioaie pe care o joacă numai păstorii, Duminica, la marginea pădurii, la apusul soarelui.
Simianca1930E cunoscută în comunele Cireşu, Cloşani, Ilovătu, Rudina, Simian şi Tâmna din judeţul Mehedinţi şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.Flăcăi şi fete se prind de bete, formează o horă mare şi joacă.
Slătioara1931horă de mânăcare se joacă în comuna Măcăi, plasa Uda, jud. Argeş.
Smărăndica1932Nume de horă.Se obişnueşte în comuna Mihălăşeni, plasa Stefăneşti, jud. Botoşani.Se joacă numai de flăcăi şi fete. Perechile se tin cu mâinile încrucişate la spate: mâna dreaptă a flăcăului ţine mâna dreaptă a fetei şi stânga lui pe stânga ei. Toţi pornesc odată cu dreptul, fac doi paşi săltaţi, stau pe loc, hat de trei ori şi pornesc înapoi cu stângul* După câtva timp, lăutarii schimbă melodia şi urmează învârtită. Flăcăii joacă, pe rând, pe fiecare *fată până când perechile se formează aşa cum au fost la început. Fetele trec la dreapta flăcăilor. Toţi se prind de mâini şi joacă din nou hora. In timpul jocului, un băetan strigă:
Soldăţeasca1931Se joacă în comunele Bran-Portă, Peştera, jud. Braşov.Joc bărbătesc cu multe figuri din brâu şi urmat de chindie foarte vioaie .
Solomonita, Solomonia1932E o învârtită care se termină cu bătuta.Se obişnueşte în comuna Gorbăneşti, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani.Aproape toţi jucăuşii ţin în mâna dreaptă câte o steblă (smoc) de busuioc. Solomonia, în înţelesul local, înseamnă vrajă, iar solomonlt e vrăjit, fermecat. Când joacă bătuta, un flăcău strigă. Când flăcăii şi fetele încep de şăguiesc (glumesc) şi îşi fură reciproc busuiocul, atunci jocul se termină.
Someşana1930Joc cunoscut in judeţul Năsăud. Multe petreceri şi serbări se încep şi se sfârşesc cu Someşana.Acest joc ardelenesc se împarte în două: prima parte (plimbata) constă dintr’o plimbare care o face „ficiorul" cu fata, ţinându-se de mijloc. Urmează o mică pauză. Iu partea doua, fac trei învârtituri la dreapta şi alte trei la stânga.
Şoricelul1930horăcare se joacă în comuna Murdusaci, plasa Stănişeşti, judeţul Tecuci.
Tropotită, Strigătura1930In judeţul Năsăud, după cununia religioasă, mireasa intră în casa mirelui sau invers. Amândoi sunt introduşi în camera destinată lor. Ei sunt traşi de naşii lor, cu ştergarul de nuntă, ţesut din borangic şi cu frumoase cusături naţionale. Bucătăreasă nunţii (şocăşiţa în Ardeal şi vorniceasa în Muntenia) prezintă tinerilor căsătoriţi, o găină friptă îir.podobită că petele (panglici) roşii, le urează „bun venit" şi-i felicită. Unele le prezice viitorul. Pe urmă colăcarii pedeştri colăceri, conăcari sau vornicei în Basarabia şi Moldova), cei cari poftesc pe cunoscuţi la nuntă (îmbrăcaţi în costume naţionale specifice regiunii),,, dimpreună cu druştele (domnişoarele de onoare), formează o horă mare, vioaie şi joacă.
Şuiu1930horă obişnuităCunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.E nume de horă obişnuită, la care se strigă : Şui, şui, şui“.
Şuiu1931horă mareAcest joc aşa se execută în comuna Deduleşti, jud. Argeş.din care se desprind patru perechi şi vin la mijloc. Lăutarii sunt săteni elemente autohtone, stau alături, lângă horă şi canta. Toţi joaca hora
Suşiu1930Aşa se joacă în comunele Crevedia mică şi Zâdăriciu, jud. Vlaşca. In comuna Floreşti, judeţul Prahova, în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov şi în comuna Călineşti, Judeţul Muscel, Suşiu se joacă astfel; Flăcăii şi fetele formează o horă numai cu perechi. Braţele sunt încrucişate la spate.Flăcăii şi fetele formează hora şi joacă.
Ţambalu1931chindieJoc cunoscut în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.care se joacă de două, tre sau cel mult patru persoane, prinse una de alta numai de mijloc.
Tânţăşeasca Ţinţeşeasca, Ţinţăreasca, Ţanţareasca1931horăcare se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.e nume de horă urmată de sârbă vioaie,
Ţârcolu1930în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj.horă vioaie jucată mai mult de bătrâni,
Ţarina, Ţarina munţilor apuseni1931Joc văzut şi cuvinte auzite în comuna Abrud, jud. Alba, cu ocaziunea Congresului Uniunii femeilor române, ţinut acolo în zilele de 10 11, 12. Septemvrie 1930.Perechile se ţin de mâini. Ficiorii fac paşi mărunţi pe loc. încep cu legănata, „fechiele“ (fetele) se învârtesc singure şi izolate înaintea lor, în timp ce ficiorii bat din pălmi, Apoi perechile se îmbrăţişează şi jocul se termină cu câte două învârtituri la dreapta şi la stânga.
Tigăiţa1930Văzută în comunele Baia-de-Arieş, Corneşti şi Surduc din judeţul Turda.Joc ţărănesc în onoarea bucătăresei dela nuntă. După ce s’a servit masa la nuntă, bucătăreasa stă lângă invitaţi, iar femeile în jurul ei, joacă una lângă alta, dar nu sunt prinse. Ele tropotesc, plesnesc din degete, fac un compliment, se învârtesc cu mâinile în şolduri şi când au bătut de trei ori din palme au terminat jocul.
Ţigăneşte1930Joc cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş. Perechile se prind de umeri, fac doi paşi înainte şi doi paşi înapoi, joc pe loc şi se învârtesc de două- trei ori în fiecare parte.
Toculețu, Troculețu1932Joc popular, cunoscut de bătrâni, în comuna Mălăeşti, plasa Melineşti, jud. Dolj.Se formează perechi. Fetele stau în stânga, iar băieţii (flăcăii) în dreapta. Perechile — unele după altele — se aşează pe două rânduri. Toţi joacă legănata urmată de bătuta, cu opt paşi pe loc. Nu se strigă. In comuna Mălăeşti se joacă Brâu, Hora de mânâ, Ici tmi place loc de casă, (horă obişnuită) Kestemul, tiomanu, Sârba şi Toculefu sau Troculefu. Lăutarii, formafi din săteni localnici, cântă cu uioara, fambalul, cobza, piculina şi cu basul.
Ţopăita, Sulăţica, Suliţoaia1979brâuîn com. Soroceni — Botoşani.Un fel de brâu de flăcăi şi fete, cu mîinile pe umeri sau de brâu. Are însă mişcări mai repezi şi se execută pe loc
Ţopătura1930învârtită amestecată cu bătutacare se joacă în comuna Maeru, judeţul Nâsăud.învârtită amestecată cu bătuta
Trecerea podului1930sârbăcare se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Trei paşi1930Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.Perechile joc pe loc, se învârtesc odată şi apoi dau trei lovituri cu piciorul drept în pământ.
Trei păzi1931horă iute de mânăSe joacă în comunele Bratia, Măicăi, Stoiceni, Isbăşeşti şi Deduleşti, jud. Argeş.
Trei sus1931Joc popular ficiorescSe joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunţelu, Sârba, Schiopu şi Trei sus.Se joacă numai de cate doi ficiori, cari stau faţă în faţă şi se ţin de ambele mâini, și încep cu legănata, îşi apropie picioarele, bat de câte două ori din călcâie, apoi sar în sus de trei ori. Când joacă legănata, un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă).
Treinăzat, Treirâza1932Nume de horă urmată de învârtită.Se obişnueşte în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.Nu se strigă.
Trenchina1930în comunele Brătuia, Pişieu şi Frumuşei din jud. Gorj.horă numai pentru flăcăi şi se joacă foarte repede şi săltăreţ,
Troaca1930Văzută în comuna Vârvoru, plasa Vella, judeţul Dolj. In comuna Scoarţa, plasa Cărbuneşti, judeţul Gorj, e cunoscută ca horă vioaie.sârbă pe-aplecate, care se joacă cu doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga.
Troculeţu1979în Mălăeşti Dolj
Tufanu1931horă de mânăcare se joacă în comuna Măciuca, jud. Vâlcea.
Turbata1932E o horă pe care o joacă, foarte repede, Se joacă în comuna Şapte-Bani, plasa Glodeni, jud. Bălţi.câte trei-patru perechi şi se termină cu învârtită. Lăutarii cântă alături, în surdină, când un flăcău strigă:
Turlingeaua, Turligeaua1932e horă urmată de bătută.Se joacă în comuna Alexandreni, plasa Slobozia-Bălţi, jud. Hălţi.
Tutoveanca1930horăcare se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Ungureasca a opta1931horă mareAşa se joacă în comuna Duduleşti, jud. ArgeşPerechile se ţin de umeri. Când un flăcău strigă.
Ungureasca dreaptă1931horă mareAşa se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş.care, la răstimpuri, se transformă în învârtită. Un flăcău sau mai mulţi strigă:
Ungureasca veche1931Se joacă rar în comunele Măcăi, Bratia, jud. ArgeşPerechile se prind cu mâinile la spate şi joacă legănata cu paşi de horă, în amândouă părţile.
Ungurelul1930sârbăcare se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Ursăria1930horă săltăreaţă amestecată cu învârtităJoc cunoscut în judeţele Teleorman, Vlaşca, Ilfov, în comunele de pe malul stâng al Dunării.
Vântuleţu1931Se joacă în comunele Ciumagi şi Giuleşti, jud. Vâlcea şi în comuna Mirceşti, jud. Olt.e nume de horă, care se transformă în învârtită.
Vârteju1979sârbăîn com. Moviliţa — Ilfov.sârbă urmată de învârtiri la dreapta şi la stînga
Vârtelniţa1931Se joacă în comuna Stoiceni, jud Argeş.Se face o roată mare numai cu perechi. La mijloc cântă lăutarii, cari se oferă dintre sătenii localnici. La început se cântă şt se joacă sârba urmată de învârtită şi se termină cu hora executată repede, la dreapta şi Ia stânga. Perechile se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga, apoi se face horă, care se execută repede în amândouă părţile.
Vergeluşa1930horă legănatăAcest joc a fost văzut în comunele Ciovârnăşani, Rudina si Trâmna din judeţul Mehedinţi şi în multe comune din judeţu se aseamănă cu Imereasca. Se joacă ţinând în mâini (sau înfiptă între nojiţele sforile — dela opinci) o vergea de trestie împletită, în vârful căreia e legat un ciucure de lână colorată.
Veselia tinereţii1979sârbăin com. Moviliţa — Ilfov.sârbă urmată de învârtita
Vinghierca1932Se joacă în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna.are asemănare cu jocul popular Harmăsariu, cu deosebirea că se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii). Nu se strigă.
Viorica1930sârbăcare se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei judeţul Argeş.Nume de sârbă,
Vivotu sau Chemarea la gioc1932Acest joc se obişnueşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna.Flăcăii se adună şi pornesc în grup la horă. Când sunt cu muzicanţii (lăutarii), «ca să veselească lumea» şi să atragă cât mai mulţi «jucători» (jucăuşii), doi dintre" ei, cari se ţin de umeri, joacă, înaintea grupului, «bătuta în mers», până când au ajuns «în nijlocu satului», unde se adună fetele şi flăcăii. Nu se chiuie. Nu se strigă.
Voiniceasca1979în com. Bivolari Hs laşi şi Ştefăneşti — Botoşani.joc de patru sau opt flăcăi aşezaţi în linie, mîinile pe umeri. Are mişcări variate,«care se termină cu „bătutaf|i ;|alturi voiniceşti" ca la chindie
Voivodina Timişană1930horă amestecată cu brâu vioiSe joacă în comuna Otveşti, plasa Buziaş, judeţul Timiş- Torontal.
Voltara sau învârtitura1930Joc cunoscut în comuna Fodora, plasa Ileanda, jud. Someş.joc ardelenesc format diu următoarele elemente. La început se execută o sârbă bătută, după care urmează o strigătură şi apoi o învârtită.
Vulpicica1930horă de mânăcare se joacă în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gi- lortu, jud. Gorj.
Zdrăngănită1930joc mocănescJoc cunoscut în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Mrtgina, plasa Aiud, judeţul Alba.Flăcăii apucă fetele de degetele dela mâna dreaptă şi ele se învârtesc odată pe sub mâna lor. Ei prind fetele de mijloc cu amândouă mâinile, iar ele îi ţin de umeri şi joacă doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga.
Zlata1930horă urmată de chindiecare se joacă ui comunele Comana, Daia, Grădiştea şi Mihai-Bravu, judelui Vlaşca.
Zorile1931horăcare se joacă la nunti în toate comunele din Muntenia.După nuntă, când începe a se lumina de ziuă, nuntaşii conduc acasă pe naşi, cu lăutari. A- tunci, pe drum, se cântă şi se joacă deseori Zorile. Jucăuşii se opresc de obicei în faţa caselor unde au rude sau prieteni, chiuesc şi beau cu tot», pe rând (vin la şes şi deal, iar ţuică la munte), dintr’o ploscă pirogravată cu motive româneşti colorate şi împodobită cu brad verde.


  1. Niculescu-Varone, G T (1930). Jocuri românesti necunoscute: cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. București: Imprimeriile Independenta.
  2. Niculescu-Varone, G T (1931). Alte jocuri românesti necunoscute - noi contributii la folklorul nostru coreografic. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
  3. Niculescu-Varone, G T (1932). Folklor român coreografic - material inedit. București: Tipografia 'Dimitre Cantemir'.
  4. Niculescu-Varone, G T & Gainariu-Varone, Elena Costache (1979). Dicționarul jocurilor populare Românești. București: Editura Litera.

GT Niculescu-Varone – part 3: locations

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words
GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names

This map shows all locations where his publications include a reference to a dance name.

We can guess the locations that he visited and made detailed research, versus locations that he only knew about via a single source person. The former are likely to be the areas where he has a different dance list for each of many villages within a small region and also where he has detailed information on a particular dance repertoire at a single village, so this suggests that he researched at these locations.

He sometimes has the same dance (or few dances) listed for a number of villages in a region, so we can presume he had an informer that provided a list of village names for a particular dance. There are also many instances where he recorded a dance name with a list of surrounding villages, but in the absence of other dance variants we could assume he did not undertake research in these surrounding villages.

1930 book

Based on many records from surrounding villages:

  • Comănești, Mehedinți and surrounding Cloșani
  • Maramureș and Oaș zones
  • Around Turda, Transylvania

Based on the inclusion of a longer list of dances:

  • Maieru, Bistrița-Năsăud
  • Bibești, Gorj
  • Morteni, Dâmbovița
  • Vârvoru, Dolj

1931 book

Based on many records from surrounding villages:

  • Along the Arieș river in Alba from Abrud to the Mureș river
  • Bran and surrounding villages

Based on the inclusion of a longer list of dances:

  • Holod, Bihor
  • Stoiceni, Argeș
  • Stoicești, Argeș
  • Bălcești, Argeș
  • Broșteni, Argeș
  • Dedulești, Argeș
  • Ghermânești, Ilfov
  • Otopeni, Ilfov
  • Mierea, Dolj
  • Buciumeni, Dâmbovița

1932 book

North-east Moldavia (Basarabia), from Chisinau to east of Botoșani.

1979 book

Based on many records from surrounding villages:

  • Botoșani region

Based on the inclusion of a longer list of dances:

  • Hințești, Argeș
  • Mironești, Ilfov
  • Iclod, Cluj
  • Dridu, Ilfov


  1. Niculescu-Varone, G T (1930). Jocuri românesti necunoscute: cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. București: Imprimeriile Independenta.
  2. Niculescu-Varone, G T (1931). Alte jocuri românesti necunoscute - noi contributii la folklorul nostru coreografic. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
  3. Niculescu-Varone, G T (1932). Folklor român coreografic - material inedit. București: Tipografia 'Dimitre Cantemir'.
  4. Niculescu-Varone, G T & Gainariu-Varone, Elena Costache (1979). Dicționarul jocurilor populare Românești. București: Editura Litera.