Author Archives: Nick

Balkan folk dance in the UK

Keywords: Community, Participatory dance

The “Balkan dance” scene emerged as a sub-scene of the recreational “international folk dance” scene in the post second world war period in the US, UK, Netherlands and other western European countries, as well as in Japan, Hong Kong, Australia and New Zealand.

However the history of interest in dances from south eastern Europe can be traced back further, to the interwar period, and is linked to early travellers to the region and connections built up between the UK and the “Balkan” countries of southeastern Europe including those between Maud Karpeles, Philip Thornton and leading dance and music researchers of the time in Bulgaria (Raina Katsarova), Romania (Constantin Brăilou, Harry Brauner, Romulus Vuia) and Yugoslavia (Jankovic sisters).

A major landmark was in 1935 when the first international folk dance festival was held in London organised by the English folk dance and song society. This was followed by smaller festivals in 1937, 1938 and 1939.

However, these collaborations were interrupted by the war years and it was only in the years following the end of the second world war that participation in dances from the “Balkans” began to take place in the UK. Over the following 30 or so years the history of international, then Balkan, dancing in the UK followed a very similar trajectory to that in the US and the Netherlands documented elsewhere but on a smaller scale.

The popularity of Balkan dance in the UK arose first in the early 1960s, then peaked in the late 1980s and 1990s and has continued since but with smaller groups and a generally increasing age of participants. The majority of these participants were born in the UK and had no genealogical connections to southeastern Europe.

Balkan dance seminar 1987

Prior to 1990 (with the opening up of East Europe and the internet) the scene was dependent on a number of teachers that traded on their “knowledge” from their experience and connections to choreographers in East Europe. The dance repertoire was largely determined by a few home grown “experts” with variable experience of life and dancing in the Balkans and the authenticity of the material they taught was seldom questioned. The UK folk movement has a long-standing stance against “professionalism” so the majority of visiting teachers (and qualifications) came from Balkan dance scenes (such as USA and Netherlands) where a structured and professional organisation had already been established.

Romanian dance group in London 1994

The early to mid-1990s brought a major change in the inter-relations between the “source” community and the UK dancers. It became easier for visiting teachers and experts from southeastern Europe to visit the UK and a greater number of the UK dancing participants travelled to Bulgaria, Romania and ex-Yugoslavia for holidays that often included organised dance courses and festivals.

During the same period the new waves of Balkan migrants to the UK set up their community activities including dance groups, but the UK Balkan dance scene has continued as a separate parallel genre with only a few members from either “scene” attending the events of the “other”.

Historical research

Our research into documentary sources regarding the earlier history of the dance and music connections between the UK and southeastern Europe has included collaborative projects involving archival research as well as access to publications in the public domain [2]. We have especially focussed on UK-Romania connections as this forms a bridge between our research in Romania and our research into the UK Balkan dance scene. In particular we have investigated sources from both the UK and Romania regarding the renowned trip of the călușari dancers from the village of Pădureți-Argeș to take part in the 1935 international folk festival in London, followed by participation by Romanian groups in the folk festivals in London in 1937, 1938 and 1939.

The historical trajectory of the UK Balkan scene is only documented to date in fragmented accounts. Our own publications draw on archival material, informal interviews, responses to a questionnaire that was circulated among long term participants in 2016, and our participation in the London and UK Balkan dance scene over an extended period from the early 1980s, or before, until the mid-2000s so our research is based long term “participating” observation of this scene.

Our perspective

As with all our research, we consider “dancing people” in a “dancing context”. We look at participation and community in the UK Balkan “scene as a “cultural cohort” ^[1].

Considering “dancing people” we investigate individual reasons for participation, preferences for socialisation versus structured learning, how participants develop preferences for certain dance types from their personal interpretation of foreign music and dance genres, and how dances are re-created to meet these expectations with this mostly resulting in a preference for dancing to “the” recorded track as opposed to live music.

For the dancing “context” we follow how the “scene” has developed over the years, including the changes in group organisation, the repertoire of dances, and the “rituals” that have become part of group culture. We have followed the changing perceptions of “Balkan” in the UK and how this related to dancing from southeastern Europe both among recreational folk dancers and eastern Europeans living in the UK. We gained a semi-insider view of the contrasts between the various dancing contexts and their inter-relationship with the existing UK Balkan dance scene through our participation in Romanian, Macedonian and Bulgarian dance groups set up by dancers from their respective countries.

From the mid-1980s we travelled to southeastern Europe regularly for dance seminars and tourism. From the 1990s we were joined by an increasing number of UK Balkan dancers. We observed their differing expectations as “folk tourists” and their range of reactions to their ‘new’ travel experiences, as well as the ways in which the local organisers adapted to these expectations, and the confrontation between the folk tourists “imagined” village dances and the local dances presented.

These are short summaries of our papers related to Balkan folk dancing in the UK. Follow the links for the full paper abstract and links.

1930s – 1940s

Maud Karpeles: Her Contribution to Dance Research and to the (ICTM) Council ^[2].

This chapter is a collaborative work that followed the life of Maud Karpeles and in particular her role in the establishment and development of the International Folk Music Council (IFDC) in 1935 and the International Folk Music Council (IFMC) in 1947.

Click here for more…

Parts of this chapter are relevant to the history of Balkan dance in the UK. Maud Karpeles had contact with European folk dances, through many exchange visits between dance groups in the 1920s and 1930s organised under the English Folk Dance and Song Society (EFDSS) by her brother-in-law Douglas Kennedy. This led to the organisation of the 1935 international folk dance festival in London. Maud’s correspondence with institutions and visits to the Balkan countries was aided by her linguist friend Philip Thornton.

The 1940s can be seen as a dividing point in England where EFDSS continued as a practitioner based national folk dance revival community under Douglas Kennedy, whilst Maud Karpeles played a pivotal role in the formation of the IFMC that later became the International Council for Traditional Music (ICTM) as an international organisation for academic dance and music research, and Philip Thornton became involved in the early years of the formation of the Society for International Folk Dancing (SIFD) in London.

Liz’s contribution to this chapter was short sections on the Romanian călușari dancers at the 1935 international festival in London, the twelfth annual conference of the IFMC in Sinaia, Romania (1959), and the first Festival of the Balkan and Adriatic Countries held in Bucharest in 1962.

Balkan dance scene in UK

Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh ^[3].

The UK “Balkan dance scene” is an urban based genre that forms a sub-scene of UK recreational international folk dance. We argue that this forms a separate dance genre with its own traditions.

Click here for more…

In the UK Balkan dance scene people go to dance, where dancing is the goal in itself, there is not a cohesive community among the UK Balkan dance scene participants. As one participant in in the survey completed for this project said “Our groups themselves have a tradition and a life of their own”. The favourite dances in the Balkan dance repertoire have a catchy tune and a set length of around three minutes with a fixed arrangement of motifs. There is no importance on whether this is what the locals dance at the supposed origin. Hence this results in the dances tending to lose their specific “place connection” forming a separate dance genre within the dance space where the participants temporarily reside.

Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh

Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts? ^[4]

The local dances forms of southeasestern Europe have been translated into other contexts, such as stage representations by professional and amateur ensembles, and under the title “Balkan dance” for foreign recreational dancers. Each of these new contexts create their own independent traditions, cultural cohorts and eventually separate as different dance genres.

Click here for more…

The cultural differences created are the main reason for minimal cross participation when “Balkan” folk dancers meet ethnic Bulgarian dancers; so the Balkan dancers, the Circle dancers and the Bulgarian dancers all have different values when participating in UK groups.

A survey revealed a surprisingly wide range of differing ideas about “dance” from those within the Balkan dance scene. This suggests that members of this affinity group do not have a homogenous idea and concept for dancing.

However, it would seem that “Bulgarian dances”, when compared to “Romanian dances”, are far more easily and successfully re-constructed and re-presented to meet the expectations of the “Balkan dance” genre. This appears to be the basis for the lack of popularity for Romanian dancing within the “Balkan dance” genre unless dances from Romania are substantially reconstructed.

Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts?

Immigrant Balkan dance scene in UK

Why do Romanians and non-Romanians, both within and outside Romania, choose to take part in choreographed performances of Romanian folk dances? ^[5].

My master’s dissertation examined the reasons why people choose to participate in performances of Romanian dance as this material travelled from the Romanian village to the world.

Click here for more…

The reasons why individuals choose to take part in these performances has not greatly changed in time, from the Communist period until today, and from Romanian regional town to global city. They can be grouped under two main headings: artistic reasons, the desire to perform to an audience, to compete and demonstrate athletic ability; and social reasons, a desire to be part of a community and belong to a larger network of people with similar interests, which gives rise to opportunities to travel, and to satisfy rural nostalgia.

In addition, Romanians have an inbuilt connection with their folklore that non-Romanians cannot acquire, hence performances can provide a link to their Romanian identity, either their local village identity, when living in a city or their national identity when living outside Romania.

Performance groups still perform choreographed suites of village dances, but within Romania the details of these suites has evolved over time in accordance with fashions in music and presentation, with Communist regime elements being removed after 1989, whereas in diaspora groups the material tends to be fossilised at the time when the members of the group left Romania.

The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London ^[6].

Twenty five years since the changes in regimes in southeastern Europe, local dance is still thriving and has even taken on a new vibrancy both within this area and among southeast European economic migrants living outside the region.

Click here for more…

It has been suggested that the increased awareness of local/regional/new national identities may potentially be a reaction against adopting a totally globalised identity, and in some instances, this has been linked to the effect of the expansion of the European Union. For Romanians I suggest that increased awareness of regional identities is also potentially a counter reaction to the pre-1989 dominant centralism of nationalism.

For those that moved outside their natal locations to seek work as economic migrants, after a period of settling in their adopted country, many begin to look back with nostalgia at their homeland identity. This often leads to the setting up of community groups of those with a similar background that enjoy shared participation in activities that are linked to their homeland culture.

The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London

The national festival of folklore in Koprivshtitsa, Bulgaria

Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again ^[7].

Contrary to the expectations of many, in 1990 cultural production in East Europe did not cease when the division between west and east became blurred. As migration from east to west has increased so has the number of individuals who follow or re‐follow their tracks from the west to the east to their own or ‘others’ culture.

Click here for more…

For the national festival of folklore held in Koprivshtitsa, Bulgaria usually every five years, a possibly unique conflation of two trajectories takes place. The (relatively) unchanging tracks to the town of Koprivshtitsa and across the festival site during the festival by the local participants has met with the changing tracks as this festival found a new market among Bulgarian urbanites and diaspora Bulgarians who are members of ‘horo clubs’.

Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again

The Koprivshtitsa festival: from national icon to globalised village event ^[8].

Although Koprivshtitsa Festival has evolved over time it has still retained its core function: to provide a showcase of Bulgarian ‘authentic’ or village folklore.

Click here for more…

The changes in the Koprivshtitsa Festival have enabled it to enlarge its semantic field to encompass a global urbanised and touristic audience in the twenty-first century, assisted by communication through modern media and increasing ease of global travel, and the semi-traditional scene in the meadows. Aspects have been added, such as the craft fair that provides foreign visitors the chance to buy folklore memorabilia and the opportunity to themselves become performers, but these still play a secondary role to the main purpose of the festival.
In cases where festivals such as Koprivshtitsa evolve over time, the resulting changes can alter the event to such an extent that the festival no longer fulfils its initial role and their audiences dwindle; often this results in their financial backing being withdrawn, or else the locals turn their backs on the now globalized event and create a new festival that can fulfil the original purpose in the local community.

The Koprivshtitsa festival: from national icon to globalised village event

Footnotes

Turino, Thomas (2008) Music as social life : the politics of participation, Chicago, University of Chicago Press.
Foley, Catherine E., et al. (2022) Maud Karpeles: Her Contribution to Dance Research and to the Council. Celebrating the International Council for Traditional Music: Reflections on the First Seven Decades. Slovenia, ICTM and University of Ljubljana Press.
Mellish, Liz (2017) Dancing the Balkans in the UK or a being a little Balkan in London, Manchester, Edinburgh. In: Stepputat, Kendra (ed.) Dance, Senses, Urban Contexts : 29th Symposium of the ICTM Study Group on Ethnochoreology July 9-16, 2016 Retzhof Castle, Styria, Austria:. Graz, Austria:260-270 Graz, Austria, ICTM, University of Music and Performing Arts Graz.
Green, Nick (2017) Social dancers in Balkan folk dance performance: communities, traditions and sensory concepts? In: Stepputat, Kendra (ed.) Dance, Senses, Urban Contexts : 29th Symposium of the ICTM Study Group on Ethnochoreology July 9-16, 2016 Retzhof Castle, Styria, Austria:238-247. Graz, Austria: ICTM, University of Music and Performing Arts Graz.
Mellish, Liz (2006) Why do Romanians and non-Romanians, both within and outside Romania, choose to take part in choreographed performances of Romanian folk dances? MA Dissertation, UCL-School of Slavonic & East European Studies.
Mellish, Liz (2016) The south east Europeans are (still) dancing: recent dance trends in Romania and among south east Europeans in London. In: Mellish, Liz, Vlaeva, Ivanka, Peycheva, Lozanka, Green, Nick & Dimov, Ventsislav (eds.) Music and Dance in Southeastern Europe : Myth, Ritual, Post-1989, Audiovisual Ethnographies, Fifth Symposium of the ICTM Study Group on Music and Dance in Southeastern Europe 2016 South-West University “Neofit Rilski”.189-195 Blagoevgrad, Bulgaria, University Publishing House “Neofit Rilski”.
Mellish, Liz (2016) Bulgarian tracks: the road to the Koprivshtitsa Festival (and back again, and again). Ethnomusicology Ireland, 4, 1-10. Dublin, Republic of Ireland: The Irish National Committee of the ICTM.
Mellish, Liz (2013) The Koprivshtitsa festival : from national icon to globalised village event. In: Duijzings, Ger (ed.) Global villages : rural and urban transformations in contemporary Bulgaria.153-171 London, Anthem Press.

Béla Bartók’s Romanian music collecting

Béla Bartók collected numerous traditional melodies in villages throughout the old “Hungary” in his pursuit of the old layer of Hungarian song. In the years before WW1 he made visits to many Romanian villages in Transylvania and Banat with the purpose of collecting material as he found that in the Romanian villagers they knew only the old layer of songs and not the newer art songs that dominated elsewhere.

There are many inconsistencies in Bartók’s place names as he used Hungarian spelling for Romanian names. These are mostly clarified by Tiberiu Alexandru ^[1].

Bartok separates Romanian music into 4 categories by function:

Colinde
Funeral songs
Instrumental dance music
Melodies not linked to a particular circumstance

Bartók’s observations and notations give an insight into the dance music in Romanian villages, and differences between the Romanian traditional music landscape compared to that Bartók had encountered before in Hungarian and Slovak regions.

It happened to us to be able write down several hundred melodies in a single village and even get that many from one singer. In another place – even at a distance of 100 km. for example – we find the same local richness, but the set of melodies does not differ essentially from that of the previous territory. […] in the Romanian regions not only for two or three municipalities, but even for an entire district the musical material is much poorer. In a town in the county of Bihar, for example, there are barely more than forty to five forty melodies, moreover not very different from each other. And the same melodies are found in the neighbouring town. To discover others, we have to go in a region of different dialect character. There, on the other hand, the melodies from the previous region are completely unknown, and so on. Ultimately, it follows that, if we take into account throughout the Romanian territory, the Romanian folk melody is no poorer than those of the Hungarians or the Slovaks. We would be tempted to say that Hungarian or Slovak music is more rich and varied in a “vertical” direction, that of the Romanians, in a “horizontal” direction.

Bartók 1936:217-218 ^[2]

This theme of the difference in distribution and variety of traditional Romanian music compared to his previous Hungarian and Slovak work is discussed in Bartók’s writings on Romanian music. His search for the old Hungarian pentatonic melodies has a consistency throughout old Hungary, in the mutual exchange with the Slovaks. Whereas, Romanian music has dialects that are almost independent, and mostly (the exception being central Transylvania) show no loans from their long time Hungarian neighbours.

My particular interest is in dances documented in Banat;

Sannicolau Mare (Jan-1910);
Murani (Mar-1912);
Igriș, Saravale, Vălcani (Nov-1912);
Banloc, Ghilad, Jebel, Livezile, Alibunar, Seleuș, Vladimirovac (Dec-1912);
Cenadu Mare, Cornești, Foeni (Feb-1913).

The popup in the map below on each location shows the dance melodies recorded at that location.

Methodology

Bartók adopted and continuously perfected the musical theory of Ilmari Krohn which orders the collected material based on categories, metrics, in a sequence from simple to the complex, from the number of melodic lines, the main cadence and the cadences of the other melodic lines ^[3].

Bartók understood the process of “tradition” and “variation” so employing this method allowed material to be classified relative to the other material.

The melodies transmitted from generation to generation change more or less, depending on the region, and give rise to variations of melodies. On the other hand, melodies, originally of different constructions, are transformed and become similar to each other: the result is homogeneous musical styles with a well-defined character.

Bartók 1936:197 ^[2]

The dance melodies are put in two classes: ^[4]

Class A includes those of determined structure (consisting mostly of four melody sections),
Class B includes those in which motifs (mostly of two or three bars) are repeated or follow each other without apparent system.

His method, might be termed caesura tone scheme and syllabic scheme ^[5], but is actually quite simple. Most traditional songs are in 4 phrases. Bartók documented by considering the ending note of each phrase relative to the final note of the melody in the belief that this is one of the most stable features of a melody type. Hence he categorised by the sequence of phrase ending notes (mostly 3) in numerical interval from the final note.

Secondly, the melodies are classified most broadly into “isometric” tunes (tunes with the same number of syllables per line) and “heterometric” tunes (tunes that set text lines of different length). These syllables are not representing a rhythm, just the number of syllables in the song words, and assumes some stability in the number of syllables per phrase, although recognising that developments can merge two, or divide one into two, through evolution.

Bartók’s conclusions

Bartók’s concluding comments are deeply interesting in the positioning of Romanian cultural communities in the shared space of old Hungary.

He discusses the Romanian regions he researched in broad outlines, the regions from Banat, from Bihor, from Hunedoara, from central Transylvania (Mezőség/Câmpia) and Maramureș (including Oaș).

The Romanian melodies are dissimilar across geographically regions, compared to the old Hungarian melodies that appear to be consistent throughout old Hungary (and Bartók attempts to further link these to the Finno-Uralic Mari of the Volga region in Russia). Bartók finds the musical repertoire totally different in each zone, but later he adds the confusion of intermediate forms between zones. Regarding the dance music, the local dance melodies of Bihor, Hunedoara, Banat and Maramureș have nothing in common with the popular Hungarian melodies ^[2].

Bihor melodies with text do not indicate even the remotest Hungarian influence. In fact, the whole area looks as if shut off by a “Chinese wall” from the adjacent Hungarian territory. (Bartók, 1967, 48).

Bartók 1967:48 ^[4]

The situation is completely different in central Transylvania (Mezőség/Câmpia). Here Bartók considers the Romanian song uses the old pentatonic melodies of the Szekler people. As Romanian songs are nearly always composed of 8 syllable verses, when a 10 or 11 syllable melodies are borrowed from the Hungarian repertoire some extra syllables like “tra-la-la” are added to the end of the text ^[2].

Some of the Romanian dance tunes from central Transylvania are very similar to the Hungarian melodies called verbunkos, and part of this fund of melodies are designated by the word “Țiganească” (Roma), which would seem to indicate that these melodies were propagated by Rom musicians ^[2]. The more recent Hungarian melodies with a “punctuated rhythm” and neo-Hungarian melodies have no influence on Romanian melodies. This shows a sharing of the old layer of Székelys songs, but no borrowing of later Hungarian melodies.

Regarding Maramureș, Bartok has an unresolved difficulty trying to place Maramureș melodies in his framework based on the concept of old Hungarian traits and widespread sharing in mixed ethnic regions. He notes a few potential Hungarian borrowings, but has problems attempting to relate this via Ruthenians back to Hungarian. He also notes a diffusion of these Maramureș songs into Transylvania.

Commentary

When using Bartók’s invaluable work we have to remember that he only had sparse samples of music from the areas he visited. Such an sparse catalogue of examples can lead to incomplete assumptions (such as the discussion on hora lunga type songs which his visit to the Brăilou archives in Bucharest in 1934 resolved) ^[6]. His discussion on asymmetric rhythms is logical, but from a position of not previously having encountered such rhythms.

As an outsider it is clear that his musical knowledge and understanding was different to that of the villagers of Pădureni (Hunedoara) which leads to some interesting quotes showing the complexities of researching within a foreign community:

This means that pieces with the same motifs may be performed either as De doi or as De danț. The tempo of both genres is identical. Does all this indicate that there is no musical difference between De doi and De danț music? How can dancers then distinguish them if they are musically identical? Nonetheless, they are able to do so, since choreography of the two genres is completely different!

Bartók 1967:51 ^[4]

The fluier pieces of Hunedoara.—This section is, unfortunately, an anti-climax because of the dullness of the material it describes. […] Most of them have such inconsistancy of form that each of four or five renditions of the same piece will show a different structure. Moreover, the structure itself of the single renditions has frequently such unsymmetrical, almost incomprehensible form, the melodies such awkward, dull, and I would say senseless patterns, that one is at a loss how to evaluate them. Had I found only one player playing such melodies, I would have thought him a rather bad and unreliable performer and would have, perhaps, omitted his contribution. But as a score or so of performers played in the same manner (or with the same mannerisms), I had to accept the phenomenon as characteristic.

Bartók 1967:51 ^[4]

Footnotes

Alexandru, Tiberiu. 1957. Despre localităţile din care Bela Bartok a cules muzica populară românească. Revista de Folclor Anul 2 Nr 1-2:169-178.
Bartók, Béla. 1936. "La musique populaire des Hongrois et des peuples voisins." Archivum Europae Centro-Orientalis II:197-244.
Câmpeanu, Mircea. 2010. "Béla Bartók şi etnomuzicologia românească." In Revista Traditii Clujene - Tezaure Umane Vii Nr.5, 40-58. CJCPT Cluj.
Bartók, Béla. 1967. Rumanian folk music. Volume 1: Instrumental melodies. Vol. 1. The Hague: Martinus Nijhoff.
Gollin, Edward. 2008. "On Bartók's Comparative Musicology as a Resource for Bartókian Analysis." Intégral 22:59–79.
Brauner, Harry. 1979. Sa auzi iarba cum creste. Bucharest: Editura Eminescu.

Hungarian Institute for Musicology dance archive

The Hungarian Institute for Musicology in Budapest has a large collection of research films dating from the 1950s to the 1990s. Unlike most “state folklore research institutes” this institute can be visited in Budapest, the collection index is searchable online, and a sizable collection of films are digitised and some can be viewed by searching the database.

The collection is predominantly Hungarian ethnicity dances, but there are some examples of Romanians dancing and dances that are known in Romanian repertoires.

This map and table is a summary to guide Romanian dance researchers into this valuable resource. As far as I am aware I have listed all the records that might be of interest to a Romanian dance researcher.

Some cautions:

The listing of Romanian dance names is dubious in some cases, or descriptive in Hungarian language, or the closest Hungarian title.
Where one film reference has multiple locations the list is for all of the locations.
I have attempted to make this interpretation Romanian friendly, using current village and county names, and transliterating some dance titles into Romanian.

Please visit the source database for complete information:

In Hungarian: http://db.zti.hu/neptanc_tudastar/tancok.asp

In English: http://db.zti.hu/neptanc_tudastar/dances_en.asp

Click “Search”, then use the “film index” from my table or map to find a specific recording, or select the village name (in Hungarian) for a specific location.

This map is all film locations that have a “Romanian” interest. Each marker on the live map gives the year and film reference, plus the list of dances recorded for that film.

Data tables

The first table gives a complete listing of the entries that are tagged to contain “Romanian”. I have indexed using the current village name and locations.

film index	year	villages	county	dances
Ft.59	1949			cimpoierescu ; hora într-o parte
Ft.60	1949			avasi tánc; Joc din Somoș; mărunțica
Ft.61	1949			joc de românați
Ft.62	1949			alunelu; marioara; hora
Ft.63	1949			arcanul; feciorească
Ft.64	1949			alunelul bătut
Ft.65	1949			brâul; arcanul; hora intra parte
Ft.66	1949			dânga; aţica
Ft.68	1949			joc de fete
Ft.104	1951	Körösszegapáti	Hajdú-Bihar	Joc de perechi; hora; sârba
Ft.112	1951	Gyula	Békés	Joc bărbatesc
Ft.119	1951	Pocsaj	Hajdú-Bihar	Joc băbatesc; ceardas; joc de perechi; csapásoló
Ft.124	1951	Kétegyháza	Békés	lunga; mărunțelul; țigăneasca
Ft.138	1951	Battonya	Békés	căluşer; joc de pereche; körtánc; banu mărăcinu
Ft.143	1951	Méhkerék	Békés	ardelenescu; mânânțălu; banu mărăcinu; alunelu
Ft.144	1951	Méhkerék	Békés	ardelenescu; alunelu
Ft.197	1953	Méhkerék	Békés	mânânțălu; duba; câmpinescu; șchiopa
Ft.269	1955	Méhkerék	Békés	turkajárás; mânânţelu; ardelenescu; şchiopa; câmpinescu
Ft.304	1953	Făgăraş; Cluj-Napoca; Vărşag	Făgăraş; Cluj; Harghita	zenészek játéka; legényes; székelyvarsági legényszóló; székelyvarsági verbunk; székelyvarsági páros; férfitánc; almási verbunk; páros tánc; lánctánc; leánytánc; aratótánc; lassú csárdás; verbunk
Ft.309	1954	Elek	Békés	lunga; mânânțelu; țigăneasca
Ft.310	1954	Méhkerék	Békés	călușşer; mânânțălu; ardelenescu; lakodalmi menettánc; körtánc; páros tánc
Ft.371	1951	Méhkerék	Békés	alunelu; ardelenescu
Ft.373	1956	Méhkerék	Békés	lakodalmi részletek; mânânţălu; ardelenescu; lassú csárdás; friss csárdás; menettánc; câmpinescu; női körtánc
Ft.381	1954	Méhkerék; Elek	Békés	ardelenescu; férfitánc; turkajáték; lovas tánc; mânânţălu; német páros tánc; susztertánc; páros cigánytánc; lunga; ţigăneasca
Ft.388	1958	Méhkerék	Békés	mânânţălu; ardelenescu; câmpinescu; menyasszonytánc; duba
Ft.427	1954	Kétegyháza	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca; sârba; şchiopa
Ft.495	1961	Răscruci	Cluj	lassú magyar; sűrű magyar; lassú csárdás; sűrű csárdás; învârtită; romános csárdás
Ft.498	1961	Craiova; Săcalu de Pădure	Dolj; Mureș	vegyes körtánc; hora mare; lakodalmi menet; căluşer; sortánc bottal; învârtită; legényes; botos; de-a lungu
Ft.506	1962	Răscruci	Cluj	ritka magyar; sűrű magyar; ţigăneşte; învârtită; ceardaş; lassú magyar; lassú csárdás; sebes csárdás; ceardaş românesc; ceardaş iute
Ft.509	1962	Suatu	Cluj	jocul bătrânesc românesc; legényes; kurázsi; magyar verbunk; csárdás; lassú csárdás; cigánytánc; friss; de-a lungu; harţag; szásztánc; összerázás; ritka magyar
Ft.533	1963	Pădureți	Argeș	căluşul
Ft.534	1963	Optaşi	Olt	căluşul; hora mare; geamparalele; ungureasca; brâul; sîrba; hora la bătaie
Ft.535	1963	Viştea de Jos	Făgăraș	feciorească; pălmuită; ponturi fecioreşti; peste picior; pârâiata; ştearsa; cârlige pe dinapoi; bătai la călcâie; purtată; învârtită; poşovaica; brâu; hodoroaga
Ft.536	1963	Ucea de Sus	Făgăraș	hodoroaga; purtată; învârtită; feciorească; poşovaica; feciorească bătrânească
Ft.537	1963	Aiudul de Sus	Alba	haidău; purtată; ponturi cu fete; de-învârtit ; zdrăncăniţă; haţegana; ponturi
Ft.543	1963	Rădaia	Cșuj	legényes; ficioreşte; magyarul; româneşte de sărit; lassú legényes; forgatós; de învârtit româneşte; csárdás; ceardaş; lassú csárdás; szapora
Ft.544	1964	Nădăşelu	Cluj	legényes; lassú legényes; ritka legényes; forgatós
Ft.545	1964	Suceagu	Cluj	legényes; lassú legényes; ritka legényes
Ft.552	1964	Corund	Harghita	marosszéki; lassú csárdás; szökős; verbunk; öreges verbung; mezőségi román legényes
Ft.554		Sibiel	Sibiu	brâul; căluşer; banul mărăţine; feciorească
Ft.555		Mocod	Bistrița-Năsăud	de-învârtit ; de-a lungu; românească feciorească
Ft.581	1966	Elek	Békés	mărunţeaua; lunga; ţigăneasca
Ft.587	1966	Méhkerék	Békés	lakodalmi jelenetek; lakodalmi menettánc
Ft.588	1966	Ciumbrud; Meşcreac; Leorinţ	Alba	haidău; căluşer; învârtită; csárdás; haţegana
Ft.605		Săcalu de Pădure	Mureș	Dans românesc de băț
Ft.937	1976	Urca	Cluj	ritka legényes; sűrű legényes
Ft.1101	1981	Blaj. Găiceana; Cleja; Valea Mică	Alba; Bacău	învârtită; feciorească; alai de nunta; purtată de fete; purtată
Ft.1103	1981	Ciumbrud; Leorinţ	Alba	pontozó; lassú pontozó; öreges; csárdás; gyors; haidău; învârtită
Ft.649	1954	Méhkerék	Békés	mânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; duba; dobogó páros
Ft.650	1954	Elek	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca; lugojana; ţepuş
Ft.652	1954	Magyarcsanád	Csongrád	lunga; doi paşi; tri paşi; lunga în loc; bătuta; hora mare; sârba; căluşerul; deasa; duba; lentă; pe un picior; românca; férfi cigánytánc
Ft.654	1955	Kétegyháza	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca; turca; turkajárás; sârba; cigánytánc
Ft.662	1968	Cipăieni	Mureș	învârtită; ponturile; hărţag
Ft.663	1968	Sărmaşu	Mureș	de-a lungu; învârtită; ţigăneasca; românească; lassú învârtită; legényes; hărţag
Ft.668	1969	Muntenii de Sus	Vaslui	rândurile; dans de Anul Nou; de brâu; joc la brâu; pe bătute; pe bătai; raţa; ciobăneasca; alunelul; bătuta moldovenească; ciobăneasca la genunchi; ciobăneasca peste băţ
Ft.670	1969	Fereşti	Vaslui	sârba; rusească; hora; hora sărită; sârba cu sărit; floricica; dansul ca la nuntă
Ft.673	1969	Fizeşu Gherlii	Cluj	ritka fogásolás; sűrű fogásolás; serény; lassú csárdás; sűrű csárdás; verbunk; raru; româneşte învârtită; rar; des; fecioreşte româneşte; ritka; bărbunc; sűrű; hétlépés; şapte paşi; csingerálás
Ft.674	1969	Văleni	Cluj	lassú csárdás; gyors csárdás; româneşte rar; româneşte iute; legényes; nyolcas
Ft.675	1969	Mănăstireni	Cluj	feciorescă rară româneşte; legényes; sárvásári csűrdöngölő; fecioreşte ungureşte; figuraş; ficiorească românească; învârtită înceată; învârtită iute; lassú csárdás; gyors csárdás; ficiorească iute; gyors legényes
Ft.676	1969	Aluniş	Mureș	verbunk; szapora; fordulós; lassú csárdás; korcsos; cigány csárdás; cigány lassú; csárdás; de-a lungu; învârtită; româna; párváltó baraboi; lánctánc; sârba; ardeleanu; alunelu
Ft.677	1969	Luieriu	Mureș	târnăveanca; sârba; bătuta căluşarului; căluşaru de botă; de-a lungu; învârtită; ţigăneasca; câmpineasca; raţa; moşua; brâu; alunelu
Ft.678	1969	Caşva	Mureș	marşul la căluşer; de-a lungu căluşarului; bătuta căluşarului; sărita; bărbunc; bătuta; corcioşa; ţigăneasca
Ft.680	1969	Peţelca	Alba	haidău; învârtită; haţegana; purtată
Ft.682	1969	Bonţida; Răscruci	Cluj	sűrű magyar; lassú legényes; bărbunc des; ritka magyar tánc; lassú magyar; ţigăneasca; învârtită; ţigăneşte iute; ritka csárdás; sűrű csárdás; román verbunk
Ft.683	1969	Orşova	Mureș	jocul de botă; jocul crucea; corcioşa; bărbuncul
Ft.685	1969	Vaida-Cămăraş	Cluj	ritka legényes; sűrű legényes; sűrű verbunk; bărbunc; szászka; csárdás; ritka csárdás; sűrű csárdás; ritka magyar; lassú magyar; lassú cigánytánc; szökős; târnăva; româneşte în botă; varjúk tánca; botă
Ft.686	1969	Pălatca	Cluj	magyar négyes; cigánytánc; összerázás; ritka legényes; sűrű legényes; szászka; csárdás; lassú csárdás; szökős; korcsos
Ft.687	1969	Mera	Cluj	legényes; román legényes; ritka legényes
Ft.690	1969	Turea; Băgara; Inucu; Dorolţu; Gârbău; Mera; Rădaia	Cluj	figuraş; fecioreşte; legényes; ritka legényes; verbunk; csárdás; învârtită; férfitánc csárdás zenére; zenekar játéka; sifitelés; lassú csárdás; szapora; román legényes; román csárdás; româneşte învârtită; román friss
Ft.692	1969	Luna de Sus	Cluj	legényes; román legényes; româneşte fecioreşte; csárdás; lassú; szapora
Ft.694	1969	Ozd	Mureș	pontozó; magyaros; csűrdöngölő; lassú csárdás; cigányos; fordulós; sebes csárdás; körtánc; verbunk; kísérő; román ritka legényes; régies; lassú pontozó; öreges verbunk
Ft.696	1969	Cipăieni	Mureș	purtată; de ponturi; învârtită; haţegana
Ft.700	1969	Luna de Sus	Cluj	a juhait kereső pásztor táncjátéka; ritka legényes; fecioreşte rar; sűrű legényes
Ft.719	1970	Méhkerék	Békés	mânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; lakodalmi felvétel; férfiak menettánca; pereniţa; körcsárdás; bătrânescu; şchiopa
Ft.720	1970	Elek	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca; férfi cigánytánc
Ft.761	1971	Sâmbriaş; Filea	Mureș	lassú; gyors forgató; szöktetős; serény; ardeleana; sârba; de-a lungu; învârtită; verbunk; négyes; hatos; nyolcas; mureşanca; botă; de bâtă; chinita; csujogató; târnăveanca
Ft.764	1971	Tiocu de Jos	Cluj	sebes csárdás; lassú csárdás; mezőségi román forgatós; legényes
Ft.769	1972	Elek	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca
Ft.775	1972	Bixad	Satu Mare	páros tánc; férfi lánctánc; női körtánc
Ft.804	1972	Sucutard	Cluj	lassú cigánytánc; sebes csárdás; de-a lungu
Ft.823	1973	Cluj-Napoca	Cluj	căluşari; feciorească; rarul; székely verbunk; sucitoarele; legényes; haidău; ponturi ungureşte; lánctánc
Ft.836	1973	Dâmbău; Glodeni; Gheja; Cheţani; Voivodeni; Fofeldea; Manic; Urca; Găneşti; Miheşu de Cîmpie; Zau de Câmpie; Lunca de Jos; Bobohalma; Solocma; Lepindea; Dâmbău; Laslău Mare; Ghindari; Chibed; Chergid; Boiu; Mihai Viteazu; Sărăţeni; Ibăneşti	Cluj; Mureș; Alba; Sibiu; Harghita;	de purtat; hărţag; hărţagul; haţegana; învârtită; verbunk; sebes forduló; lassú csárdás; ritka legényes; ponturi; korcsos; csűrdöngölő; căluţ; feciorească; lánctánc; bărbunc; de-a lungul; româneşte de purtat; csárdás; féloláhos; magyaros; pontozó; ma
Ft.843	1973	Bărăi; Vişea	Cluj	legényes; csárdás; de-a lungu; bătuta românească; bătuta deasă
Ft.851	1974	Zalău	Sălaj	mărunţelul; legényes; forgatós
Ft.863	1974	Nicula	Cluj	páros tánc; lakodalmi jelenetek
Ft.874	1973	Méhkerék	Békés	0
Ft.878	1974	Méhkerék	Békés	ardelenescu; mânânţelu
Ft.879	1974	Battonya	Békés	rara; românca; pe un picior; duba; leuţa; mărunţalu; trei paşi; deasa; kolo; szalatica; zsigino kolo; lassú; friss; kukunješte
Ft.891	1975	Ocna Mureş	Alba	feciorească; învârtită; cu bâta; purtată; zdrăncăniţă
Ft.920	1974	Méhkerék	Békés	méhkeréki román tánc
Ft.928	1976	Iași	Iași	dansul ursului
Ft.963	1977	Certeze	Satu Mare
Ft.964	1977	Elek	Békés	lunga; mânânţelu; ţigăneasca
Ft.967	1975	Elek	Békés	lunga; mărunţeaua; ţigăneasca
Ft.970	1977	Novaci	Gorj	învârtită; sârba
Ft.973	1977	Méhkerék	Békés	zenekar játéka; mânânţelu; ardelenescu; câmpinescu; bătuta; duba; bătrânescu
Ft.996	1978			női éneklés; racsenica; horo; krivo horo; odzemok; cindruška; medvedij; lassú csárdás; momačko kolo; kolo; rezgő páros tánc; férfitánc; lánctánc; vonaltánc; aratótánc; dobos tánca; góralski; női szóló; férfi sortánc; pilikézés; kuriázás; árgyélus tán
Ft.998	1978	Aluniş; Benesat; Căşvana; Mihăieşti-Govora; Miheşu de Cîmpie; Aiton; Vărşag; Tonciu; Şepreuş; Poiana Lakului; Sânmihaiu de Pădure; Vlădeni; Miroslaveşti; Ghindari; Valea Largă; Orăştioara de Sus; Frătăuţii Vechi	Sălaj; Cluj; Harghita; Arad; Mureș;Hunedoara	de-a lungu; mărunţel; şchiopa; dans de pereche; bărbați; dans triplu; de purtat; sucitoarele; dans de băț de nuntă;székely verbunk; csárdás; verbunk; sebes forduló; korcsos; purtată; fecioreşte rar; învârtită; haţegana; lunga sărită; mărun
Ft.1031	1979	Buza; Fizeşu Gherlii; Vaida-Cămăraş; Suatu; Pălatca	Cluj	magyarul; öreges; vénes; lassú magyar; sűrű magyar; verbunk; ritka magyar; cigánytánc; ritka legényes; sebes csárdás; bărbunc; lassú csárdás; ritka legényes korcsos zenére; lassú cigánytánc; sűrű cigánytánc
Ft.1033	1979	Corund	Harghita	lassú csárdás; korcsos; serény; gyors csárdás; szökő; sűrű legényes; páros tánc; verbunk; ritka legényes; román ponturi
Ft.1048	1980	Bixad	Satu Mare	joc de perechi; dans de cerc; dansul colacilor
Ft.1081	1981	Cipăieni	Mureș	de ponturi; sűrű legényes; de purtat; învârtită; hărţag
Ft.1130	1982	Valea Gurghiu; Lunca de Jos; Tânave	Mureș; Harghita	învârtită; tatár lánc- és körtánc; gyimesi mars; csoszogós; féloláhos; verbunk; feciorească
Ft.1133	1982	Biia		purtată fetelor; purtată; învârtită; de ponturi; haţegana; dobogós sârba; sârba; brâul; lassú csárdás; friss csárdás; magyar csűrdöngölő; verbunk; jártatós; szökős; marosszéki forgatós; dans căluşeresc; joc codrenesc; de arădiut; legényes; páros tánc
Ft.1146	1983	Cipăieni	Mureș	ponturi; hărţag; purtată; învârtită
Ft.1150	1983	Ţigăneştii de Criş; Brusturi	Bihor	şchiop sălăjan; şchiop sălăjan scuturatul; mărunţel
Ft.1153	1983	Gheorghieni	Cluj	legényes; verbunk; üveges; mars; laskanyújtós tánc; román sűrű legényes; lassú csárdás; friss csárdás; gólya; hétlépés; kecsketánc
Ft.1161	1984	Sâmboieni; Mireş	Cluj	öreges csárdás; ritka magyar; bărbunc; lakodalmi jelenetek; joc bătrânesc; faluképek
Ft.1167	1984	Baciu; Mera; Bonţida; Inucu; Răscruci	Cluj	faluképek; purtată; legényes; csárdás; szapora; lassú magyar; sűrű magyar
Ft.1170	1984	Floreşti; Mera; Liteni; Carastelec; Bogdand	Cluj; Sălaj	româneşte învârtită; românaşte de sărit; legényes; verbunk; csárdás; szapora; lassú csárdás; friss csárdás; körcsárdás; csűrdöngölő; cövekelős; friss
Ft.1171	1984	Năruja	Vrancea	hora mare; sârba; chindia; munteneşte; ciobănaşu; páros tánc; burdui; havasi kürt; zenekar játéka; török zenészek; dobtánc; segmen zeibegi; hudaida
Ft.1198	1985	Bozieş	Sălaj	zenészek játéka; csingerálás; sebes csingerálás; de-a lungu; joc rar; învârtită; ritka magyar
Ft.1209	1985	Grăniceri	Arad	joc de pereche
Ft.1224	1986	Hodac	Mureș	sărit; de-a lungu; învârtită; bătuta; bărbunc
Ft.1232	1979	Méhkerék	Békés	román tánc; cigánytánc
Ft.1236	1986	Grindeni	Mureș	csűrdöngölő; verbunk; sűrű legényes; székely verbunk; ponturi; învârtită; haţegana; csűrdöngölő; serény; lassú csárdás; szökős; friss csárdás; de-a purtată
Ft.1267	1987	Tăuţi;	Cluj	román ritka legényes; ungureşte feciorească; sűrű legényes; învârtită rar; învârtită iute; ceardaş
Ft.1273	1984	Méhkerék	Békés	0
Ft.1299	1987	Baciu	Cluj	0
Ft.1323	1988	Blăjel	Sibiu	verbunk; bărbunc; lassú csárdás; gyors csárdás; hărţag; szegényes; cingheraş; de bâtă; de băţi; haţegana
Ft.1356	1990	Pălatca	Cluj	zenekar játéka; bărbunc; sűrű legényes; ritka legényes; româneşte în botă; verbunk; lassú magyar
Ft.1357	1990	Sânbenedic	Alba	pontozó; vénes; öreges; ponturi; romános; román pontozó; csárdás; haceg; haţegana
Ft.1362	1990	Săliștea	Alba	ponturi; bărbunc
Ft.1368	1990	Sânbenedic	Alba	verbunk; pontozó; feciorescă românească; zenészek játéka; învârtită; haţegana; vénes; csárdás; gyors
Ft.1369	1990	Bichiş; Gâmbuţ	Alba	pontozó; csárdás; szegényes; lassú páros; csárdás; román pontozó; ponturi; hărţag; verbunk; purtată; învârtită; ţigănesc; purtată fetelor
Ft.1395	1991	Şieu	Bistrița-Năsăud	zenészek játéka; feciorească rară; românesc; csárdás; román korcsos; de juit; cigány csárdás
Ft.1401	1991	Aţintiş		román férfitánc; páros tánc
Ft.1409	1991	Carastelec; Ip; Giurtelecu Şimleului	Sălaj	învârtită; ponturi; joc de pereche; haţegana; lassú csárdás; friss csárdás; csingerálás
Ft.1423	1992	Găbud	Alba	purtată; ponturi; învârtită; ceardaş; haţegana; pontozó; verbunk; cigánytánc
Ft.1429	1992	Hărănglab; Jeledinţi	Mureșș Hunedoara	férfitánc; páros tánc
Ft.1437	1993	Vişea	Cluj	sűrű; férfitánc; hármas csárdás; lassú csárdás; bătuta; repede; csárdás; összerázó; páros tánc; cigánytánc; cigánytánc; Csurka Pistué; lassú magyar; legényes; trnovján; lassú
Ft.1441	1994	Daia Română; Oiejdea	Alba	învârtită; haţegana; giana; joc de bâtă; bărbunc; csárdás; margaréta; rezgő polka; verbunk
Ft.1442	1994	Medveş	Alba	pontozó; vénes; csárdás; friss csárdás; purtată; ponturi; româneşte; haţegana ungureşte; joc de bâtă
Ft.1447	1994	Sâncraiu; Văleni; Unguraş; Valea Unguraşului	Cluj	bărbunc; ceardaş românesc; ceardaş unguresc; lassú csárdás; gyors csárdás; öreges csárdás; legényes; ritka magyar; sűrű magyar; csűrdöngölő; csárdás; szökő; magyar; négyes; joc unguresc; bărbunc; botă; joc de-a lungu; bătuta; valţ; şapte paşi; învârt
Ft.1448	1994	Grindeni; Şieu	Mureș; Bistrița-Năsăud	ponturi; de-a învârtita; ţigăneşte; lassú csárdás; haţegana; bărbunc; verbunk; magyar verbunk; sűrű legényes; verbunk; székely verbunk; de-a purtată; serény; csűrdöngölő; lassú csárdás; lassú csárdás; korcsos; szökő
Ft.1449	1994	Suceagu	Cluj	feciorească; verbunk; szászfenesi legényes; legényes; româneşte de sărit; româneşte de-nvârtit; csárdás; szapora; ţigăneasca
Ft.1450	1995	Lacu; Răscruci; Sânmărtin	Cluj	ritka legényes; sűrű magyar; verbunk; bărbunc; bărbunc rar; sűrű cigánytánc; lassú csárdás; friss csárdás; târnăveană; învârtită
Ft.1452	1995	Horlacea	Cluj	román csárdás; lassú csárdás; sűrű csárdás; karikóba; karikázó
Ft.1453	1995	Frata; Berchieşu; Ceanu Mare	Cluj	româneşte de-a lungu; româneşte de-a latu; hărţag rar; hărţag iute; polca; târnăveană; ponturi; bărbunc feciorească; de purtat; româneşte de-învârtit; în două laturi; hărţag; poarca; hărţag aspru; româneşte de preumblat
Ft.1454	1986	Tosorog; Telec	Neamț	joc bărbatesc; joc de pereche
Ft.1455	1996	Soporu de Câmpie	Cluj	româneşte de-nvârtit; româneşte în ponturi; târnăveană; în două laturi; hărţag cingherit; bărbunc
Ft.1458	1997	Giurtelecu Şimleului; Fizeşu Gherlii	Sălaj; Cluj	de-a lungu; barcău; fecioreşte cu fete; lassú magyar; fogásolás;

The second table gives the list of film sections that are available online from the database.

film index	year	location	dance	Video link
Ft.30.11	1948	Dornești, Suceava	haţegana	Ft.30.11
Ft.30.14	1948	Iacobești, Suceava	hora mare	Ft.30.14
Ft.30.16	1948	Țibeni, Suceava	sârba	Ft.30.16
Ft.31.5	1948	Țibeni, Suceava	hora	Ft.31.5
Ft.224.17a-b	1954	Leorinț, Alba	haţegana	Ft.224.17a-b
Ft.388.2a	1958	Méhkerék, Békés	ardelenescu	Ft.388.2a
Ft.388.2b	1958	Méhkerék, Békés	ardelenescu	Ft.388.2b
Ft.498.17	1961	Săcalu de Pădure, Mureș	botos	Ft.498.17
Ft.503.5a-b	1962.05.01	Lunca de Sus, Harghita	ciufoș	Ft.503.5a-b
Ft.504.20	1962.05	Lunca de Jos, Harghita	ciufoș	Ft.504.20
Ft.504.24	1962.05	Lunca de Jos, Harghita	Ruseasca de la Bicaz	Ft.504.24
Ft.504.25a-b	1962.05	Lunca de Jos, Harghita	Corăbiasca	Ft.504.25a-b
Ft.506.3	1962.05	Răscruci, Cluj	ţigăneşte; învârtită; ceardas	Ft.506.3
Ft.506.7a-c	1962.05	Răscruci, Cluj	ceardas; românesc; ceardas iute	Ft.506.7a-c
Ft.506.8	1962.05	Răscruci, Cluj	învârtită	Ft.506.8
Ft.535.7	1963	Viştea de Jos, Făgăraș	feciorească, purtată, invurtită	Ft.535.7
Ft.537.10	1963	Aiudul de Sus, Alba	haidău	Ft.537.10
Ft.537.8	1963	Aiudul de Sus, Alba	ponturi cu fete	Ft.537.8
Ft.537.9	1963	Aiudul de Sus, Alba	ponturi	Ft.537.9
Ft.588.6	1966	Leorinţ, Alba	haidau	Ft.588.6
Ft.673.12	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	bărbunc	Ft.673.12
Ft.673.13	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	romăneşte învârtită	Ft.673.13
Ft.673.22	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	fecioreşte romăneşte	Ft.673.22
Ft.673.23	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	bărbunc	Ft.673.23
Ft.673.7	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	fecioreşte romăneşte	Ft.673.7
Ft.673.8	1969.03	Fizeşu Gherlii, Cluj	bărbunc	Ft.673.8
Ft.680.1	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.1
Ft.680.10a-b	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.10a-b
Ft.680.11a-f	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.11a-f
Ft.680.12a-b	05/25/1969	Pețelca, Alba	învârtită	Ft.680.12a-b
Ft.680.2a-b	05/25/1969	Pețelca, Alba	învârtită; haţegana	Ft.680.2a-b
Ft.680.3	05/25/1969	Pețelca, Alba	purtata	Ft.680.3
Ft.680.4a-c	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.4a-c
Ft.680.5	05/25/1969	Pețelca, Alba	învârtită; haţegana	Ft.680.5
Ft.680.6a-b	05/25/1969	Pețelca, Alba	haţegana	Ft.680.6a-b
Ft.680.7	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.7
Ft.680.8	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.8
Ft.680.9a-b	05/25/1969	Pețelca, Alba	haidău	Ft.680.9a-b
Ft.682.11	1969.08	Bonțida, Cluj	barbunc; sűrű legényes	Ft.682.11
Ft.682.12	1969.08	Bonțida, Cluj	Barbunc	Ft.682.12
Ft.682.9a-c	1969.08	Bonțida, Cluj	ţiganeasca; învârtită; ţiganeşte iute	Ft.682.9a-c
Ft.690.10	1969.04	Turea, Cluj	fecioreşte	Ft.690.10
Ft.690.24	1969.04	Turea, Cluj	învârtită; csárdás	Ft.690.24
Ft.690.5	1969.04	Turea, Cluj	fecioreşte	Ft.690.5
Ft.692.8a-b	1969.04	Luna de Sus, Cluj	lassú román legényes; romăneşte fecioreşte	Ft.692.8a-b
Ft.694.13	1969	Sânbenedic, Alba	fecioresc rar	Ft.694.13
Ft.694.14	1969	Sânbenedic, Alba	fecioresc rar	Ft.694.14
Ft.696.1	1969.08	Cipăieni, Mureș	purtata	Ft.696.1
Ft.696.2	1969.08	Cipăieni, Mureș	de ponturi	Ft.696.2
Ft.696.3	1969.08	Cipăieni, Mureș	învârtită	Ft.696.3
Ft.696.4	1969.08	Cipăieni, Mureș	haţegana	Ft.696.4
Ft.696.5	1969.08	Cipăieni, Mureș	purtata	Ft.696.5
Ft.761.2a-d	1971.08	Filea, Mureș	ardeleana; sârba; de-a lungu; învârtită	Ft.761.2a-d
Ft.761.2e-f	1971.08	Filea, Mureș	ardeleana; sârba; de-a lungu; învârtită	Ft.761.2e-f
Ft.761.5	1971.08	Filea, Mureș	învârtită	Ft.761.5
Ft.761.6a-d	1971.08	Filea, Mureș	mureşanca; bota	Ft.761.6a-d
Ft.761.6e-h	1971.08	Filea, Mureș	mureşanca; bota	Ft.761.6e-h
Ft.1236.11	1986	Grindeni, Mureș	de-a purtată	Ft.1236.11
Ft.1236.12	1986	Grindeni, Mureș	învârtită	Ft.1236.12
Ft.1236.13a	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.13a
Ft.1236.13b	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.13b
Ft.1236.5.e	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.5.e
Ft.1236.5b	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.5b
Ft.1236.5c	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.5c
Ft.1236.5d	1986	Grindeni, Mureș	ponturi	Ft.1236.5d
Ft.1236.6	1986	Grindeni, Mureș	învârtită	Ft.1236.6
Ft.1236.7	1986	Grindeni, Mureș	hațegana	Ft.1236.7
Ft.1323.10	1988.03	Blăjel, Sibiu	de bâta	Ft.1323.10
Ft.1323.11	1988.03	Blăjel, Sibiu	de bâta	Ft.1323.11
Ft.1323.12; Ft.1323.13	1988.03	Blăjel, Sibiu	de bâta; hațegana	Ft.1323.12; Ft.1323.13
Ft.1357.5	1990	Sânbenedic, Alba	haţeg	Ft.1357.5

GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words
GT Niculescu-Varone – part 3: locations

It is clear that Niculescu-Varone was primarily interested in strigături (rhythmic shouts) that accompany dancing, although he sometimes adds a paragraph describing the context and action at the dance event. His commentary on the dances does not extend beyond a simple description of the arrangement of the dancers, mostly in relation to dances such as Hora “by the hand”, or Sârba “by the shoulder”, or “couples” in formation etc.

I constructed this table by combining the information from his books attempting to organise into consistent columns. This table can be searched globally across his dance list publications, but it is recommended to refer to the original text where the respective entries are located.

The difficulties in assembling the data:

There are changes of spelling conventions in the dance names between 1930s and 1979.
Some titles are reversed in later editions, so become indexed by the title that was previously a secondary title listed in his comments.
The 1979 book uses the confusing academic method of “op.cit.” and “idem” which, together with some errors in his use of this and page numbering, makes it uncertain to which of his previous books he is referring in the 1979 citations.

Dance name		dance type	places	description
Alunaşu	1931	horă	care se joacă în comunele Râşnov, Bran, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, Şirnea, Sohodol, plasa Zărneşti, judeţul Braşov.	Nume de horă, In comuna Bran-Poartâ, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu, Brâu bătrânesc, Brâu pă noul, Brâu Sbarciului, Ciobănaşul, Hodoroaga, Hora română, Mânioasa, Mărunţica, Perniţa, Şapte paşi, Sârba opta, Şchioapa, Slănicu, Soldăţeasca, Sultănica, Ţânţăraşu, Ţiitura. In comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Arţăgana, Arţăraşul, Brâu pă nouă, Breaza, Căţeaua, Ciobănaşii, Foişoreanca, Hora română. Mărunţica, Mutu, Pambrâu, Pelniţa, Sârba opta, Sârba rezească, Şchioapa, Soldăţeasca, Sultănica. In comuna Şirnea, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Brâu, Breaza, Mânioasa, Ungureasca. In comuna Sohodol, jud. Braşov se joacă: Alunaşu, Ardelenia, Brâu vechi, Brâu nou (pe loc), Breaza, Ciobănaşul (Ciobănelul), Dedoi, Mânioasa, Mărunţica, Sârba ardelenească, Sârba pă bătaie. In comuna Râşnov, jud. Braşov se joacă rar: Alunaşu, Ardelenia, Arţegana, Bătuta, Brâul Sbarciului, Breaza, Căluşarul, Căţeaua, Chindia, Ciobănaşul, De-a mărunţelu, Harcaleaua, Hora, Muşamaua dela Râşnov, Mutu, Perniţa, Romana, Sârba dela Râşnov (Sârba bătrânească), Ştearsa.
Alunelul gorjenesc	1979	joc cu strigături	în Gorj
Anicuţa de la munte	1931	horă iute de mână	Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, plasa Oltul de jos, jud. Argeş.	Un flăcău strigă
Aoleanul (Auleanul)	1930	horă în doi	Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.
Archeneaua	1930	brâu de mână	Se joacă foarte rar în judeţele Năsăud şi Maramureş şi la vestul Bucovinei.	Jucat numai de „ficiori" (flăcăi). Cel care conduce acest joc are în mâna dreaptă o vergea împodobită cu panglici tricolore româneşti.
Ardeleneasca din Borleşti	1930		sau Jocul românesc (Jud. Satu Mare) (Cuvinte auzite in anul 1920 în comuna Borleşti).	Perechile fac o roată mare, tropotesc şi chiuiesc cu mâinile în sus, se învârtesc la dreapta şi la stânga (in ritmul muzical al horelor obişnuite) şi strigă: Să jucăm ardeleneşte, că şi mândr’aşa voieşte. Tot Românul vesel fie c’am scăpat dela robie, că de-al Neamului duşman am scăpat acum un an şi că România Mare iar e ’n vechile-i hotare.
Ardelenia	1931		Se joaca in fiecare duminică și săarbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana Mărului, Zărnești, Măgura, Predeal (Predeluțu), Sohodol, Bran, Simon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, plasa Zărneşti, jud. Braşov şi rar In comunele Râşnov, Hălchiu, Satu nou, Vlă- deni, Ţânţari, plasa Bârsa de sus, acelaş judeţ.	Se formează un cerc numai de perechi. Feciorii trec în faţa fetelor. Se prind doi câte doi cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. Ficiorii, toţi deodată, după tactul lăutarilor săteni, cari stau în mijlocul lor, îşi bat cu mâinile pe rând călcâiele, apoi îmbrăţişează fetele şi se învârtesc de câte două sau trei ori la dreapta şi la stânga.
Argeşeanca	1931	horă vioaie de mână	Se joacă în comunele Stoiceni şi Bălceşti, plasa Oltu de jos, jud. Argeş.
Arghileana (Argileana)	1932		ii comuna Mehadia plasa Orşova, jud, Severin (Banat)	Perechile—junele (flăcăul) şi fata: druguţu cu drăguţa — stau faţă în faţă. Toţi se aşează în linie dreaptă sau, dacă sunt mai multe perechi, iau loc pe două rânduri. Ei se ţin de amândouă mâinile şi la început joacă bătuta pe loc. Banda (lăutarii) cântă alături şi mai mult din clânet (clarinet, flaut). Când «junele, care poartă giocu înainte» (cel care comandă), chioceşte (chiuie, strigă): Uiu, uiul atunci perechile se învârtesc de câte două-trei ori la dreapta şi la stânga. După o mică pauză jocul reîncepe. Când «giocu s’o gătat» (s’a terminat), atunci fata face tali (compliment, plecăciune) în faţa junelui şi-i «mulţă- mieşte c’o giucat-o». Duminicile şi sărbătorile se joacă: hora, bătuta, sârba, brâu, argileana şi doiu, care-i legănată urmată de învârtită. La «gioc» se strigă foarte rar.
Arţegana	1931	legănată urmată de învârtită	Se joacă tn comunele Râşnov, Bran-Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de Jos, Peştera, jud. Braşov. Aşâ se joacă în comuna Bratia, Măcăi, Stoiceni. Bălceştl, lsbăşeşti, jud. Argeş.	e legănată urmată de învârtită.
Baloteasca	1931	horă	care se joacă în cătunul Ghermăneşti comuna Ciofliceni, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov.
Bărbuneul (Verbuncul)	1979
Baroneasa, Baroneasca	1931	horă de mână	care se joacă în comuna Corbeanca, plasa Buftea-Bucoveni, jud. Ilfov.
Bârsana	1930	Joc ţărănesc	Se joacă în multe comune din judeţele Târnava Mare şi Făgăraş.	Perechde se prind de ambele mâini şi fac patru paşi la dreapta şi patru paşi la stânga, pe care-i repetă de două ori. Se învârtesc de câte două ori în fiecare parte, apoi trece fata pe sub mâna dreaptă a flăcăului. Are o melodie veselă şi cu un ritm grăbit.
Basarabeanca	1930	horă	Se obişnueşte in Basarabia, Moldova, în comunele de pe malul drept al Prutului, in comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş şi în comuna Lăicăi, plasa Argeşel, jud. Muscel.	Se joacă numai de către perechi, cu mâinile încrucişate în faţă.
Basarabeanca nouă	1931	joc popular	care se execută numai de câte-o pereche, în comuna Bratia, jud. i4rgeş.
Băsmăluţa	1930		Cunoscută în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ.	Se face cerc numai de flăcăi şi fete. Un flăcău cu o basma sau cu o batistă in mâini joacă singur în mijlocul horei. Apoi îngenuche în faţa unei fete care-i place, ea se desprinde din cerc, joacă amândoi până când el îi dă basmaua, o sărută pe frunte, o lasă şi se prinde în horă. Fata face un compliment unui flăcău pe care-1 vrea şi jocul continuă mai departe, ca în cazul precedent, dar sunt schimbate rolurile.
Bătăreasca	1931	horă	care se joacă în comuna Hinţeşti, plasa Bascov, jud. Argeş.
Bătuta din Băluşeni	1931		Se joacă numai în „câşlegi* (când nu e post) în comuna Băluşeni, plasa Corni, jud. Botoşani.	Perechile se prind de umeri si încep cu legănata, apoi joacă vioi bătuta pe loc. Uneori oacă şi bătrânii. Se joacă duminicile şi sărbătorile, după slujba religioasă, se întrerupe la amiază şi continuă după prânz, înainte de vecernie. Jocul (Giocu, cum îi spun bătrânii şi cum i se ziceâ acum 20 de ani) se tace în această comună la crâşmă (cârciumă) în faţă, la drum sau în curte. Doi băetani angajează doi lăutari jigani (pentrucă în regiunea aceasta românii nu vor să cânte cu scripca-vioara- şi cobza, deoarece ei consideră că această ocupaţie e destinată numai pentru ţigani), iar ceilalţi contribue şi plătesc. Toamna, când flăcăii nu poartă opinci, în toiul jocului, câte un băetan î5i bate cu mâna dreapta „tureatca“ (carâmbul cismei).
Bătuta din Glingeni	1932	Joc popular	cunoscut în comuna Glingeni, plasa Chişcăreni, judeţul Bălţi (Basarabia).	se începe cu strigături zise pe rând de flăcăi. Muzicanţii *) (lăutarii) cântă mai încet, ca de obicei, în faţa jucăuşilor. Când jucăuşii au obosit, «giocu s’a ogoit» (s’a oprit, s’a sfârşit) şi lăutarii au tăcut, atunci un «flăcău în stare» (flăcău care a făcut serviciul militar) cântă din gură «Doina Oltului».
Bătuta din Moldova	1979
Bătuta flăcăilor	1979	cu strigături	în com. Truseşti — Botoşani
Bătuta flăcăilor	1932		se joacă în comuna Truşesti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.	Ei se prind de umeri, fac câte patru sau opt paşi săltaţi, înainte şi înapoi, urmează legănata şi continuă cu bătuta vioaie pe loc. La răstimpuri îşi bat călcâiele.
Bătuta lui Mircea Mălăieru	1979		din com. Dridu-Sărindarele, jud. Ilfov	Se mai joacă de bătrînii unde Mălăieru s-a născut şi a trăit jocul cu multe figuri preferat de omul care prin 1859 lupta pentru unire, mergînd din sat în sat cu negoţul mălaiului.
Bătuta pe sub mină	1979	joc de doi	în com. Hodac şi Ibăneşti, jud Mureş.
Bezdeadul	1931	horă	care se joacă în comuna Ţâţa, plasa Pucioasa, jud. Dâmboviţa.
Bihoreancă	1930	horă săltăreaţă	Se joacă în comuna Beiuş, jud. Bihor	Numai de către perechi, cari tropotesc şi, când se liniştesc, fetele strigă.
Bocăneţu	1979	horă care se termină cu brâu	în satele Bîrsăneşti şi Socrujeni jud. Botoşani.	Se joacă spre dreapta şi stînga, cu paşi mărunţi şi bătuţi, apoi jucăuşii se strîng spre centru, după aceea revin la loc. Altă formă: tineri prinşi doi cîte doi, cu braţele încrucişate la spate, joacă brâul cu paşi mărunţi şi mai mult bătuţi pe loc. Are strigături
Bolânda	1930	horă	Se joacă în comuna Borleşti, jud. Satu Mare.	Acest joc e însoţit de o strigătură fără însemnătate. După executarea ei, perechile se iau braţ la braţ şi se plimbă unele după altele, în formă de cerc. Ei numesc această distracţie „Plimbată".
Boliboi	1930	horă în trei: doi flăcăi şi o fată	Acest joc se obişnueşte în jud. Năsăud.	La „Datul mâinii" sau la „Aşezat" (logodnă, învoire, tocmeala, legătură, jumătate de cununie).
Bordeiaşu	1930	horă mare de mână	Se joacă în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.	care are patru plimbări, cu patru paşi înainte şi patru paşi înapoi.
Brăneasca	1931	horă	Se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Brâu ăl mare	1931		se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Brâu din Bârsăneşti	1979		în com. Bîrsăneşti şi în satele din jud. Botoşani.	Se joacă numai în perechi ţinuta de umeri. Desfăşurarea după strigăturile celui care conduce jocul. „Hai la brâu, la brâu băieţi / care vreţi, care puteţi / care nu , mai rămîneţi Are multe figuri, genuflexiuni, învârtite... E foarte atrăgător.
Brâu pă loc	1931		se joacă în comuna Măciuca, plasa Cerna, jud. Vâlcea.
Brâu pă nouă, Brâu cu nouă paşi	1931	Joc bărbătesc	Se joacă în comunele Peştera, Bran Poartă, Şimon, jud. Braşov.
Brâu pă vale	1931		se joacă în comuna Corbeanca, jud. Ilfov.
Brâu Sbarcii, Brâul Sbarciului	1931	Joc bărbătesc	Se joacă în comunele, Şimon, Bran-Poartă’, Sohodol, Râşnov, jud. Braşov.	Brâu mai repede, cu multe figuri şi bătăi pe loc.
Brâu şi brâuleţu pă şase	1931		în comuna Ciumagi, plasa Cerna, jud. Vâlcea. In comuna Tâta jud. Damboviţa se joacă şi cu trei perechi.	ll joacă şase perechi
Brâu vechi, Brâu bătrânesc	1931		Se joacă de bătrâni, maî încet ca acel obişnuit, în comunele Bran-Poartă, Sohodol, jud. Braşov.
Brâul maicii	1930		Acest joc e cunoscut în comuna Sâncel, lângă Blaj, plasa Valea Lungă, judeţul Târnava Mică.	După cununia religioasă (care la ţară, în toată România Mare, se face totdeauna Duminica dimineaţa imediat după terminarea serviciului divin), -iar seara, după masă, mama miresii joacă brâul singură, cu mâinile în şolduri strigă:
Brâul vesel	1979		în com. Ştefăneşti şi Truşeşti — Botoşani.	Joc de fete şi flăcăi, formaţie semicerc, mîinile pe umeri. Cel care conduce, spune strigături amuzante, iar tovarăşii isteţi îl imită pe întrecute. Cînd obosesc, „calfa" dă semnanul de oprire tot prin strigături, care de care mai frumoase. Se joacă
Brâuleţu de la munte	1931		Cunoscut în comuna Deduleşti plasa Dămcei, jud. Argeş.	Se formează o horă mare şi se joaca brâuleţul.
Brâuleţu vechi	1931		se joacă în comuna Broşteni, plasa Teleorman, jud. Argeş.
Brâuleţul fetelor	1931		în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea.	Se joacă numai de fete.
Breaza zis Jocu, Jocu dela noi, De-a mâna	1931		Breaza se joacă rar în comuna Râşnov şi aproape in fiecare duminică şi sărbătoare în comunele Tohanul vechi, Tohanul nou, Poiana mărului, Zărneşti, Bran-Poartă, şimon, Predeal (Predeluţul), Sohodol, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, Peştera, Măgura, Şirnea, plasa Zărneşti, jud. Braşov.	ficiori cu fete se prind de mâini (pe cari Ie ţin în sus sau în joşj şi doi câte doi, unii după alţii, formează o roată. Ei încep jocul cu legănata şi apoi urmează câte trei învârtituri Ja dreapta şi la stânga. înainte de a se învârti se spun „strigările-’ sau se fac „cântâturi" (se strigă)
Bucuria sărbătoarei	1979	horă urmată de sârbă	în com. Mironeşti — Ilfov.
Bugheanu	1930	horă urmată de sârbă	care se joacă în comuna Stoileşti, p asa Dănicei, jud. Argeş.
Bugheanu pă şase	1931	horă bătută pe loc	care se joacă în comună Broşteni, jud. Argeş.
Bugheneasca	1931	horă	Se joacă în comuna Hinţeşti jud. Argeş.	Nume de horă.
Ca la Breaza de la Roşiori	1979	brâu săltăreţ preferat
Ca la noi	1930	variantă de sârbă	Se obişnueşte în localităţile de pe valea Rodnei, jud. Năsăud.	Se face o roată cu 12, 16, 20 sau 24 perechi. Toţi sunt depărtaţi unii de alţii la trei-patru paşi. In prima parte a jocului, toţi se leagănă pe picioare în dreapta şi în stânga şi fac glume. In partea doua, toţi se apropie unii de alţii, se bat pe umeri şi joacă.
Ca la Tunari	1979	horă	în com. Arţari — Ilfov
Cadeaua	1931	horă repede	care se joacă în a- mândouă părţile, în comunele Broşteni şi Hinţeşti, jud. Argeş.
Calopu	1932	Joc popular	văzut în satele Belieşti, Zămoşi, Micăuţi, Logăneşti, Roşcani şi în comunele Rădeni, Drăsliceni şi Şireţi (Săraţi), plasa Budeşti, judeţul Lăpuşna.	Se formează grupuri de câte două-trei perechi, cari se ţin de mâini. Toţi fac paşi ca la horă. Flăcăii şi fetele se schimbă între ei, încrucişându-se. Apoi se învârtesc de câte două-trei ori ia dreapta si la stânga, vin la loc, se prind iar de mâini şi joacă hora. Nu se strigă.
Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii	1930		in comuna Romos, plasa Orăştie, jud. Hunedoara.	Nouă, doisprezece sau paisprezece, „ficiori" români, frumoşi la făptură, toţi îmbrăcaţi în costume naţionale regionale, albe de pânză. Au pălării mici, negre şi rotunde (capota joasă), împodobite cu flori sau căciuli cu pene, panglici şi flori. Ei poartă cămaşa scoasă afară, scurtă sau lungă până la genuchi, strânsă frumos cu brâu sau cu bete tricolore, în care sunt înfipte fire de busuioc (lemnul lui Dumnezeu, cum i se zice în partea locului). La picioare, dela genuchi, (unde au mici clopoţei sferici până la glesne), au atârnate panglici multicolore sau câteva şiruri de zurgălăi. In mâna dreaptă toţi ţin câte un băţ, ce ajunge până la piept şi pe care-i pirogravat tot felul de crestături, iar în tactul jocului lovesc cu el pământul. Danţurile lor se execută cu mare dibăcie şi ei se mişcă totdeauna în acelaş ritm, potrivit cu mişcările şi săriturile vătafului maestru. Acest joc se împarte în doua: plimbare şi figuri. Simbolul lor e o beldie (prăjină lungă şi dreaptă de 4 sau 5 metri, în vârful căreia e legată o basma albă (adeseaori tricolorul românesc) şi mai jos câteva legături de usturoi verde şi de pelin. Acest joc e o rămăşiţă dela colegiul Saliilor din Roma veche. Aceştia la 1 Martie, (Anul nou Ia Romani), făceau procesiuni şi cântări însoţite de astfel de jocuri. Acum în comuna Romos, acest joc începe în Miercurea din mijlocul Păresimi-lor (Postul Paştelui) şi ţine până la sfinţii Petru şi pavel şi numai cât timp e soarele pe cer. Căluşerii dela Braşov (12.figuri) sau Căluşeii din jud. Turda şi cei cari se joacă la Blaj (cari au opt figuri), diferă puţin în plimbări şi în varietatea figurilor. La 24 Iulie 1852, s’a dat o serbare în Dumbrava Sibiului, unde s’a executat acest joc în faţa împăratului Francisc Iosef înconjurat de Arhiducele Albrecht, guvernorul principe Schwar- zenberg, adjutantul contele Griinne. generalul Bordelo şi Ştirbey, principele Valahiei, cu generalii şi miniştrii săi, trimis să salute pe împărat din partea Sultanului. In 1868 s’a jucat Călucearii in Piaţa mica din Sibiu. După revoluţia dela 1848, studenţii români joacă căluşanii în fiecare an. Un joc asemănător cu al Călucerilor e şi bătuta, formată din şase figuri. Ea se joacă în Ardeal, după melodia Banul Mărăcine.
Călugăreasca	1979	joc de brâu	în com. Şoldăneşti, Ionăşeni, Zlătunoaia mare şi Zlătunoaia mică, jud. Botoşani.	în semicerc, la fiecare capăt un flăcău dă tonul prin strigături. Apoi toţi se desprind, se întorc pe loc, se prind din nou şi jocul este condus de ultimul flăcău ajuns în frunte. După aceea, brâul se strînge cu paşi bătuţi pe loc, şi în urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi. Cînd se joacă domol, este îmbogăţit de strigături. Se termină cu: „Foaie verde foi de nucă / daţi-i drumul să se ducă. . .“. Se joacă
Călucearii, Călucerii, Căluşanii, Căluşeii	1979	Joc	în com. Romos — Hunedoara.
Ca-n poiană	1979		în satele Dobîrceni, Păun, Măhă- lăşeni şi Stefăneşti, jud. Botoşani.	Se joacă în cerc, mîiinile la spate, ca la brâu, Cînd încep Uluiturile, jocul se încetineşte, mai mult pe loc, că aproape nici paşii nu aud. Atunci cineva strigă: „brâulețu faceţi roată / tăt flăcău cîti-o fată . . şi aşa continuă.
Caraşoţu	1931		Se joacă în comuna Predeal (Predeluţul), plasa Zărneşti, jud. Braşov.	e nume de horă de umeri, urmată de sârbă şi se termină cu învârtită.
Cârjeleasca	1930	horă vioaie şi săltăreaţă	Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.
Cârpa	1931	joc popular	Joc cunoscut în comuna Câlnic, plasa Reşiţa, jud. Caraş.	Un ficior între două fete. Tinerii se prind de după gât şi joacă întâi legănata, apoi sârba vioaie şi săltăreaţă. Uneori jucăuşii fac figuri ca la Poşovaică.
Caţaveica, Paletuşca	1932	Hora basarabeană	Se joacă în comunele Briceni şi Climăuţi, plasa Otaci, judeţul Soroca (Basarabia)	, urmată de învârtită pe loc.
Catrinţa	1979	horă	în com. Mateeşti, jud. Vîlcea.
Căzăcelu (Căzăcelul)	1931	horă mare	Acest joc e cunoscut în comuna Deduleşti, Jud. Argeş.	Nume de horă mare, cu mişcări repezi numai spre dreapta.
Ce este hora	1932		Se obişnueşte în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel.	Se formează un cerc mare numai din perechi. Jocul se începe totdeauna cu strigături, zise, pe rând, pe flăcăii cei mai isteţi. Toate strigăturile de*scriu jocul.
Cerdacul, Ceardacul	1931		în comuna Deduleşti, jud. Argeş. In comuna Ciumagi, jud. Vâlcea e nume de horă, care se joacă numai cu câteva perechi prinse de braţe.	e o horă, care se joacă numai cu două perechi,
Cimpoieşu	1979	joc	în Dumbrăveni şi Cristeşti — Botoşani.	Se începe de : Acăi prin sărituri, lăsări pe vine, cu -iscări repezi, după care se prind şi Aţele şi toţi continuă o sârbă vioaie. Se spun strigături satirice Eu cu pînza la ghilit (albit la pîriu)/soacra ţuşti, după iubit" ...
Cinteza	1931	horă de umeri	Se joacă în comuna Mierea-Birnici, plasa Melineşti, jud. Dolj.
Ciorcuşa, Ciorobara, Ciorcobara, Ţarcă, Sarcă, Caragaţă	1930	chindie	Se joacă în comunele: Moldoviţa şi Zlâtiţa (plasa Moldova-Nouă) şi Zorlentul-Mare (plasa Reşiţa), jud. Caraş-Severin.	(In dialectul Bănăţenilor, înseamnă Coţofană) sau Ţarcă, Sarcă, Caragaţă. Jucăuşii se ţin de umeri sau de după gât şi, la răstimpuri, se lasă în jos, pe vine.
Ciuleandra sau Şuleandra	1979		în com. Ciofrîngeni, jud. Argeş.
Ciupagica	1930	horă de mână	Joc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.	cu patru bătăi şi cu patru plimbări.
Clopoţelul	1931	horă	care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Coasa	1932		Se joacă rar în satul Micăuti, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna.	Se aşează în linie dreaptă grupuri de perechi, depărtate, unele de altele, la trei-patru paşi. Fetele stau la dreapta flăcăilor şi se prind de mâini. Când începe jocul, flăcăii rămân pe* loc şi «poartă» fetele dela dreapta spre stânga. Ele, cu paşi mărunţi, joacă «bătuta în mers». Trecerea lor, dela dreapta la stânga flăcăilor şi întoarcerea lor de unde au plecat, imită arcul ce-i descrie coasa când e mânuită de cosaş.
Colibaba	1932		Cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Bu- deşti, jud. Lăpuşna.	E numele unui joc popular format din «plimbată», urmată de legănată pe loc. Nu se chiuie. Nu se strigă. In satul Micăuti şi în comuna Drăsliceni se joaeă: Bătuta, Bulgăreasca, Calopu, Coasa, Colibaba, Cracoveauca, Frunza de nuc sau Frunza nucului, Horbofica, Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii), Juraoelu, Pădurefu, Polipanca sau Polipoampa. Ruseasca, Săiacu, Şchioapa zisă Polica (Polca) Şchioapă, Treinăzat sau Treirâza zisă Poltca Treinăzat, Vinghierca şi Viuotu sau Chemarea la gioc.
Corobasca	1930		Se joacă în comuna Crucea, plasa Bruşteni, jud. Neamţ.	e nume de joc vioi şi săltăreţ, executat pe comandă, numai de flăcăi.
Costoreanca nouă	1931	horă	Se joacă în comunele Bălceşti, Stoiceni, Isbăşeşti şi Broşteni, jud. Argeş.	care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc.
Costoreanca veche	1931	horă	în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.
Cracoveauca	1932		Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.	Se formează o roată cu flăcăi şi fete. Perechile se ţin de mână. Toţi joacă legănata cu doi-trei paşi înainte ş*i îndărăt, apoi fata se învârteşte de câte două ori pe sub mâna dreaptă şi stângă a flăcăului.
Craioveanca	1930	brâuleţ	în toate judeţele din Oltenia.	care se joacă numai în doi
Crâmpoţelu	1932	e nume de brâu,	care se joacă în comuna Pociumbeni, plasa Răşcani, jud. Bălţi.	Perechile se ţin cu mânile la spate, de brâu, de bete sau de curea.
Dana, Dama	1930	horă de mână	Joc cunoscut în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj.	vioaie şi repede, care se joacă numai în dreapta.
Dansul dubaşilor	1979		în comunele Hălmăgel, Petrisjj Prunişor şi Satu Nou — jud. Arad.	Horă ce se transformă în joc de perechi. (luntraşilor vîslaşilor)
Dansul fetelor	1979		din satul Petecu jud. Harghita.	Sîrbă domoală care se transformă în horă.
Danţ la nuntă	1930	hora pe loc	Se joacă în comuna Maeru, plasa Sângeorz-bâi, judeţul Năsăud.	Flăcăii stau la dreapta fetelor, la distanţă de doi-trei paşi. Fire de peteală (beteală) fac legătura între flăcăi şi fete. Flăcăii răsucesc beteala pe mâna lor stângă, până când se apropie de fete, pe cari, cu toţii deodată, le îmbrăţişează şi le ţucăe (sărută), apoi începe jocul (o învârtită). Înainte de a îmbrăţişa fata, flăcăul strigă.
Danţu da la Mârăşeşti	1930	horă de mână	care se joacă în comuna Mârăşeşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.
Danţu’n patru, Danţu cu patru, Bolunduşu	1931		Se joacă In comuna Copalnic, plasa Mânăştur, jud. Satu Mare.	E o horă formată numai din două perechi, urmată de sârbă şi apoi de învârtită.
Danţul „din verde“	1930		In comunele Mădăraş, Arded, Gerăuşa şi Medişa din plasa Arded, judeţul Satu Mare	primăvara şi vara, sărbătoarea, după amiază, „ficiorii" şi fetele se duc „la verde" sau „în verde" (în dumbravă, pe pajişte, etc.) unde au loc picnicuri (petreceri în aer 1 ber la ţară) şi acolo joacă. Se formează două circonferinţe concentrice : una mare numai de flăcăi şi alta, mai mică, la mijloc, numai de fete. In centrul acestor cercuri, cântă doi sau trei ceteraşi (lăutari) săteni. Toţi joacă hora, brâul sau învârtită.
Danţul din Oaş, Danţul Oşenesc	1930	variantă de horă	Acest danţ se joacă în cele 16 comune din „Ţara Oaşului , plasa Oaşiu, la nord-estul judeţului Satu Mare).	In mijlocul unui cerc mare cântă doi ceteraşi (lăutari), recrutaţi dintre săteni: unul cu cetera (vioara) şi altul cu gor- duna (basul), care ţine isonul. Se joacă repede, numai de 12, 16 sau 24 „ficiori", caii stau depărtaţi, unii de aiţii, la distanţă de trei paşi. Toţi ţin mâinile în sus şi chiuiesc. Unii plescăesc din degete sau bat din palme, iar alţii au în mâna dreaptă câte un cuţit nou.
Danţu-n două părţi	1930	horă vioaie şi săltăreaţă	care se joacă în comuna Retezu, plasa Vulcan, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.
De dragul flăcăului	1979	sârbă	în com. Moviliţa Ilfov.	sârbă urmată de învârtită.
De purtat	1931		Aşa se joacă şi se cântă în comuna Cipău şi Iernut, juJ. Târnava Mică şi în comunele Lechinţa si Gura Arie- şului, plasa Luduş, jud. Turda.	Perechile se iau de mână, numai doi câte doi, se aşează unele după altele, se formează un şir lung şi apoi fac o roată mare.
De unu singur	1979	sârbă sau bătută	în com. Radovanu — Ilfov	sârbă sau bătută, executată de cel mai bun jucăuş din sat. Cînd a obosit, altul îi ia locul şi aşa mereu. Se obişnuieşte
De-a Mărunţelu	1931	horă	care se joacă cu paşi mărunţi şi deşi de sârbă vioaie. Se obişnueşte rar în comuna Râşnov. Jud. Braşov.
Des’ar Vinde dragostea	1931	gramofon		horă, placă de gramofon. Pe lângă jocuri'e noastre populare necunoscute, culese de mine în diferite regiuni din România întregită (stat unitar naţional,, mărginit îu fron ierele sale etnice), am notat şf cele apărute în ultimele plăci noi de gramafon.
Dobra	1930	horă	Joc cunoscut în comuna Crainici, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi.	cu două plimbări înainte, două înapoi şi opt bătăi, cari se strigă:
Doi băieţi din Vaiea Mare	1931	sârbă repede	care se joacă numai de doi flăcăi, în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Dorobănţescu	1931	brâu	în comuna Otopeni, plasa Băneasa, jud. Ilfov.	care se joacă cu mâinile ân sus. In comuna Otopeni, jud Ilfov se joacă Brâu, Călușul, Chindia, Dorobănțescu, Ita, Lăutăareasca, Racii, Romneasca, Săba, Sărb în pași și Țigăneasca.
Drăcşăneasca	1979	Horă mare de perechi	In com. Drăcşani, jud. Botoşani.	începe cu paşi dreapta şi apoi stînga de cîte două ori, „frămîntă“ pe loc apoi se prind şi joacă învârtita de cîte două ori în fiecare parte. După aceea, se formează două rînduri faţă în faţă. Flăcăii, prin mişcări—foarte iscusite, îşi lovesc cu palmele genunchii, ca- rîmbii cizmelor şi tălpile, în tactul muzicii iar fetele, cu mîinile în şolduri, joacă legănat în faţa lor. Veselia se măreşte şi prin strigăturile dialectale: „M-o trimis mama de-acasă / să gioc fata cea frumoasă / b-am s-o gioc şi pe cea slută / cî şi aceia mă sărută . . . “ Uneori joacă şi bătrînii la sfîrşitul nunţilor.
Drăculeţu	1931		Se joacă în comuna Otopeni şi ăn cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Bojdani, plasa Fierbinţi, jud. Ilfov.	e o legănată urmată de învârtită Perechile se prind de mijloc
Fântâna	1932	e nume de horă basarabeană.	Cunoscută în comunele Albineşti şi Obreja-Veche, plasa Făleşti, jud. Bălţi
Fata boită (Fata vopsită)	1932	E nume de sârbă,	Se obişnueşte în satele Moleşti şi Buteşti, comuna Cubani, plasa Glodeni” jud. Bălţi.	care începe cu strigăturile:
Fata curată	1932	e nume de horă,	Se joacă şi se strigă în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel.	care începe cu strigături zise numai de fete.
Fata mamii	1931	horă	care se înară în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa şi în comunele Stoiceşti, Bălceşfi şi Isbăşeşti, jud. Argeş.
Fata mea	1932	E nume de bătută	Joc cunoscut în comuna Ocolina, plasa Văscăuţi, jud. Soroca.	care se joacă, la dreapta şi la stânga, cu câte patru paşi pe loc. Jucăuşii se ţin de umeri.
Fata murdară	1932	Nume de horă.	Se joacă în comuna Gorganu, plasa Podgoria, jud. Muscel.
Ficioreasca	1930		Acest joc este cunoscut în tot cuprinsul judeţelor: Târnava Mare şi Făgăraş şi o parte din judeţele Sibiu, Alba-Iulia şi Braşov. In deosebi, se joacă mai mult în comunele Rupea (Colialm), Homorod, Caţa, Paloş, Dăişoara, Fântâna, Mateiaş, Bogata- Olteană, Mercheaşa, etc. din plasa Rupeni (Colialm), judeţul Târnava Mare.	Douăzeci şi patru de „ficiori", (toţi îmbrăcaţi în costume naţionale, cu opinci şi la picioare cu mici clopoţei sferici) formează o roată şi fiecare, separat, execută diferite figuri asemănătoare cu acele din Jocul Căluşarilor. Se servesc şi de un fel de baston lung şi gros, împodobit cu panglici (de care se sprijină în timpul jocului) şi care-i ajută să facă diferite sărituri. In timp ce „ficiorii11 joacă, fetele stau în jur şi privesc. Când unul din ei strigă: „Pâ ia!“. atunci toţi aruncă jos, între ei, la mijloc, toate bastoanele şi toţi flăcăii simulează răpirea fetelor, le iau în braţe, le sărută şi se depărtează puţin cu ele, apoi, la alt strigăt: „In Cetate11, toţi revin în acelaş loc şi iar le sărută. Această scenă aminteşte cum Sabinele au venit să privească la jocul Romani'or, cum ei le-au răpit şi au fugit cu Ic In Cetate, la fondarea Romei (anul 743 înainte de Crist). Floloreasca are şi o variantă în felul următor:
Ficioreşte	1930	Joc popular	Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Întâi ficiorii singuri fac ponturi (bat din picioare, joacă repede şi-şi lovesc, alternativ, cu palmele călcâiele). A doua formă e când flăcăii şi fetele se prind de ambele mâini, se învârtesc de trei ori la dreapta, bat de două-trei ori cu piciorul drept în pământ şi apoi se învârtesc tot de trei ori spre stânga.
Floarea mărului	1930		Joc cunoscut în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina.	Perechile formează un cerc, se iau de amândouă mâinile şi joacă legănata, cu doi paşi înainte şi doi paşi înapoi.
Foarfecă	1932	Toţi joacă sârba.	Joc popular cunoscut în comuna Braniştea, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.	Se formează un şir lung de fete şi altul de flăcăi. Se aşează în formă de cruce. Lăutarii stau alături şi cântă mai încet când un flăcău strigă. Apoi rândurile se apropie şi din ele se formează perechi, cari joacă învârtită şi bătuta pe loc.
Foişoreanca	1930	horă se transformă în învârtită	Se joacă în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa.	e numele unei hore care, din când în când, se transformă în învârtită.
Frunza	1930	horă vioaie şi săltăreaţă	care se joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj, în comuna Co- măneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comuna Rătezu, plasa Vulcan, jud. Gorj.
Frunza de nuc sau Frunza nucului	1932		Joc popular cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.	Se formează un cerc numai cu perechi, cari se ţin de mâini. Jocul se începe cu paşi de horă şi urmează învârtită de câte două-trei ori în dreapta şi stânga.
Găina	1931	horă repede	care se Joacă în comuna Corbeancă jud. Ilfov
Galopul	1930	sârbă	care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.	sârbă foarte vioaie şi săltăreaţă,
Ghimeşu	1931	e o horă de umeri,	care se joacă în comuna Meerea-Birnici, jud Dolj
Ginerele şi mireasa	1930	sârbă urmată de învârtită	Acest joc e cunoscut aproape în toate comunele din România întregită. Ginerile şi mireasa (în Muntenia şi Moldova) sau Mirele şi mireasa (în Ardeal şi Bucovina)	După ce nunta cu tot alaiul se întoarce dela biserică, mirele şi mireasa ies în bătătură şi în mijlocul horei joacă numai amândoi, în timp ce naşul lor le cântă:
Giocu	1931		Aşa se „gioacă" şi se strigă în comuna Vălişoara,*) plasa Iara,jud. Turda. In regiunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, cari sunt locuite de moţi (ţopi, a căror ocupaţie de căpetenie e cărăuşia şi ciubărăria) şi de mocani, se joacă acelaş „Gioc", cu mici variante în fiecare sat. „Lumea cultă" numeşte acest joc Ţarina.	Ficiorii încep „giocu“ cu figuri de Căluşari.
Giocu baciului	1979		în com. Boscoteni, jud. Botoşani.	se execută numai de bărbaţi, unu, doi sau mai mulţi. Cînd „gioacă“ unul singur, ţine în mînă o bîtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stînga. începe cu paşi legănaţi pe loc, în lături, înainte şi înapoi, bate cu palma ca- rîmbii cizmelor, face genuflexiuni. . . Cînd joacă doi, se aşază faţă în faţă. îşi dau mîna dreaptă şi urmează aceleaşi figuri, ca şi cum fiecare ar fi izolat. Cînd sînt mai mulţi, se ţin lanţ de mîini, încep cu legănata, ridică braţele sus şi apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într-o linie. La paşii legănaţi pe loc, unul strigă: „Bună-i brînza de burduf, buf, ciobane, buf / Ba-i mai bună din găleată / Buf, ciobane, odată" / şi apoi „Dragă mi-e oiţa laie / ca copchila cea bălaie, / Dragă mi-i oiţa creaţă / ca copchila cea isteaţă. . .“
Giocu din Ardeal, Giocu ardelean, Giocu ardelenesc	1931		Aşa se joacă în comuna Ţinea, plasa Ţinea, jud. Bihor. In comuna Ţinea, cerşetorii cer milă spunând	Se face un şir de „bâetani" (flăcăi) şi al doilea rând, în fa{a lor, vin „fechie" (fete,). De obicei, fata se aşează în fata flăcăului care-i place. Toţi se ţin de umeri. „Giocu“ se începe cu legănata (mişcări pe loc, la dreapta şi la stânga). Apoi rândul de flăcăi se apropie de cel al fetelor Băetanii îmbrăţişează „fechiele" şi se învârtesc de câte trei-patru oii la dreapta şi la stânga. Când perechile au obosit, băetanul se înclină în faţa fechiei şi se lăsă de gioc.
Giocu din Năpădeni	1932	e o horă,	Cunoscut în comunele Bogheni, Năpădeni şi Zăzulenii- Vechi, plasa Corneşti, jud. Bălţi.	urmată de bătută, care începe cu strigătura zisă de flăcăul ce conduce jocul:
Giocu din Ponor	1931		Acest „gioc“ e cunoscut în comuna Ponor, plasa Aiud, jud. Alba.	e o învârtită cu două strigaturi. Perechile îmbrăţişate se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga. Ficiorul bate cu piciorul drept în pământ de două ori când trebue să se schimbe direcţia. Se „gioacă" numai la nunţi şi la petreceri. Duminicile şi sărbătorile nu se joacă din cauză că satul Ponor e compus din case împrăştiate. Când e nuntă, parte din tineret se o- preşte în drum spre biserică, într’un loc prielnic şi joacă tot timpul cât durează ceremonia religioasă, care şi în această comună se face numai dimineaţa şi imediat după terminarea slujbei de duminică Fetele sunt îmbrăcate cu două fote negre, cari au fire aurite transversale şi rare.. Cămaşa (iia) e puţin brodată cu negru cu motive româneşti. Fetele poartă coade lungi, împletite pe cap şi legate cu fundă tricoloră naţională. In picioare au opinci. Ficiorii poartă iţari albi şi strâmţi. Sărbătoarea poartă cămaşa înăuntru şi cojoc înflorat. Ei au pălărie mocănească şi în picioare „păpuci" (bocanci). Satul îşi trage numele dela numeroasele ponoare din vecinătatea lui. Ponorul este un fenomen karstic, adică o groapă in forma unei pâlnii, fn continuă adâncire, datorită disolvării calcarelor din subsol de către apele subterane. Localnicii însă au pierdut înţelesul cuvântului Ponor şi cred că ar fi gropi în cari sunt ascunse comori şi arme. In alte părţi ponor înseamnă şi surpături provenite prin alunecări de teren, pe coastele dealurilor şi munţilor, în urma ploilor.
Giocul codanelor, Giocul codănacelor	1932		Joc popular cunoscut în comuna Sânta-Maria, plaşa Suliţa. jud. Botoşani.	Se formează o horă mare cu flăcăi şi fete. Toţi se ţin de mână. Lăutarii cântă la mijlocul cercului. Când începe «giocu» se prind în horă şi aproape toate codânacele (fetişcane între 14 şi 17 ani). Când giocul e în toi, flăcăii mai isteţi strigă pe rând. Fetele mari, cari sunt surori, nu joacă în horă niciodată decât numai cea mai mare. Celelalte nu vin la Joc. Credinţa populară, la români, în tot cuprinsul tării noastre, este că dacă surorile ar juca, atunci ele n’ar avea noroc la măritiş.
Giocul cu flăcăoani şi fetnegele	1932	e o horă.	Joc cunoscut în comuna Cuhneşti, plasa Glodeni, jud. Bălţi.	Se formează un cerc mare cu flăcăi şi fele. Toţi se ţin de mână. Muzicanţii (lăutarii), ca de obicei, cântă la mijloc. Când începe «giocu» se prind în horă şi câţiva flăcâoani (băieţi de 14 —17 ani) şi aproape toate fetnegelele, fetnigi- cele sau fetingicele (fete de 14 —17 ani), cum se înumără (se spune) în Basarabia. Foarte rar li se zic şi fetiţe. Imediat ce un flăcău a observat că au intrat şi ele în joc,
Giocul cumătriţii	1932	e nume de horă obişnuită	care se joacă în cătunul Bădiuţi, pendinte de comuna Ştefaneşti, jud. Botoşani.	Lăutarii cântă mai încet când o fată strigă:
Giocul însurăţeilor	1932	e nume de horă obişnuită	Cunoscut în comuna Ringhileşti, plasa Suliţa, jud. Botoşani.	formată numai din perechi de însurăţei. Lăutarii stau în mijlocul cercului şi cântă mai încet când unul dintre săteni strigă.
Gluma mâţii	1930		Cunoscut în comuna Crucea, plasa Broşteni, jud. Neamţ.	Se formează un careu. Câte fete aţâţi flăcăi, separaţi pe două fronturi. Din capul coloanei un flăcău şi o fată se desprinde şi aleargă unul după altul. Ei fug în jur şi în faţa fronturilor, fără să strice rândurile, până când flăcăul prinde fata şi o sărută. Jocul continuă până când se perindă toate perechile.
Gordana	1930	sârbă (în trei, în şase sau în nouă)	în cătunul Turculeşti, comuna Călineşti şi în toată podgoria dela Leordeni până la Piteşti, judeţul Muscel.	care se joaca alternativ: încet şi repede, numai la culesul viilor,
Gordunul (Cordunul)	1932	e nume de horă.	în com. Murguţa — Botoşani (1979)	Perechile se prind cu mâinile de brâu, de curea, de chimir sau de bete şi joacă hora cu patru paşi în cruce, apoi fac câte patru paşi ia dreapta şi la stânga. Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când o fată strigă
Gugulanu	1931		în comuna Poiana mărului, jud. Braşov.	e nume de brâuşor, care se joacă rar numai de bătrâni,
Guralău	1930	Joc ardelenesc.	Se joacă în toată plasa Oaşiu (zisă şi „Ţara Oaşului") din judeţul Satu-Mare.	Se face o roată mare numai de „ficiori", cari stau depărtaţi unii de alţii la trei sau patru paşi. In mijlocul lor cântă un ceteraş (lăutar), iar flăcăii se învârtesc pe loc, tropotesc şi bat din palme.
Haidău românesc de pe Mureş	1930		Se joacă în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba.	Se face un cerc mare numai cu perechi. Lăutarii cântă la mijloc. Flăcăii ies din cerc, cu tiei-patru paşi înainte şi fac ponturi (diferite figuri). I i lmt din palme, ridică succesiv picioarele, lovesc călcâiele şi apoi strigă:
Hangul flăcăilor	1979		în com. Rîşnov — Braşov.	Iiarcalaua, legănată urmată de învîrtită. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subsuori sau de după gît. Se joacă rar de bărtrîni
Harcaleaua	1931		Harcaleaua se joacă foarte rar de bătrânii din comuna Râşnov, jud. Braşov.	Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subţiori sau de după gât şi joacă, doi câte doi, legănata urmată de învârtită.
Hâreleanca (Hârleanca)	1979	se „gioacă“	în com. Hîrlău, Coşula, Flămînzi şi Frumuşica, jud. Botoşani.	Se formează două rînduri. Primul, de flăcăi prinşi cu mîinile la spate, şi al doilea de fete, care stau în faţa băieţilor, ţinîndu-se unele de altele de bete. Flăcăii încep jocul înaintînd cu paşi repezi spre fete, iar ele se retrag. La bătaia cu piciorul drept în pămînt, flăcăii dau semnalul de retragere, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre ei. Aceste mişcări se repetă de două-trei ori. Jocul se sfîrşeşte cu strigături, cînd fiecare flăcău îşi îmbrăţişează mîndra şi o învârteşte dreapta şi stînga de cîteva ori. (
Harmăsariu	1932		Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.	Perechile se aşează în linie dreaptă. Flăcăul ţine pe fată de mijloc cu mâna dreaptă, iar cu stânga prinde mâna dreaptă a ei. Toţi «gioacă mărunţel pi loc* (joacă bătuta pe loc) şi urmează învârtită în ambele părţi. Nu se chiuie şi nici nu se strigă.
Hlobănata	1932	e nume de hloiă obişnuită.	Se joacă în comunele Cobâlca-Veche şi Vadu-ftaşcu (pe malul drept al Nistrului), plasa Cotiugenii-Mari, judeţul Soroca (Basarabia).
Hodoroaga	1930	Joc în Ardeal	Se joacă în comuna Maieru, judeţul Năsăud.	Flăcăii se prind de mâni, se plimbă Ia dreapta şi la stânga, ca la Alunelul, apoi fac trei sărituri la dreapta şi trei la stânga, după o „zicală" (melodie) foarte vioaie. Bătrânii fac mişcările încet.
Hoineloi	1930	variantă de Ţigănească.	Sc joacă rar, la Anul Nou, în comuna Maieru, jud. Năsăud.	Flăcăii îşi bat gcnuchii cu palmele, iar fetele se învârtesc în jurul lor.
Hora	1979			urmată de învârtită (Ursăria)
Hora	1979			urmată de învârtită (Ursăria)
Hora „Trei păzeşte"	1930		cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.	la care se fac numai trei paşi înainte şi trei paşi înapoi şi se comandă: „unu, doi, trei".
Hora Aliorului, Alioru	1932		Se joacă în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, judeţul Botoşani.	Se joacă în două cercuri mari concentrice. Fetele stau la mijloc. Flăcăii joacă la dreapta, iar fetele la stânga. Lăutarii cântă alături. Jocul se începe cu strigătura:
Hora bătrânească	1931		în comuna Bâlceşti, jud. Vâlcea.	se joacă la zile mari, numai de bătrâni,
Hora ca la patru sârbeşte	1931		în comuna Otopeni, jud. Ilfov.	se joacă cu câte patru paşi la dreapta şi la stânga,
Hora cârciumărească	1931		Joc văzut în comuna Stoiceni, plasa Oltul de jos, jud. Argeş.	se joacă prinşi de mâini şi toţi ridică braţele până în dreptul capului.
Hora chefliilor	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora clăcei	1979		în Ardeal şi nordul Moldovei.	zisă şi Hora după clacă
Horă cocoanei, Hora de mână	1931		Se joacă în comuna Bălceşti, Isbăşeşti şi Stoiceni, jud. Argeş.
Hora de la Bădiuţi, Giocul din Bădiuţi	1932	Se joacă foarte vioi	în satul Bădiuţi, care-i situat în imediată apropiere şi la sud de comuna Ştefăneşti, jud. Botoşani.	Lăutarii cântă mai încet când primul flăcău strigă.
Hora de la Chirnogi	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora de la noi	1979		în com. Mironeşti — Ilfov.
Hora din Abrud	1931	horă obişnuită	Se joacă în comuna Abrud şi în împrejurimi, jud. Alba.	E o horă obişnuită la care, când se joacă, un ficior strigă.
Hora din Bădăcin	1930	horă obişnuită	care se joacă în cătunul Badăcin, comuna Periceiu, plasa Simleul-Silvaniei, judeţul Sălaj.	E o horă obişnuită,
Hora din Dobârceni	1932		Se joacă în cătunele Bivolari şi Dobârceni, comuna Bârsăneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.	Lăutarii cântă în mijlocul horei. După ce fac câte doi paşi la dreapta şi la stânga, un flăcău strigă.
Hora din Gălugăreni	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora din Lărgeni	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora din Piteşti	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora din Teişani	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora dorul ţigăncii	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora Dumitrii	1931		se joacă în comunele Hinţeşti şi Broşteni, jud. Argeş.
Hora fetelor din Suceviţa	1979			Se joacă domol cu bătăi din palme în tactul muzicii
Hora încet	1931		se joacă în comunele Bălceşti şi Măciuca, jud. Vâlcea.
Hora junilor	1931		se joacă în comuna Bălceşti, jud, Vâlcea,
Hora junimii	1930	horă foarte vioaie	care se joacă în comunele: Cârlibaba (plasa Dornei), Gura-Humorului şi Vo- loneţ, (plasa Humorului), judeţul Câmpulung, Bucovina.	E o horă foarte vioaie,
Hora la două sârbeşte	1931		în comuna Otopeni. jad. Ilfov.	se joacă cu câte doi paşi la dreapta şi la stânga,
Hora la patru, Hora cu patru, Hora pă patru	1931		se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov, şi în comunele Bălceşti şi Stoiceni, jud. Argeş,
Hora lui 22	1931		Se joacă în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.
Hora lui Anton Pan (1852)	1931		Se joacă foarte rar în comuna Isbâşeşti, jud. Argeş şi în comuna Meiineşti, jud. Dolj.
Hora lui Bâcătea Matei	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora lui Cheptea	1932		Cunoscută în satul Stârcea, comunele Glodeni, Hajdău şi Iablona-Nouă, plasa Glodeni, jud. Bălţi.	Se joacă vioi, cu doi paşi la dreapta, doi la stânga şi urmează legănata pe loc. Perechile s6 învârtesc de câte două ori în fiecare parte. Jucăuşii îşi bat călcâiele. Muzicanţii (lăutarii) stau, ca de obicei, în mijlocul horii şi cântă cu surdină când un flăcău strigă:
Hora lui Cloşca	1930		Cuvinte auzite în August 1920, în comuna Cărpeniş, judeţul Alba.	Acolo, în 1748 s’a născut Cloşca, (Ion Oargă), care, împreună cu Horia (Nicolae Ursu) zis şi „Crăişorul", după sentinţa de moarte, pronunţată la 26 Februarie, de contele Janko- vitz, comisar regal, au fost traşi pe roată la 28 Februarie 1785. Corpurile lor sfărâmate le-au îngropat românii în Alba- lulia.
Hora lui Codău	1932	E o horă în doi timpi	în comuna Ionăşeni, plasa Suliţa, jud. Botoşani,	Se joacă rar de bătrâni, în amintirea lui Codău, de care se spune că a haiducit prin acele locuri şi că el cânta frumos din frunză şi cu scripca. Domoală ia început, înainte şi înapoi, «frământată» energic pe loc şi se termină cu bătuta.
Hora lui Florian	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora lui Gligore Muscalu	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora lui Lolescu	1930	horă care se joacă cu patru perechi.	Se joacă în comunele Tismana şi Godineşti, plasa Vulcan, judeţul Gorj.	Se fac patru paşi înainte, patru paşi înapoi şi câte patru bătăi la dreapta şi la stânga.
Hora lui Mischonzniky	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora lui Plesnită	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora lui Ursaru	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora Mândra	1979		în com. Sînta Măria — Sălaj şi în satele Păun şi Cişmăneşti, jud. Botoşani.	este compusă din două cercuri concentrice: fetele la mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă spre dreapta, iar ele către stînga, sau viceversa. Apoi, cu paşi mărunţi, flăcăii înaintează spre centru, iar fetele jucînd înapoi, se apropie de ei; cînd se întîlnesc, flăcăii ridică mîinile în sus, li se alătură şi astfel din cele două cercuri se formează o horă mare, care se termină cu brâul sau cu Sârba. Are strigături de o rară frumuseţe Se „gioacă“
Hora mândrii mele	1932		Se joacă în comuna Sânta-Maria, plasa Suliţa, jud Botoşani.	Lăutarii cântă mai încet când un flăcău strigă
Horă măruntă	1931		se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.
Hora mărunţică, Mărunţeluşu	1931	horă obişnuită	Se joacă în comunele Cărpiniş şi Copalnic, plasa Mănăştur, jud. Satu Mare. In comuna Strâmba, plasa Almaşului,. jud. Cluj, la acest joc se strigă:	e nume de horă obişnuită formată din cinci-şase perechi, cari fac mişcările pe loc. Un ficior „chioteşte" (strigă):
Hora noastră românească	1931		se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea.
Hora Opta	1931		se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.
Hora pescarilor	1930	horă	care se joacă numai de pescari, în comunele Coslu- geni, Şocariciu, Jegălia, Gâldău, Cocargeaua, Feteşti, Cegani, Păcăeni, plasa Feteşti şi în comuna Giurgeni, plasa Ţândărei, judeţul Ialomiţa.	cu mişcări alternative lente şi vioaie,
Hora peştelui	1930		se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Hora Pituleştilor	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora română	1931	horă foarte vioaie	care se joacă în comunele Râşnov, Bran-Poartă, Siomon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Fundata, jud. Braşov. Când se joacă se strigă.	e o horă foarte vioaie,
Hora Românişi	1931		se joacă foarte vioi în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş.
Hora Sabinelor	1930		în comuna Dobricul-Lăpuşului, plasa Lăpuş şi în comuna Agrieş, plasa Reteag, jud. Someş.	se joacă numai de fete,
Hora săltăreaţă	1979			urmată de învârtită (Ursăria)
Hora Stacato	1931	gramofon		placă de gramofon.
Hora ţărilor surori (1920 )	1930		se joacă în comuna Breaza,, judeţul Prahova.	Am văzut-o jucându-se in vara anului 1921, şi mi s’a spus că s’a introdus pentru prima oară în această comună, in anul 1920.
Hora veche (Boereasca)	1979			din Muntenia la 1852, de A. Pann. Transcrisă după notaţia bizantină de G. N. Georgescu-Breazul.
Horboţica	1932		Se joacă foarte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.	Se formează un cerc mare numai cu perechi. Fetele stau în dreapta flăcăilor, ca la jocul Coasa. (La toate celelalte jocuri fetele stau în stânga flăcăilor). La acest joc, legătura dintre fete şi flăcăi se face printr’o băsmăluţă (batistă) cu horboţica (danteluţă). Ei ţin cu mâna dreaptă un capăt, iar ele prind cu stânga alt colţ. Toţi jucăuşii ţin batista în dreptul umărului. Perechile joacă legănata urmată de învârtită pe loc şi se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii).
Horeanca	1979	horă repede	în comunele Lehneşti, Rîşca şi Movila-Ruptă, jud. Botoşani.	se joacă a doua zi după nuntă, cînd se spun strigături hazlii, care produc veselie.
Horodniceanea	1979	horă	de la satul Horodniceni, jud. Suceava.
Hostropăţu	1932		Joc popular cunoscut în satul Micăuţi şi în comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.	se joacă numai de către flăcăi, în curtea miresii, după ce s’a terminat cununia religioasă la biserică. Fiecare flăcău ţine în mână câte un obiect din zestrea miresii: oghial sau odghial (plapomă), căpătâi (pernă), lâicer (covor mare înflorat), un vălătuc (sul) de lălurele (covoare mici), de feştilă (cânepă), ţesut în spată (partea războiului cu care se bate urzeala pânzii); ţol (covor mic de lână); veretcâ (velinţă albă de cânepă); saci (traiste) sau ciuhali (traiste mari, ca sacii de porumb sau de făină) albi de cânepă ţinută în ştiubei şi apoi ţesută în stative; sunduc (ladă lungă, tron) boit (vopsit) şi înflorat; prosoabe (prosoape) ţesute la război, la capete cu horboţică (dantelă) lungă, cu cari nireasa (mireasa) este îndatorită (obligată) să lege toate niamurile (rudele) nirelui (mirelui). Pe naşul, care a cununat-o, îl leagă în cruşe (cruce), peste chiept (piept) cu două «prosoabe» mai lungi, iar pe naşa cu patru: două în cruce şi câte unul la fiecare mână, la cot. La celelalte rubedenii le pune câte un prosop mai scurt, după gât, îl încrucişează pe piept şi îl întoarce la spate. Toţi joacă, în rând, bătuta. Nu se chiuie. Nu se strigă.
Huşanea	1979	joc	în unele sate din jud. Vaslui
Huţulia	1930		care se joacă în comuna Rămeţi, judeţul Maramureş.	e un joc format din horă urmată de sârbă,
Încurcata, încurcata din Popeşti	1932	e nume de horă	Joc popular cunoscut în comuna Dângeni, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani	urmată de învârtită sau de sârbă. Se fac câte patru paşi în ambele părţi. Flăcăii bat din călcâie, se învârtesc cu fetele de câte două ori la dreapta şi la stânga şi încep sârba. Când flăcăii bat pe loc de două ori cu dreptul, atunci se dă semnalul că trebue să se formeze iar hora şi figurile se repetă. Lăutarii, cari* de obicei, stau în mijlocul horei, cântă mai încet când un flăcău strigă:
Învârtită cu două fete	1931	joc ardelenesc	In comuna Ţapu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc, un ficior strigă; In comuna Cisteiu, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă:	e un joc ardelenesc, care- începe cu legănată urmată de sârbă bătută pe loc, cu paşi mărunţi. In timpul acesta un ficior, care stă între două fete, spune o strigătură, apoi ele se învârtesc în acelaş timp şi în aceiaş parte de câte două sau trei ori.
Învârtită în trei	1931	horă	Se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş.	e o horă care se joacă repede la dreapta şi la stânga, numai cu trei persoane: doi flăcăi şi Intre ei o fată. Unul din lăutari, cari cântă alături, întrerupe şi strigă:
Învârtită românească	1931		In comuna Soroştin, plasa Blaj, jud. Târnava Mică la acest joc se strigă: In comuna Boian, plasa Târnava Sân-Martin, acelaş judeţ, la acest joc se strigă: In comuna Deag, plasa Iernut, acelaş judeţ, la învârtită românească, o fată strigă : In comuna Cisteiu. acelaş judeţ, la acest joc se strigă In comuna Icland, plasa Mureşu de sus, jud. Mureş, la învârtită românească se strigă:	întâi se formează un cerc numai cu perechi. Se joacă hora cu paşi repezi, la dreapta şi Ia stânga, după tactul ceteraşilor (v'oriştilor). Apoi se desprind şi, doi câte doi, perechi, se îmbrăţişează şi se învârtesc de trei ori la dreapta şi când ficiorii bat mai tare cu piciorul drept în pământ, atunci se dă semnalul şi toţi se întorc şi se rotesc la stânga
Ita	1931		Joc cunoscut în cătunul Dobroşeşti, comuna Lipia-Boj- dani, jud Ilfov. In comuna Otopeni, acelaş judeţ, la acest joc, fetele stau în stânga flăcăilor. Unul din ei strigă:	Se formează două sau trei circumferinţe concentrice numai cu perechi şi toţi joacă sârba urmată de învârtită. Atunci perechile, unele după altele, în formă de cerc, fac paşi de sârbă, se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte douâ-trei ori în dreapta şi în stânga.
Jianca, Jianca pe comandă	1930		Joc cunoscut în comuna Căldăraru, plasa Bălăci, jud. Bălăci, jud. Teleorman. In comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus, jud. Mehedinţi vi in comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj, acest joc e cunoscut tot cu acelaş nume, dar acolo flăcăii strigă: Jianca dela Galaţi, adusă de doi soldaţi, doi soldaţi făr’de mustaţă vine cu Jianca’n braţă.	e o horă urmată de bătută. Flăcăii strigă.
Jieneasca	1930	horă obişnuită	Se joacă în comuna Slăvuţa, plasa Melineşti, jud. Dolj.	Perechile se desprind şi se schimbă fetele.
Joc ardelenesc	1930		Se joacă în comuna Tulea, plasa Salonţa şi în somuna lanoşda, plasa Ţinea, judeţul Bihor.	întâi „ficiorii" joacă singuri, separaţi şi aşezaţi în linie dreaptă. Ei, vioi, se lasă pe vine şi-şi bat cu palmele genunchii şi călcâiele. Urmează o pauză. Apoi, perechile se apucă cu amândouă mâinile de umeri şi joacă legănata. In timp ce un ficior „descântă" (strigă):
Joc de băţ, Joc cu băţ	1931		Se joacă în comuna Deag, plasa Iernut, jud. Tarnava Mică.	Ficiorii, totdeauna cu soţ, fac o roată şi stau depărtaţi unii de alţii la trei patru paşi. Fiecare ţine în mâna dreaptă câte-o bâtă şi începe acest joc cu „ponturi".
Joc de-a lungu	1930		Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Se aşează perechile în linie dreaptă. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a ficiorilor, apoi se prind de umeri şi joacă toţi o sârbă.
Joc mărunt	1931	joc bătut pe loc	Cunoscut în comuna Broşteni, jud. Argeş.
Jocu nostru	1931		Se joacă in comuna Tohanul vechi, jud. Braşov.	e o legănată urmată de învârtită şi se termină cu hora.
Jocu nostru ficioresc	1931		Se joacă în comuna Hetiur, plasa Daneş, jud. Târnava Mare.	Ficiorii formează un cerc mare. Când încep jocul, ei bat din palme, se apleacă în jos şi-şi lovesc picioarele cu mâinile, la pulpă, sub genuchi. Toţi fac uniform aceleaşi mişcări. Toţi se ridică, bat iar din palme, saltă piciorul drept în sus, până la înălţimea brâului, pocnesc din degete (parcă ar avea castaniete), se lasă jos, pe vine, Iovesc cu palmele pământul (ca şi cum ar face mătănii) şi apoi când sar în sus îşi lovesc toţi călcâile cu amândouă mâinile.
Jocu nostru în două roate	1931		Se joacă în comuna Deag, jud. Ţârnava Mică.	Se formează un cerc mare numai cu ficiori, distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei au fiecare în mâna dreaptă câte-o bâtă cu chindi- sături (încrustări de arabescuri făcute cu fier roşu), cărora li se mai zic şi cifrasag. Fetele înconjoară roata făcută de feciori şi fac şi ele al doilea cerc, care-i mult mai mare. Ce- teraşii (lăutarii cu vioare) stau în mijlocul lor şi cântă. In timp ce ficiorii fac „ponturi căulşereşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora cu mişcări spre stânga.
Jocu românesc din Bucium-Şasa	1931	horă vioaie	Se joacă în cătunul Bucium- Şasa, comuna Bucium, plasa Abrud. jud. Alba.	horă vioaie urmată de sârbă
Jocu’n trei	1931		Se obişnueşte în comuna Groşi, plasa Baia-Mare, jud. Satu Mare.	Un ficior între două fete. Se prind de umeri sau de după gât şi joacă hora în trei, la dreapta şi la stânga.
Jocul căiuţilor	1979		în satele din jud. Botoşani şi Suceava	la sărbătorile de iarnă. Se execută în cete de cîte 15 —20 flăcăi mascaţi în că- iuţi, însoţiţi de muzicanţi
Jocul Cărăşan	1930	brâu amestecat cu învârtită	E cunoscut în comuna Sângeorge, plasa Gătaia, judeţul Timiş-Torontal.
Jocul care-i place fetei	1979	brâu	în com. Dridu, jud. Ilfov.	urmat de învârtită
Jocul cu aleasa satului	1931		Se obişnueşte în comuna Broşteni, jud. Argeş.	Perechile fac un cerc mare şi In mijloc joacă sârba urmată de învârtită numai o pereche aleasă. Cea mai frumoasă fată din comună cu cel mai simpatic şi mai chipeş flăcău . Când perechea jucăuşă a obosit, atunci toţi asistenţii aplaudă şi o felicită pentru joc
Jocul cu ghiocei	1931	horă urmată de sârbă săltăreaţă	Joc văzut în comuna Deduleşti, jud. Argeş.	e nume de horă urmată de sârbă săltăreaţă, care se joacă, dacă timpul e frumos, de către toţi flăcăii cu toate fetele din sat în cea dintâi duminică după echinocţiul de primăvară. Multe fete poartă ghiocei prinşi la piept şi în păr, iar flăcăii îi pun la ureche şi la pălărie.
Jocul Dacilor	1930	brâu jucat de bătrâni	Acest joc l-am văzut în comuna Botiza, plasa Iza, judeţul Maramureş.	cari se ţin unul de altul cu mâna stângă pe umăr, iar în mâna dreaptă au o prăjină lungă de 3—4 metri, ascuţită la capătul de sus, şi care imită lancea.
Jocul de duminică	1979	horă	în com. Dridu — Ilfov.	Horă urmată de brâuleţ
Jocul de-nvârtit	1930		Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Fetele se învârtesc pe sub mâna stângă a ficiorilor, iar ei cu mâna dreaptă îşi bat călcâiul drept.
Jocul din Marmaţia	1930	sârbă urmată de învârtita	E cunoscut în comuna Sărăsău, plasa Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş.
Jocul din Sohodol	1931		Joc obişnuit în comuna Sohodol, jud. Braşov.	Perechile se prind de umeri. Stngătura, ce se spune şi care mai mult se cântă,
Jocul dragostei	1979	brâu	în com. Budeşti — Ilfov.	Nume de brâu urmat de învârtită
Jocul găinii	1930		Cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Bucătăreasa nunţii (după ce a pus pe masă o farfurie mare în care e o găină friptă şi împodobită cu salate, flori şi panglici), joacă înaintea invitaţilor şi strigă:
Jocul îndrăgostiţilor	1979		în Banat
Jocu românesc din Secuime	1931	horă de umeri	care se joacă aproape în toate comunele din jud. Trei Scaune, unde sunt mulţi români.
Jocul şoimilor	1930	chindie foarte vioaie	care se joacă numai de flăcăi, în comuna Mălureni, plasa şi jud. Argeş. Cuvinte auzite in anul 1920.	e o chindie foarte vioaie,
Juravelu	1932		Joc cunoscut în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.	Perechile fac o roată. Toţi se ţin de mâini. Muzicanţii (lăutarii) cântă două părţi. Prima parte este o melodie de horă, cu tempo vioi, o joacă la dreapta şi la stânga, se strâng la mijloc, revin în poziţia dela început şi apoi mişcările se repetă. Când se începe partăa a doua, atunci toţi stau pe loc, iar dintre jucăuşi se desprinde o pereche, care face câte o jumătate de învârtitură (fata cu flăcăii şi el cu fetele) până când a ajuns de unde a plecat. La fel fac şi celelalte perechi până când toţi şi-au făcut rândul. Apoi se prind iar toţi de mână şi încep Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii).
La crop	1979		în Moldova	i se zice Uncrop
La răscruce, la răspântie	1930	Joc ardelenesc	Se joacă la marginea comunei Maeru, la răspântia drumului care duce spre cătunul Anieş, unde e confluenţa pârâului Anieşul-Mare cu râul Someşul-Mare, plasa Sângeorz-băi, jud. Năsăud.	Se prind ficiorii şi fetele de mână şi formează un mare semicerc. Toţi ţin mâinile în sus. Flăcăul din capătul din dreapta trece în zigzag (în serpentină) pe sub mâinile jucăuşilor şi după el atrage pe toţi, până se termină şirul. Se repetă de trei-patru ori şi apoi fac hora.
Lanţeta	1931		Joc cunoscut în comuna Măciuca, jud. Vâlcea. In cătunul Rusăneşti, comuna Giuleşti, plasa Bălceşti, acelaş judeţ, când perechile se învârtesc la dreapta,	Două perechi stau faţă în faţă şi joacă sârba urmată de învârtită.
Lăutăreasca	1931	horă de mână	Se joacă în comunele Otopeni şi Corbeanca, jud. Ilfov.
Legănata	1931		Se obişnueşte în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.	Se face o roată. Perechile se ţin de mană şi fac patru paşi la dreapta şi patru la stânga şi la urmă sar toţi de patru oii în sus pe loc. Se joacă şi numai câte doi.
Lenuţa	1931	horă	care se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Leuca	1931	Joc Popular bărbătesc.	Se joacă foarte rar de băttâni, în comuna Câlnic, jud. Caraş.	Patru bărbaţi formeazâ în careu. Se culcă jos, pe spate, unde-i iarbă, cu mâinile sub cap şi unul din ei strigă, dar mai mult cântă: Apoi la comanda „Hop!“ toţi de odată, se ridică în picioare, se apucă de după gât şi joacă brâu cu mişcări la dreapta şi la stânga.
Lipanu	1930	nume de horă obişnuită.	Joc cunoscut în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj.	Jucăuşii se prind de umăr.
Mândrele	1930		Se joacă în comuna Vârvoru, jud. Dolj.	Fetele formează un cerc, se prind de degetul cel mic şi învârtesc repede hora în amândouă părţile. Toate ţin capul sus. Flăcăii privesc, râd şi glumesc.
Mândrele de la Goicea	1979		în Oltenia.	Joc de flăcăi şi fete, foarte răspîndit. Semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sârbă.
Mândruliţa mea	1931	învârtită	Se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, Jud. Ilfov şi în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.	Întâi se face o roată niare, numai cu perechi. Fetele se învârtesc pe sub mâna dreaptă a flăcăului când unul din ei strigă:
Maramoaica	1930	Joc bucovinean	Se joacă în comuna Horodnicul de Sus, plasa Vicovelor, jud. Rădăuţi, Bucovina.	Se formează un cerc numai de flăcăi şi fete. Perechile se prind de amândouă mâinile şi joacă legănata şi bătuta.
Maramoaica, Ţigăneasca	1979		în Bihor.	joc de perechi, un fel de legănată şi bătută, cu strigături (de la maramoi = ţigan)
Maramureşanca	1930	bătută	Se joacă la sudul şi la nord-estul judeţului Maramureş, în comunele Brebu, Budeşti, Călineşti, Sârbi, Vad, etc.	Bătută urmată de horă. Fiecare pas e bătut şi însoţit de chiote.
Mărunţica	1931		în comunele Bran- Poartă, Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov. In comuna Şimon, când se joacă „Mărunţica“ o fată strigă:	e nume de bătută pe loc, urmată de învârtită, care se joacă, numai de perechi,
Mazărea	1930	horă cu tropăituri şi învârtituri pe loc	Se jcacă numai de perechi, în comuna Borleşti, judeţul Satu-Mare.
Minerva	1931		Se joacă în comuna Ciumagi, jud. Vâlcea.	Perechile se prind de braţe, fac un şir lung şi drept şi joacă sârba cu patru paşi, la dreapta şi la stânga. Toţi ţin capul sus şi zâmbesc unul la altul.
Moara	1931	horă mare	în ambele părţi, în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.	e o horă mare, care se joacă vioi,
Moeăneasea	1979		din Tamaşi — Bacău	în doijoc popular cules de învăţătorul Gh. Ungureanu, de la lăutarul Ghiţă V. al Casandrei
Moldoveneasca din Oaş	1930		Plasa Oaşiu, judeţul Satu- Mare	„Ficiorii" şi fetele se prind, alternativ, de după gât şi de mâini, fac o roată mare şi joacă sârba repede.
Murguţa	1979	horă cu strigături	în com. Boscoteni şi Şlefăneşti, jud. Botoşani.	O joacă băitănaşi şi codane (de 14 — 15 ani) cînd ies întîi la hora satului. Cînd se prinde şi cîte o fată „mai stătută“ numai ce auzi: „Iaca şi liţa Mărăn- diţa. / La flăcăi nu i se trece / Că-i de patruzeci şi zece /“ …
Muşamaua de la Râşnov	1931		Se joacă, numai la nunţi, în comuna Râşnov, jud. Braşov.	Întâi ficiorii formează un cerc şi când unul din ei strigă :
Muscăleasca	1931	horă	în cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.	e nume de horă, care se joacă încet,
Mutu	1931	Joc făcut numai de ficiori.	Se obişnueşte în comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, Fundata, jud. Braşov.	Ei formează un şir şi încep acest joc cu „ponturi," fac diferite mişcări şi figuri cari te fac să râzi sau fac „fogaşuri“ (jocuri cu mingea). Nici unul nu vorbeşte în timpul jocului. Toţi trebue să execute tot ce face „căpitanul" (conducătorul) lor, care, mai totdeauna, are în mână o mătură. Dacă se întâmplă ca unul din jucăuşi nu execută la timp figura pe care trebue s’o reproducă toţi, atunci „şeful” lor îl bate cu mătura încet sau îl exclude dela joc.
Năduşită	1932		Horă cunoscută în comuna şi plasa Năduşită, jud. Soroca.
Nănuţa	1932	e nume de horă.	Se joacă în comuna Guconeştii- Vechi, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.
Neagra	1930	horă mare	Se joacă în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov.	în mijlocul căreia jucătorii pun o găină neagră, pe care, câtva timp, n’o lasă să iasă afară.
Negreanca	1930		Se joacă în comuna Potcoava, plasa şi judeţul Olt.	Se formează cerc şi se prind perechile de umăr. La comanda „una-două“, toţi bat pe loc, de două ori, cu piciorul drept. La a doua comandă: „Ur-ma“, toţi fac patru paşi înapoi. Şi când se spune: „In genuchi", încep o sârbă vioaie şi se apleacă în jos.
Obârşanca	1930	horă care se aseamănă cu sălcioara	Se joacă în „Dealul Băii“ din comuna Baia de Aramă, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi.	e o horă care se aseamănă cu sălcioara.
Ofticuţa	1931	horă	care se joacă încet în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Ominteanca	1932	E o horă care se joacă numai de flăcăi	în satele Horodiştea şi Duruitoarea-Nouă, comuna Văratec, plasa Glodeni, jud. Bălţi.	Lăutarii stau în mijloc şi cântă mai încet când un flăcău strigă
Orjana, Orjanca	1931	horă	Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş.
Pă chicior (Pe picior)	1931	joc bărbătesc	Se joacă în comuna Groşi, jud. Satu Mare.	E un joc bărbătesc, care începe cu legănata urmată de sârba bătută pe loc. Se strigă:
Pă sărite	1931		joc cunoscut în comuna Căţelul, plasa Crasna, jud. Sălaj.	Se face un cerc mare numai cu perechi, cari se prind de umeri şi toţi joacă sârba sărită (în galop) cu paşi numai spre dreapta,
Păcuraru (Păcularu)	1930		Aşa se joacă şi se strigă în comuna Caţa, judeţul Târnava Mare. In regiunea Baia Mare, judeţul Satmar şi în regiunea Rodnei, judeţul Năsăud, Păcuraru (Ciobănaşul) se joacă astfel:	cunoscut şi sub numele de Ciobănaşul (Cioban sau păzitor de oi, se zice in Muntenia şi Moldova şi în unele părţi din sud-estul Transilvaniei. Românii din Ardeal şi, in deosebi, Grăniţerii din judeţul Năsăud, Mărginenii de pe versantul de nord al Carpaţilor meridionali (dela Zârneşti până la Avrig), Mocanii din judeţul Braşov, judeţul Trei-Scaune şi mocanii din Dobrogea, din sudul Basarabiei, din sudul Podoliei şi din Crimeea zic la ciobani: păcurar, păcular, pecurar, pecuar. Acest cuvânt vine dela forma latinească: pecus: turmă de vite mici în genere, oi, capre, etc., cari sunt duse la păscut, sau dela pecuarius: cel care are multe vite.). Perechile se prind cu mâinile încrucişate la spate. Se formează o roată. Se adună toţi la mijloc şi apoi se retrag. Flăcăii şi fetele fac în cor chiuituri specifice acestui joc.
Pădureţu	1932	e nume de legănată	Cunoscut în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.	urmată de învârtită pe loc şi se termină cu bătuta. Nu se strigă.
Pambliu	1931	horă de mână	care se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Pambrâu, Bambrâu	1931		Se obişnueşte in comunele: Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Şirnea, Peştera, jud. Braşov.	Jucăuşii se prind de mâini sau ţin mâinile încrucişate la spate şi joacă întâi brâu uniform, apoi fac multe şi variate schimbări (figuri).
Pă-nvârtita	1931		Aşa se joacă în comuna Căţelul jud, Salaj	Perechile fac un cerc mare, stau depărtate unele de altele la câţiva paşi. Fiecare pereche se ia de mână şi,toate deodată, joc pe loc legănata. Când ficiori bat cu piciorul drept fn pământ fetele se învârtesc repede de două-trei ori pe sub mâna dreaptă a flăcăilor şi, la a doua lovitură de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mâna stângă.
Pe apucate, pe sehimbate	1979		în com. Călineşti — Argeş.	Joc de perechi, în cerc, braţele încrucişate la spate. Are strigături.
Pe dealogu (Pe de-a lungu)	1931	chindie urmată de brâu	Se joacă rar în comuna Căţelul, jud. Sălaj.	Joc executat numai de ficiori aşezaţi în linie dreaptă şi după înălţime.
Pe ochite, să-i faci cu ochiu, Ochiiu	1930	horă	Joc cunoscut în comuna Maeru, judeţul Năsăud şi în comuna Cavnic, plasa Baia-Mare, judeţul Satu-Mare.	La mijlocul ei joc flăcăii, iar împrejur stau fetele şi privesc. Apoi joacă o Ţopătură (variantă de învârtită).
Pe sub mână	1931	legănată urmată de învârtită	Se joacă în comuna Braila, jud. Argeş.
Pe-apucate, pe schimbate	1932		Se formează un cerc, cu multe perechi, cari se ţin cu braţele încrucişate la spate. Un flăcău mai isteţ zice strigătura care descrie acest joc,
Pelniţa	1930	variantă de horă	în comuna Vârvoru, judeţul Dolj.	preferată mai mult decât oricare alt joc, După ce s’a format o horă mare, numai cu perechi, un flflcau bate odată din palme (dă semnalul de începere) şi ese la mijloc: în mâna dreaptă ţine în sus o batistă albă, iar ceilalţi joacă şi cântă:
Perniţa sau Periniţa	1930	horă mate, formată numai din perechi	Perniţa e preferată, durează ore întregi şi se joacă în judeţele Argeş şi Muscel, în cătunul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa şi în comunele Comana, Daia, Grădiştea, Mihai-Bravu şi Tângaru, judeţul Vlaşca.	La mijlocul ei un flăcău (care începe jocul) ţine în mâini o perniţă îmbrăcată frumos cu ţesături naţionale şi joacă, în timp ce hora se învârteşte. Lăutarii cântă alături. Perniţa e lăsată la picioarele fetei, care îi este dragă, jocul se întrerupe, iar flăcăul şi fata îngenuche pe perniţă, se sărută şi se face mare haz. Jocul reîncepe cu mai mare veselie. Fata joacă perniţa, iar ceilalţi cântă:
Pestelcuţa	1932	e nume de horă obişnuită,	Joc popular cunoscut în satul Raşca, comuna Movila- Ruptă (pe malul drept al Prutului) şi în satul Cucutenii-Răzeşi, comuna Durneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.	la care flăcăii strigă pe rând.
Peştişorul	1930		Se joacă în comuna Comâneşti, plasa Cloşani, jud. Mehedinţi şi în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Bibeşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gilortu, jud. Gorj.	Perechile se prind de coate, joacă pe loc şi fac patru plimbări şi două bătăi.
Peştişorul	1931	horă şi sârbă	Se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Pingeaua	1931	horă repede de mână	care se joacă mult în comunele Stoiceni şi Bălceşti, jud. Argeş.
Pintenul	1930		Acest joc e cunoscut în comunele: Cămâizana, Târşolţ, Lechiniţa, Bicsad, Trip, Negreşti, Prilog, Racşa şi Remetea- Oaşului din plasa Oaşiu („Ţara Oaşului"), judeţul Satu-Mare.	Se formează o roată de 18 sau 24 „ficiori", distanţaţi unii de alţii la trei-patru paşi. Ei joacă brâuleţul şi îşi lovesc des călcâiele.
Piteşteanca	1930	horă	în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Polipanca, Polipoampa	1932		Joc văzut în satul Micăuţi, comunele Drăsliceni şi Stră- şeni, judeţul Lăpuşna.	Se formează grupuri de câte trei. Un flăcău între două fete. Câteşitrei (tus-trei) se ţin de mână. Jocul începe cu legănata. Fetele se învârtesc în jurul flăcăului. Apoi el de gioacă» succesiv, pe amândouă (se învârteşte de două-trei ori cu fiecare fată în parte. Nu se chiuie şi nici nu se strigă.
Popoveanca	1931	horă	Se joacă în comuna Mierea-Birnici, jud. Dolj.	Perechile se ţin de umeri.
Portu	1931		Se joacă în comuna Deaj, plasa Bachnea, jud. Târnava Mică.	Perechile formează o roată, se prind de mâini, fac paşi de horă şi se termină cu învârtită în ambele părţi. Inaiute de a se învârti un ficior strigă:
Prahoveanca	1930		Văzută în comuna Breaza, judeţul Prahova.	Se prind de mâini flăcăi şi fete. Se aşează în patru rânduri: un rând de fete şi un rând de flăcăi. Joacă sârba cu trei paşi înainte şi trei paşi înapoi, formează hora şi sfârşeşte cu învârtită.
Rămureaua	1930	horă vioaie şi săltăreaţă	Se obişnuieşte în judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea.	E nume de horă vioaie şi săltăreaţă, care se joacă ţinând în mână, la pălărie sau la piept câte o ramură mică de brad.
Râşniţa	1931	horă mare	în comuna Deduleşti, jud. Argeş.	E nume de horă mare, care se joacă repede, în ambele părţi,
Roata	1930	horă compusă din şase perechi	Se joacă în comunele Moisi, Vişeul-de-Sus, Şieu, Roza- vlia, Strâmtura şi Saraşeu din Maramureş. In comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş, Roata e o horă formată numai din perechi. Fetele se schimbă de lângă ficiori şi jocul se transformă într’o plimbată.	e o horă compusă din şase perechi. Flăcăii stau în picioare şi ţin fetele de mână, iar ele stau jos, formează un cerc şi toate cu picioarele la mijloc. Jocul începe cu mişcări la dreapta şi la stânga şi continuă până când fetele nu mai pot rezista şi cad jos. Atunci se face mare haz, iar flăcăii le ridică în braţe şi le sărută.
Roata Valaha	1931	horă de mână	în comuna Deag, jud, Târnava Mică.	Horă de mână, care se joacă num i de bătrâni,
Roata veche	1931	horă	care se joacă în comunele Ciumagi şi Măciuca, jud. Vâlcea, Deduleşti, jud, Arge§ şi în cătunul Dobroseşti, comuna Lipia-Bejdani’ jud. Ilfov.
Rogojana	1930		în comuna Vârvoru, jud. Dolj.	E nume de horă jucată de bătrâni
Romanca sau joc românesc	1930		Acest joc e cunoscut in comunele Gârbova de Sus, Hopârta şi Măgina, plasa Aiud, judeţul Alba.	Acest joc, format numai de perechi, începe cu un pas înainte şi unul înapoi, şi continuă aşa în timp ce flăcăul strigă.
Romaniţa sau Romoniţa	1930	horă urmată de sârbă	Cuvinte auzite în comuna Călineşti, jud. Muscel	Se joacă numai cu perechi. Un flăcău strigă :
Romneasca	1931	horă ţigănească	Se joacă în comuna Otopeni, jud. Ilfov.
Roumanieska (Româneasca)	1979			horă, Demidoff, Planşa nr. 10, 12 şi 18 de Raffet. Explicaţie p. 16. Album V/428.
Rudăreanca	1930	horă bătută	Se joacă în comuna Poroschia, plasa Alexandria, judeţul Teleorman.	e o horă bătută pe loc şi cu mişcări numai spre dreapta
Rugelușu	1931	sârbă	Se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Ruguleţu	1931	sârbă	care se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.	sârbă urmată de horă
Să jucăm fetiţele	1979	brâuleţ	în corn. Movi- liţa S Ilfov.	nume de brâuleţ urmat de învârtită
Sabaru	1931	horă vioaie	Se joacă în comuna Mierea- Birnici, jud. Dolj.	Perechile se ţin de mână sau de braţe.
Sâiacu	1932		Se obişnuieşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.	Doi flăcăi ţin o băsmăluţă (batistă) de colţuri, fac paşi mărunţi înainte şi înapoi şi pe urmă se învârtesc amândoi separaţi: unul lâ dreapta şi altul spre stânga. Apoi mişcările se repetă. Nu se strigă.
Şaiera sau Şaieru	1932	Nume de legănată urmată de învârtită pe loc,	Joc popular basarabean, văzut în suburbia Protigailovca zisă şi Potigaloca, în partea de vest a oraşului Tighina şi în comuna Gârbovăţ, plasa Bulboaca, jud. Tighina (Basarabia).	în ambele părţi, de câte două-trei ori şi se termină cu Giocul sel (cel) mare (Hora Unirii). Se joacă numai în grup de câte opt perechi. Nu se strigă.
Salta, Sâltuţa	1931	horă repede şi săltăreaţă	se joacă în comuna Broşteni, jud. Argeş.
Sârba amărâţior	1931	gramofon		placă de gramofon,
Sârba ardelenească	1931		Joc cunoscut în comuna Sohodol. jud. Braşov.	Se face o roată cu perechi, cari se prind de umeri şi joacă hora în ambele părţi La mijloc, o pereche, care ştie mai bine figurile, joacă sârba vioaie.
Sârba babei Dochia	1979		din com. Mironeşti — Ilfov	cunoscută de bătrînii
Sârba Be	1931		se joacă în comuna Bălceşti, jud. Vâlcea.
Sârba ca la Gorj	1930		Cunoscută în comuna Bibeşti, plasa Gilortu, jud. Gorj şi în comuna Comăneşti, plasa Cloşani, judeţul Mehedinţi.	Se formează horă de mână şi se joacă sârba.
Sârba ca la Mehedinţi	1930		Văzută în comunele Almăjelu, (plasa Bălăuţa), llovăţu, (plasa Coşuştea), Cloşani, Comăneşti, (plasa Cloşani), jud. Mehedinţi.	Se formează un şir lung de fete, iar la extremităţi e câte un flăcău. Toţi se prind de umăr şi joacă sârba (gonită) foarte repede.
Sârba chefliilor	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba chiulangiilor	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba ciobănească	1931		Se joacă foarte rar în comunele: Tohanul vechi şr Şirnea, jud. Braşov,	Jucăuşii se prind de după gât, de umeri, de bete, sau de chimir. Cel care conduce are în mâna dreaptă o bâtă cu care loveşte cadenţat în pământ, după tactul muzicii şi al jocului. El strigă;
Sârba de la Râşnov, Sârbă bătrânească	1931	sârbă	în comunele Râşnov şi în Tohanul vechi, jud. Braşov,	E o sârbă cu multe figuri, urmată de hora pe loc. Se joacă rar, numai la nunti,
Sârba de la Sărindar	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba de mână	1931		se joacă în cătunul Ghermăneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.
Sârba din Lăloaia	1931		se joacă în comuna Comăneşti, jud. Bacău.
Sârba din Plopu	1930		aproape în toate comunele din judeţul Dolj.	se joacă în dreapta şi în stânga,
Sârba din Sulina	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba în doi	1979		în com. Radovanu — Ilfov.	se joacă de un flăcău şi o fată
Sârba înainte, bătută pe burdui	1979		în com. Runcu — Gorj.	N. Varone, Jocurile naţionale Românești, 1938, p. 319.
Sârba lăutarilor	1930		care e cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.	E nume de sârbă obişnuită
Sârba lui 22	1930		Se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Râul-Doamnei, judeţul Muscel şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.
Sârba lui Buzdrună	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba lui Gâp	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba lui Mculae Filitis	1931	gramofon		placă de gramofon.
Sârba lui Popa Mischie	1931		se joacă în comunele dela munte din jud. Mehedinţi şi Gorj.
Sârba maicilor	1930		E un joc bine cunoscut în Moldova-de-Sus, pe valea Bistriţei până la Dorna.	se joacă numai câte doi. Perechile se ţin de umăr şi fac doi-trei paşi înainte şi la fel înapoi (după ritmul muzical al sârbelor obişnuite), apoi urmează trei în- vârtituri la dreapta şi trei la stânga.
Sârba marinarilor	1931			se joacă în comuna Ţâţa, jud. Dâmboviţa.
Sârba opta, Sârba în opt, Sârba cu opt paşi	1931		Se joacă rar în comunele; Râşnov, Bran-Poartă, Peştera, jud. Braşov.	Jucăuşii se in de umeri.
Sârba pă bătaie	1931	Joc vioi bărbătesc	Se joacă în comuna Sohodol, jud. Braşov.	"Dăscântătură" (stiigăturăj ce se spun descrie acest joc;
Sârba pe Iorgovan	1930		cunoscut sub acest nume, pe plaiul Cloşani din judeţul Mehedinţi.	E o sârbă obişnuită, care se joacă de ciobani sau de săteni călători, când fac popas pe Iorgovan (drum roman)
Sârba rezaască	1931		Se joacă în comunele Şimon, Moeciu de sus, Moeciu de jos, Peştera, jud. Braşov.	Joc vioi, peste picior, în două părţi.
Sârba românească	1931		se joacă în comuna Bălteşti, jud. Vâlcea.
Sârba Romaşcănului	1931	gramofon		placă de gramofon,
Saristocu, Saristrocu	1931	horă	care se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş,	E nume de horă urmată de sârbă,
Saristocu, Saristrocu	1979	horă urmată de sârbă	în com. Hinţeşti — Argeş.
Sărita	1979		în comuna Ilişeni — Botoşani, şi satul răzăşesc Buruieneşti — Iaşi.	După obişnuiţii paşi de horă înainte şi înapoi, urmează „săriturile, frămîntatul pe loc şi chiuiturile". Apoi, o pereche se desprinde şi trece în mijlocul roatei. Flăcăul, cu mîinile pe piept, joacă înaintea fetei cu paşi săltaţi la dreapta şi stînga, iar dînsa, cu mîinile în şolduri, face mişcări legănate pe loc.
Şarla	1931	horă	Se joacă în comuna Hinţeşti, jud. Argeş,	e o horă urmată de învârtită şi se termină cu sârbă.
Să-ţi strîng mijlocelul	1979	brâuleţ	în com. Mironeşti — Ilfov.
Schimbata	1930	horă vioaie şi săltăreaţă	care se joacă în comuna Slivileşti, plasa Motru-de-Sus judeţul Mehedinţi. In comuna Drăgoteşti, aceiaş plasă şi judeţ, flăcăii se ţin de mână şi joacă hora tot în ritm vioi şi săltăreţ.	Ei se strâng spre mijloc şi când se depărtează fac diferite mişcări cu picioarele, în timp ce hora se roteşte spre dreapta. De multe ori acest joc începe cu boiereasca, la care participă şi fetele. Când hora s’a mărit, atunci lăutarii schimbă brusc melodia. Schimbarea aceasta se face mai mult în şagă, pentru ca fetele să se desprindă din horă, iar flăcăii să joace mai repede.
Şchiopu	1931		Se joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunjelu, Sârba, Sehiopu şi Trei sus.	Ficiorii şi fetele stau faţă în faţă şi se ţin cu mâinele cruciş. Perechile se aşează în linie dreaptă şi ţopăesc (joacă) legănata. Un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă):
Sfârşitul manevrelor, spargerea manevrelor	1930	horă urmată de chindie	care se joacă în comuna Retevoeşti, plasa Raul-Doamnei, jud. Muscel.
Silvana	1930		Văzută în comuna Repedea, plasa Vişeu, jud. Maramureş.	e o horă vioaie pe care o joacă numai păstorii, Duminica, la marginea pădurii, la apusul soarelui.
Simianca	1930		E cunoscută în comunele Cireşu, Cloşani, Ilovătu, Rudina, Simian şi Tâmna din judeţul Mehedinţi şi în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.	Flăcăi şi fete se prind de bete, formează o horă mare şi joacă.
Slătioara	1931	horă de mână	care se joacă în comuna Măcăi, plasa Uda, jud. Argeş.
Smărăndica	1932	Nume de horă.	Se obişnueşte în comuna Mihălăşeni, plasa Stefăneşti, jud. Botoşani.	Se joacă numai de flăcăi şi fete. Perechile se tin cu mâinile încrucişate la spate: mâna dreaptă a flăcăului ţine mâna dreaptă a fetei şi stânga lui pe stânga ei. Toţi pornesc odată cu dreptul, fac doi paşi săltaţi, stau pe loc, hat de trei ori şi pornesc înapoi cu stângul* După câtva timp, lăutarii schimbă melodia şi urmează învârtită. Flăcăii joacă, pe rând, pe fiecare *fată până când perechile se formează aşa cum au fost la început. Fetele trec la dreapta flăcăilor. Toţi se prind de mâini şi joacă din nou hora. In timpul jocului, un băetan strigă:
Soldăţeasca	1931		Se joacă în comunele Bran-Portă, Peştera, jud. Braşov.	Joc bărbătesc cu multe figuri din brâu şi urmat de chindie foarte vioaie .
Solomonita, Solomonia	1932	E o învârtită care se termină cu bătuta.	Se obişnueşte în comuna Gorbăneşti, plasa Mânăstireni, jud. Botoşani.	Aproape toţi jucăuşii ţin în mâna dreaptă câte o steblă (smoc) de busuioc. Solomonia, în înţelesul local, înseamnă vrajă, iar solomonlt e vrăjit, fermecat. Când joacă bătuta, un flăcău strigă. Când flăcăii şi fetele încep de şăguiesc (glumesc) şi îşi fură reciproc busuiocul, atunci jocul se termină.
Someşana	1930		Joc cunoscut in judeţul Năsăud. Multe petreceri şi serbări se încep şi se sfârşesc cu Someşana.	Acest joc ardelenesc se împarte în două: prima parte (plimbata) constă dintr’o plimbare care o face „ficiorul" cu fata, ţinându-se de mijloc. Urmează o mică pauză. Iu partea doua, fac trei învârtituri la dreapta şi alte trei la stânga.
Şoricelul	1930	horă	care se joacă în comuna Murdusaci, plasa Stănişeşti, judeţul Tecuci.
Tropotită, Strigătura	1930			In judeţul Năsăud, după cununia religioasă, mireasa intră în casa mirelui sau invers. Amândoi sunt introduşi în camera destinată lor. Ei sunt traşi de naşii lor, cu ştergarul de nuntă, ţesut din borangic şi cu frumoase cusături naţionale. Bucătăreasă nunţii (şocăşiţa în Ardeal şi vorniceasa în Muntenia) prezintă tinerilor căsătoriţi, o găină friptă îir.podobită că petele (panglici) roşii, le urează „bun venit" şi-i felicită. Unele le prezice viitorul. Pe urmă colăcarii pedeştri colăceri, conăcari sau vornicei în Basarabia şi Moldova), cei cari poftesc pe cunoscuţi la nuntă (îmbrăcaţi în costume naţionale specifice regiunii),,, dimpreună cu druştele (domnişoarele de onoare), formează o horă mare, vioaie şi joacă.
Şuiu	1930	horă obişnuită	Cunoscută în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, jud. Argeş.	E nume de horă obişnuită, la care se strigă : Şui, şui, şui“.
Şuiu	1931	horă mare	Acest joc aşa se execută în comuna Deduleşti, jud. Argeş.	din care se desprind patru perechi şi vin la mijloc. Lăutarii sunt săteni elemente autohtone, stau alături, lângă horă şi canta. Toţi joaca hora
Suşiu	1930		Aşa se joacă în comunele Crevedia mică şi Zâdăriciu, jud. Vlaşca. In comuna Floreşti, judeţul Prahova, în comuna Chiroiu, cătunul Biniţii-Roşiori, judeţul Ilfov şi în comuna Călineşti, Judeţul Muscel, Suşiu se joacă astfel; Flăcăii şi fetele formează o horă numai cu perechi. Braţele sunt încrucişate la spate.	Flăcăii şi fetele formează hora şi joacă.
Ţambalu	1931	chindie	Joc cunoscut în comuna Isbăşeşti, jud. Argeş.	care se joacă de două, tre sau cel mult patru persoane, prinse una de alta numai de mijloc.
Tânţăşeasca Ţinţeşeasca, Ţinţăreasca, Ţanţareasca	1931	horă	care se joacă in cătunul Ghermâneşti, comuna Ciofliceni, jud. Ilfov.	e nume de horă urmată de sârbă vioaie,
Ţârcolu	1930		în comuna Celeiu, plasa Vulcan, jud. Gorj.	horă vioaie jucată mai mult de bătrâni,
Ţarina, Ţarina munţilor apuseni	1931		Joc văzut şi cuvinte auzite în comuna Abrud, jud. Alba, cu ocaziunea Congresului Uniunii femeilor române, ţinut acolo în zilele de 10 11, 12. Septemvrie 1930.	Perechile se ţin de mâini. Ficiorii fac paşi mărunţi pe loc. încep cu legănata, „fechiele“ (fetele) se învârtesc singure şi izolate înaintea lor, în timp ce ficiorii bat din pălmi, Apoi perechile se îmbrăţişează şi jocul se termină cu câte două învârtituri la dreapta şi la stânga.
Tigăiţa	1930		Văzută în comunele Baia-de-Arieş, Corneşti şi Surduc din judeţul Turda.	Joc ţărănesc în onoarea bucătăresei dela nuntă. După ce s’a servit masa la nuntă, bucătăreasa stă lângă invitaţi, iar femeile în jurul ei, joacă una lângă alta, dar nu sunt prinse. Ele tropotesc, plesnesc din degete, fac un compliment, se învârtesc cu mâinile în şolduri şi când au bătut de trei ori din palme au terminat jocul.
Ţigăneşte	1930		Joc cunoscut în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Perechile se prind de umeri, fac doi paşi înainte şi doi paşi înapoi, joc pe loc şi se învârtesc de două- trei ori în fiecare parte.
Toculețu, Troculețu	1932		Joc popular, cunoscut de bătrâni, în comuna Mălăeşti, plasa Melineşti, jud. Dolj.	Se formează perechi. Fetele stau în stânga, iar băieţii (flăcăii) în dreapta. Perechile — unele după altele — se aşează pe două rânduri. Toţi joacă legănata urmată de bătuta, cu opt paşi pe loc. Nu se strigă. In comuna Mălăeşti se joacă Brâu, Hora de mânâ, Ici tmi place loc de casă, (horă obişnuită) Kestemul, tiomanu, Sârba şi Toculefu sau Troculefu. Lăutarii, formafi din săteni localnici, cântă cu uioara, fambalul, cobza, piculina şi cu basul.
Ţopăita, Sulăţica, Suliţoaia	1979	brâu	în com. Soroceni — Botoşani.	Un fel de brâu de flăcăi şi fete, cu mîinile pe umeri sau de brâu. Are însă mişcări mai repezi şi se execută pe loc
Ţopătura	1930	învârtită amestecată cu bătuta	care se joacă în comuna Maeru, judeţul Nâsăud.	învârtită amestecată cu bătuta
Trecerea podului	1930	sârbă	care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Trei paşi	1930		Se joacă în comuna Iclod, plasa Gherlei, jud. Someş.	Perechile joc pe loc, se învârtesc odată şi apoi dau trei lovituri cu piciorul drept în pământ.
Trei păzi	1931	horă iute de mână	Se joacă în comunele Bratia, Măicăi, Stoiceni, Isbăşeşti şi Deduleşti, jud. Argeş.
Trei sus	1931	Joc popular ficioresc	Se joacă în comuna Holod, plasa Ceica, jud. Bihor. In această comună se obişnuesc următoarele jocuri populare româneşti: Ardeleana, Bătuta, învârtită, Mărunţelu, Sârba, Schiopu şi Trei sus.	Se joacă numai de cate doi ficiori, cari stau faţă în faţă şi se ţin de ambele mâini, și încep cu legănata, îşi apropie picioarele, bat de câte două ori din călcâie, apoi sar în sus de trei ori. Când joacă legănata, un ficior „descântă" sau „zineşte" (strigă).
Treinăzat, Treirâza	1932	Nume de horă urmată de învârtită.	Se obişnueşte în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, jud. Lăpuşna.	Nu se strigă.
Trenchina	1930		în comunele Brătuia, Pişieu şi Frumuşei din jud. Gorj.	horă numai pentru flăcăi şi se joacă foarte repede şi săltăreţ,
Troaca	1930		Văzută în comuna Vârvoru, plasa Vella, judeţul Dolj. In comuna Scoarţa, plasa Cărbuneşti, judeţul Gorj, e cunoscută ca horă vioaie.	sârbă pe-aplecate, care se joacă cu doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga.
Troculeţu	1979		în Mălăeşti Dolj
Tufanu	1931	horă de mână	care se joacă în comuna Măciuca, jud. Vâlcea.
Turbata	1932	E o horă pe care o joacă, foarte repede,	Se joacă în comuna Şapte-Bani, plasa Glodeni, jud. Bălţi.	câte trei-patru perechi şi se termină cu învârtită. Lăutarii cântă alături, în surdină, când un flăcău strigă:
Turlingeaua, Turligeaua	1932	e horă urmată de bătută.	Se joacă în comuna Alexandreni, plasa Slobozia-Bălţi, jud. Hălţi.
Tutoveanca	1930	horă	care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Ungureasca a opta	1931	horă mare	Aşa se joacă în comuna Duduleşti, jud. Argeş	Perechile se ţin de umeri. Când un flăcău strigă.
Ungureasca dreaptă	1931	horă mare	Aşa se joacă în comuna Deduleşti, jud. Argeş.	care, la răstimpuri, se transformă în învârtită. Un flăcău sau mai mulţi strigă:
Ungureasca veche	1931		Se joacă rar în comunele Măcăi, Bratia, jud. Argeş	Perechile se prind cu mâinile la spate şi joacă legănata cu paşi de horă, în amândouă părţile.
Ungurelul	1930	sârbă	care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei, judeţul Argeş.
Ursăria	1930	horă săltăreaţă amestecată cu învârtită	Joc cunoscut în judeţele Teleorman, Vlaşca, Ilfov, în comunele de pe malul stâng al Dunării.
Vântuleţu	1931		Se joacă în comunele Ciumagi şi Giuleşti, jud. Vâlcea şi în comuna Mirceşti, jud. Olt.	e nume de horă, care se transformă în învârtită.
Vârteju	1979	sârbă	în com. Moviliţa — Ilfov.	sârbă urmată de învârtiri la dreapta şi la stînga
Vârtelniţa	1931		Se joacă în comuna Stoiceni, jud Argeş.	Se face o roată mare numai cu perechi. La mijloc cântă lăutarii, cari se oferă dintre sătenii localnici. La început se cântă şt se joacă sârba urmată de învârtită şi se termină cu hora executată repede, la dreapta şi Ia stânga. Perechile se îmbrăţişează şi se învârtesc de câte trei ori la dreapta şi la stânga, apoi se face horă, care se execută repede în amândouă părţile.
Vergeluşa	1930	horă legănată	Acest joc a fost văzut în comunele Ciovârnăşani, Rudina si Trâmna din judeţul Mehedinţi şi în multe comune din judeţu Ilfov.	care se aseamănă cu Imereasca. Se joacă ţinând în mâini (sau înfiptă între nojiţele sforile — dela opinci) o vergea de trestie împletită, în vârful căreia e legat un ciucure de lână colorată.
Veselia tinereţii	1979	sârbă	in com. Moviliţa — Ilfov.	sârbă urmată de învârtita
Vinghierca	1932		Se joacă în cătunul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna.	are asemănare cu jocul popular Harmăsariu, cu deosebirea că se termină cu Giocul şei (cel) mare (Hora Unirii). Nu se strigă.
Viorica	1930	sârbă	care se joacă în comuna Stoileşti, plasa Dănicei judeţul Argeş.	Nume de sârbă,
Vivotu sau Chemarea la gioc	1932		Acest joc se obişnueşte rar în satul Micăuţi, comuna Drăsliceni, judeţul Lăpuşna.	Flăcăii se adună şi pornesc în grup la horă. Când sunt cu muzicanţii (lăutarii), «ca să veselească lumea» şi să atragă cât mai mulţi «jucători» (jucăuşii), doi dintre" ei, cari se ţin de umeri, joacă, înaintea grupului, «bătuta în mers», până când au ajuns «în nijlocu satului», unde se adună fetele şi flăcăii. Nu se chiuie. Nu se strigă.
Voiniceasca	1979		în com. Bivolari Hs laşi şi Ştefăneşti — Botoşani.	joc de patru sau opt flăcăi aşezaţi în linie, mîinile pe umeri. Are mişcări variate,«care se termină cu „bătutaf\|i ;\|alturi voiniceşti" ca la chindie
Voivodina Timişană	1930	horă amestecată cu brâu vioi	Se joacă în comuna Otveşti, plasa Buziaş, judeţul Timiş- Torontal.
Voltara sau învârtitura	1930		Joc cunoscut în comuna Fodora, plasa Ileanda, jud. Someş.	joc ardelenesc format diu următoarele elemente. La început se execută o sârbă bătută, după care urmează o strigătură şi apoi o învârtită.
Vulpicica	1930	horă de mână	care se joacă în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Şipotu şi Turburea, plasa Gi- lortu, jud. Gorj.
Zdrăngănită	1930	joc mocănesc	Joc cunoscut în comunele Gârbova de sus, Hopârta şi Mrtgina, plasa Aiud, judeţul Alba.	Flăcăii apucă fetele de degetele dela mâna dreaptă şi ele se învârtesc odată pe sub mâna lor. Ei prind fetele de mijloc cu amândouă mâinile, iar ele îi ţin de umeri şi joacă doi paşi la dreapta şi doi paşi la stânga.
Zlata	1930	horă urmată de chindie	care se joacă ui comunele Comana, Daia, Grădiştea şi Mihai-Bravu, judelui Vlaşca.
Zorile	1931	horă	care se joacă la nunti în toate comunele din Muntenia.	După nuntă, când începe a se lumina de ziuă, nuntaşii conduc acasă pe naşi, cu lăutari. A- tunci, pe drum, se cântă şi se joacă deseori Zorile. Jucăuşii se opresc de obicei în faţa caselor unde au rude sau prieteni, chiuesc şi beau cu tot», pe rând (vin la şes şi deal, iar ţuică la munte), dintr’o ploscă pirogravată cu motive româneşti colorate şi împodobită cu brad verde.

Footnotes

Niculescu-Varone, G T (1930). Jocuri românesti necunoscute: cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. București: Imprimeriile Independenta.
Niculescu-Varone, G T (1931). Alte jocuri românesti necunoscute - noi contributii la folklorul nostru coreografic. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
Niculescu-Varone, G T (1932). Folklor român coreografic - material inedit. București: Tipografia 'Dimitre Cantemir'.
Niculescu-Varone, G T & Gainariu-Varone, Elena Costache (1979). Dicționarul jocurilor populare Românești. București: Editura Litera.

GT Niculescu-Varone – part 3: locations

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words
GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names

This map shows all locations where his publications include a reference to a dance name.

We can guess the locations that he visited and made detailed research, versus locations that he only knew about via a single source person. The former are likely to be the areas where he has a different dance list for each of many villages within a small region and also where he has detailed information on a particular dance repertoire at a single village, so this suggests that he researched at these locations.

He sometimes has the same dance (or few dances) listed for a number of villages in a region, so we can presume he had an informer that provided a list of village names for a particular dance. There are also many instances where he recorded a dance name with a list of surrounding villages, but in the absence of other dance variants we could assume he did not undertake research in these surrounding villages.

1930 book

Based on many records from surrounding villages:

Comănești, Mehedinți and surrounding Cloșani
Maramureș and Oaș zones
Around Turda, Transylvania

Based on the inclusion of a longer list of dances:

Maieru, Bistrița-Năsăud
Bibești, Gorj
Morteni, Dâmbovița
Vârvoru, Dolj

1931 book

Based on many records from surrounding villages:

Along the Arieș river in Alba from Abrud to the Mureș river
Bran and surrounding villages

Based on the inclusion of a longer list of dances:

Holod, Bihor
Stoiceni, Argeș
Stoicești, Argeș
Bălcești, Argeș
Broșteni, Argeș
Dedulești, Argeș
Ghermânești, Ilfov
Otopeni, Ilfov
Mierea, Dolj
Buciumeni, Dâmbovița

1932 book

North-east Moldavia (Basarabia), from Chisinau to east of Botoșani.

1979 book

Based on many records from surrounding villages:

Botoșani region

Based on the inclusion of a longer list of dances:

Hințești, Argeș
Mironești, Ilfov
Iclod, Cluj
Dridu, Ilfov

Footnotes

Niculescu-Varone, G T (1930). Jocuri românesti necunoscute: cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. București: Imprimeriile Independenta.
Niculescu-Varone, G T (1931). Alte jocuri românesti necunoscute - noi contributii la folklorul nostru coreografic. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
Niculescu-Varone, G T (1932). Folklor român coreografic - material inedit. București: Tipografia 'Dimitre Cantemir'.
Niculescu-Varone, G T & Gainariu-Varone, Elena Costache (1979). Dicționarul jocurilor populare Românești. București: Editura Litera.

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words

GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names
GT Niculescu-Varone – part 3: locations

(One of the) first folk dance collectors in Romania was G.T. Niculescu-Varone (1884-1984). Varone, a Romanian folklorist, was born in Bucharest in 1884. He graduated in law from Bucharest University in 1908, and between 1905 and 1930 he worked as a librarian in the Geological Institute in Bucharest.

Niculescu-Varone tells us that … Between 1919 and 1930 I roamed the country far and wide, also through unpaved places, with map in hand, noting and selecting a rich ethnographic and folkloric material while reflecting about authenticity and making comparisons with the folklore of neighbouring people. ^[9]

He published a series of books and articles in the 1930s based on his earlier research. These books include a listing of dances, many quotations of strigături (rhythmic shouts) and the sources of his references, but no descriptions of the actual dance steps.

In his first book, Jocuri romanesti necunoscute, published in 1930 ^[1], the first section lists the dances he had collected alphabetically by dance name and the second section gives a bibliographic index of dance names from many published sources.
His second book published in the following year, Alte Jocuri Romanesti necunoscute – Noi contributii la folklorul nostru coreografic ^[2] has a second alphabetic listing of the dances he had collected.
In 1931 ^[3] he also published the first version of Dicţionarul Jocurilor Populare Româneşti in which he divides the dances listed into those he found in published sources, dances he collected during his trips over 11 years, and national dances.
He was the first researcher to document dances in Basarabia ^[10] in his 1932 Folklor Roman coreografic – material inedit ^[4] in which he also included a scattering of dances from the adjacent region of Botoșani on the west side of the Prut river.
At the age of 95 in 1979 he published an updated second version of the Dicţionarul Jocurilor Populare Românești ^[9] which also includes additional dances that he had collected from around Botoșani, as well as other dances from places including Icold in Transylvania and areas around Bucharest.

It is regretful that the author does not give a detailed analysis of the steps for each dance to some extent. Even a literary description of the dance steps would have been for Romanian choreographers, on both sides of the Prut, an extremely valuable source in their selections for representative suites of dances. ^[10]

During the 1930s he also published the books: Jocurile Noastre Nationale (1933) which discusses ‘national dances’ ^[5], Folklor romanesc din Ardeal (1935) a monograph of the comuna of Nadășu, near Huedin, in Cluj county ^[6], and a book Strigături alese de la hora that lists selected strigaturi for Hora dances ^[8], and in 1938, the larger Jocurile Nationale Româneşti that references discussion on the national dances ^[1].

Footnotes

Niculescu-Varone, G T (1930). Jocuri românesti necunoscute: cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare. București: Imprimeriile Independenta.
Niculescu-Varone, G T (1931). Alte jocuri românesti necunoscute - noi contributii la folklorul nostru coreografic. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
Niculescu-Varone, G T (1931). Dicţionarul jocurilor populare româneşti - coreografie populare. București: Imprimeria Penitenciarului 'Vacaresti'.
Niculescu-Varone, G T (1932). Folklor român coreografic - material inedit. București: Tipografia 'Dimitre Cantemir'.
Niculescu-Varone, G T (1935). Folklor românesc din Ardeal - Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj. București: Tipografia Seminarului Monahal Cernica.
Niculescu-Varone, G T (1935). Folklor românesc din Ardeal - Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj. București: Tipografia Seminarului Monahal Cernica.
Niculescu-Varone, G T (1938). Jocurile naționale Românești. București: Editura Ziarului Universale.
Niculescu-Varone, G T (1943 (1938)). Strigaturi alese de la hora - ediția a doua, cu adaugiri. București: Editura Universul.
Niculescu-Varone, G T & Gainariu-Varone, Elena Costache (1979). Dicționarul jocurilor populare Românești. București: Editura Litera.
Horujenco, Ion (2020). Contribuții la cunoașterea folclorului coregrafic din Basarabia. Ion Horujenco (editor), Revista "Dunarea de Jos" - Dansuri populare, artă, ritual, divertisment, 223: page 10-12. Galati: Centrul cultural Dunarea de Jos.

Kruggel family of Mausdorf

The Kruggel family can be traced in Lutheran parish records back tot he mid 18th century in the village of Gross Mausdorf, in the then Danzig region of Prussia.

Catharina
?
1750 - 1793

Christian
Kruggel
1749

Regina Christina
Papist
1768 - 1838

Marie Elizabeth
Zimmermann
1799 - 1839

Christian
Kruggel
1798 - 1884

Anna Christina
Lau
1806 - 1884

Johann
Kruggel
1799 - 1858

Jacob
Kruggel
1802 - 1843

Christina
Kaiser
1802 -

Christian
Kruggel
1822 - 1902

Johann Jacob
Kruggel
1832 -

David
Kruggel
1835 - 1909

Johann
Kruggel
1831 - 1885

Jacob
Kruggel
1831 - 1904

Christian
Kruggel
1834 -

Complete family tree

Grandfather’s family tree

My first luck was that my grandfather drew out a family tree a long time ago which has the names back to Christian Kruggel and Marie Zimmerman, but without any dates or locational information.

My second luck is that the family were all Lutheran Christians from around 1770 and the parish records are available online (Ancestry.com) and the original records include exact details of parents, maiden names and often other notes. I had to read the original document texts, combined with my grandfather’s document and applying some logic to separate the various families in the neighbouring villages.

Kruggel of Mausdorf

From this I have been able to construct the complete family tree. I see some other attempts on Ancestry, sometimes with mistakes in the older part of the family. I hope my tree is useful and interesting to other “Kruggel” descendants.

Very many Kruggel’s emigrated to Cleveland Ohio during the 19th century, and this is where the majority of continuing Kruggel family lines are now situated. My grandfather’s line moved to Germany to find a better life than being a poor farmer.

Kruggel families in the villages around Tiegenhof

Kruggel in Danzig region

Lutheran records mostly start after around 1770. There are Kruggel recorded in Gross Mausdorf, Klein Mausdorf and the neighbouring villages (Fuerstenau, Jungfer) and in the town of Tiegenhof.

From the statistics it is clear that nearly all the active families had left the region (or left the Lutheran church) by 1890, but we can see from our family tree that emigration is the case.

Kruggel families in Mausdorf

Kruggel in Mausdorf

The majority of parish records for Kruggel in Mausdorf relate to our family, although there is another one generation family of Kruggel as well. We can see that Lutheran records started in the late 17th century, but without any Kruggel, there is a gap in data during the period of wars and upheaval, then records of Kruggel families start. There is a peak in records around 1850, after which the Kruggel records quickly reduce ahead of a general trend to zero by 1930. Note that “Kruggel” represents only 1% of available records.

Kruggel as a family name in a wider context

Kruggel in Germany

My grandfather was always proud of the double “g” spelling as a Prussian specific family name in this formally Danzig region.

Reviewing the available data it is clear that Kruggel (with double “g”) is also in wider German records, but a substantial proportion are in these villages around Tiegenhof, as well as early records in the area of old Prussia.

The origins of the Kruggel families around Tiegenhof

One might suppose the Kruggel families are immigrants after 1770, however this theory is not easy to understand by either the family name or the first names.

Firstly, throughout Germany the single “g” spelling and variants are common, whereas in these villages the double “g” dominates, suggesting existing families or an immigration from local families, rather than a general immigration from Germany (unless the Lutheran clergy had a spelling issue!).

Secondly the first name of “Christian” is too prevalent. Also the high frequency of “Jacob” and “Johann” is evident.

Christian Kruggel

To investigate this, to determine how many actual individuals are represented by the records I had to connect the various independent death records, marriage records, and birth records, mostly with the name Christian, Jacob or Johann. This is helped as records include the mother’s maiden name in addition to the parent’s names. I worked on the premise that the least number of individuals and the simplest solution was more likely to be correct.

This yielded the founding Kruggel, at least in the Lutheran records, to be:

Christian Kruggel b1749 marries in 1794 in Mausdorf
Jacob Kruggel b1756 (father Jacob) marries in 1756 in Mausdorf
Christian Kruggel b1758 (father Jacob b1720) marries in Fuerstenau
Jacob Kruggel (father Jacob) has children Catharina and Anna Maria in the 1870s in Fuerstenau
Johann Kruggel b1757 (father Johann b1734) marries twice, in 1788 and 1790, lives in Tiegennort
Christian Kruggel b1780 (father Christian b1741) marries in 1804 in Tiegenhof
Christian Kruggel marries Anna Maria and has children between 1785 and 1807 in Tiegenhof

Four of the seven “founders” are named “Christian Kruggel” which tells us that either the first Lutheran records are from several families already using “Christian” as the first son’s name, or there was some changing of name on entering the Lutheran church.

The name “Christian Kruggel” is not found in wider German records for potential immigrants. Again, suggesting and existing family complex in this region rather than a selective immigration of just men with the name “Christian Kruggel”.

Short history of the region

The people east of Vistula River were Baltic language speakers, many different tribes now are generally known under the regional names of Prussia, Lithuania, and Latvia. From the 6th century the region west of the Vistula River was part of the Slavic expansion to the coast.

The Baltics were conquered and subjugated by the Teutonic Order in the 13th century as a Roman Catholic crusade. The Prussian Baltic people appear to have been assimilated into the German population, with the language disappearing by the 17th century.

Politically the region divided in 1466 when four main cities wanted to align with the Kingdom of Poland (then a major power) and be released from the Teutonic Order. This is known as “Royal Prussia” (official language German and dominated by protestants in the Danzig area) and the eastern part became known as the “Duchy of Prussia” adopting Lutheranism in the 16th century.

The Vistula Delta seems to have been mainly low marshes and forests that were cleared with the help of Dutch Calvinists and Mennonites leading to an increasing protestant population from the 17th century. In 1773 was the beginning of the unification of Germany, from when the Lutheran church records of Kruggel start. It should be noted that there are also Polish names in the records and many Polish-German marriages. In 1945 the area was annexed by Poland and the population replaced by Polish people and Mausdorf is now known as Myszewko.

Romanian traditional dance books

Over the past century more than 200 collections of national and traditional dances have been published in Romania. The table below includes all that I know about, however, there are more books, particularly those with small print runs and those that have been produced more recently.

A few are authored by members of the Institute of Ethnography and Folklore (IEF) in Bucharest (Anca Giurchescu, Constanian Costea, Vera Proca Ciortea, Andrei Bucșan, Emanuela Balaci). The IEF had a research programme (started around 1950 continuing until the 1980s) based on the sociology methodology used by the Gusti school (from the 1920s).

The majority of the books are authored by national and regional choreographers, these are often the regional experts and dance practitioners, rather than academic observers.

The contents of the books concentrate on notations of the dance patterns and musical notation. These are mostly referenced to a local informer, or details of an observation of a dance event in a particular village. The books generally have an introductory chapter, however only some have detailed discussion and analysis chapters regarding context and composition in the particular ethnographic zone.

Unfortunately the very large research collections of the IEF, which includes audio and film recordings in addition to the dance notation, remains closed to researchers outside of specific IEF projects.

Author	Year	Title	Region
Const. Macri	1921	Manual de dans
R Vuia	1922	Originea jocului de Călușari
Lucia Andronic-Vasilescu & Eleonora V Badulescu	1927	Manual de Dansuri Nationale
G T Niculescu-Varone	1930	Jocuri românești necunoscute : cu un indice alfabetic si bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare
G T Niculescu-Varone	1931	Alte Jocuri Românești necunoscute - Noi contributii la folklorul nostru coreografic
G T Niculescu-Varone	1932	Folklor Român coreografic - material inedit
G T Niculescu-Varone	1933	Jocurile Noastre Naționale
G T Niculescu-Varone	1935	Folklor românesc din Ardeal - Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj	Cluj
C. I. Flințiu	1936	Coreografie Romaneasca
G T Niculescu-Varone	1938	Jocurile Naționale Românești
A. L. Dobrescu	1949	Jocuri Populare
Ministerul Invatamantului pubic	1949	Dansuri populare Romanești
Vera Proca Ciortea	1954	Jocuri Populare Romanești
Gheorghe Popescu-Județ	1955	Jocuri din Banat	Banat
Gheorghe Baciu	1956	Dansuri Populare Romanești - Volume 1
Andrei Bucsan	1957	Jocuri din Ardealul de Sud	Transylvania
Gheorghe Popescu-Județ	1957	Brâul, joc popular muntenesc	Muntenia
Gheorghe Baciu	1958	Dansuri Populare Romanești - Volume 2
Gheorghe Popescu-Județ	1958	Populare Oltenești - Volume 1	Oltenia
Andrei Bucsan	1958	Jocuri Populare din Muscel și Bran	Agreș
Gheorghe Baciu	1958	Jocuri Populare din Nordul Moldovei	Suceava
Sigmund Seifert	1958	Jocuri oltenești din raionul Plenița	Oltenia
Gheorghe Baciu	1958	Dansul Populara Studii - Volume 1
Gheorghe Baciu, Gheorghe Popescu-Județ	1958	Jocuir popular Romanesc - studii vol 1
Nicolae Ursu	1958	Cantec și jocuri din Valea Almăjului	Caraș-Severin
Gheorghe Popescu-Județ	1959	Populare Oltenești - Volume 2	Oltenia
Sigmund Seifert	1959	Jocuri populare Oltenești	Oltenia
Gheorghe Popescu-Județ	1959	Jocuri Populare Romanești
Tudorel Stănescu	1959	Jocuri populare din regiunea Iași	Iași
Gheorghe Sfarlogea	1960	15 Jocuri Populare din Regiunea Bacău - Valea Șiretului	Bacău
Ida Garai	1960	Jocuri populare pădurenești	Hunegoara
Gheorghe Sfarlogea	1961	Jocuri Populare din Regiunea Bacău - Zona neamtului și Valea Bistriței	Bacău
Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Gaman	1961	Jocuri Populare din Regiunea București	București
Constantin Costea	1961	Jocuri Fecioresti din Ardeal - Structura și Technica Miscarii	Transylvania
*	1961	Suită de jocuri populare din Jitia (Vrancea)	Vrancea
Gheorghe Popescu-Județ	1963	Jocuri Populare din Oaș și Maramureș - Volume 1	Maramureș
Petre Agopian, Marin Badea	1963	Dansuri Populare din Regiunea Hunedoara	Hunedoara
Gheorghe Popescu-Județ	1963	Jocuri Populare din Regiunea Argeș	Argeș
Ionel Marcu, Mara Cărăuş & Sava L Ilici	1964	Dansuri Populare din Banat	Banat
Gavrila Ghiur	1964	Librete pentru dansuri cu subiect
Grigore Bacanu	1965	Jocuri Populare din Vrancea	Vrancea
Gheorghe Baciu	1965	Cartea Coreografului amator
Gheorghe Baciu	1965	Sistemul stenographic pentru notarea dansurilor “Gh. Baciu”
Gheorghe Baciu	1965	Sistemul stenofrafic pentru notarea dansurilor
Gheorghe Baciu	1965	Cartea coregrafului amator : dansuri populare
Gheorghe Baciu, Dimitru Pîrvu	1965	Ca la moi pe plai (dans popular din rionul Cislău)	Buzău
S Hurok	1966	Rumanian Folk Ballet 'Ciocirlia'
I C Vasiliu	1966	Trei Suite de Jocuri Populare Ardelenesti	Transylvania
Emilian Dumitru	1966	Brâuri din Munții Banatului	Caraș-Severin
Sigmund Seifert	1966	Jocuri Populare Oltenești	Oltenia
Gheorghe Popescu-Județ	1967	Jocuri Populare din Dobrogea	Dobrogea
Gheorghe Gaman, Ioan Popescu	1967	Jocuri populare din Zurbaua și Otopeni	Ilfov
*	1967	Ansamblul de cantec și dansuri al armatei
Domby Emeric	1967	Dansuri populare din regiunea Cluj - Volume 1	Cluj
Constantin Costea	1968	Folclor coregrafic Bihor * - volume 1	Bihor
Domokos Stefan	1968	Seara la izvor – Jocuri din Ibanesti	Ibanești
Szekely Denes	1968	Bal la Ruși Munți	Mureș
Grigore Bacanu	1969	Jocuri Populare din Sudul Moldovei	Moldavia
Theodor Vasilescu & Tita Sever	1969	Folclor Coregrafic Romanesc
Emanuela Balaci & Andrei Bucsan	1969	Jocuri din Transilvania de Sud - Monografie Coreografica	Transylvania
Horia Barbu Oprisan	1969	Calusarii - Studii de folclor
V Adascalitei, I Ciubotaru	1969	Teatru folcloric din judetul Iași	Iași
Mures Radasanu & Iacob Lascu	1969	Dansuri populare din toata tara
Ion Oprea (musical)	1969	Folclor coregrafic Romanesc
Luczai Carol	1969	Culegere de jocuri popular din Bihor	Bihor
Theodor Vasilescu and Sever Tita	1969	Folklore Choregraphique Roumain (notation)
Bulzan, Mihai	1969	Cinta nana, cinta iara : Culegere de cintece si dansuri populare din Bihor	Bihor
Iacob Dance	1970	Jocuri Populare din Judetul Satu Mare	Satu Mare
Constantin Stancu	1970	Jocuri populare argeșene	Argeș
Misu Ion Surdu	1970	Jocuri Populare din Mehedinti - Volume 1	Mehedinți
Nedelușa Rădulescu, Constantin Gănescu	1970	Jocuri populare din Gropeni	Brăila
Domokos Istvan	1970	Taietorii de Lemne : Jocuri din Valea Gurchului (Ibănești-Hodac)	Mureș
Gheorghe Sfarlogea	1970	Jocuri populare din județul Bacău	Bacău
Horvath Margit	1970	Suită de Jocuri din Săcalu de Pădure și Lueriu	Mureș
I. Lică Baltă	1970	Călușul Oltenesc	Oltenia
Lorincz Lajos	1970	Hora satului – jocuri populare de pe Mureşul de Sus	Mureș
Ion Munteanu & Afilon Latcu	1971	Folclor Coreografic din Vaile Timișului si Bisțrei	Caraș-Severin
Emilia Pavel	1971	Jocuri cu Masti - Zona Iași	Iași
Marin Badea	1971	Folclor Coreografic Oltenesc - Vol 7	Oltenia
Iacob Dance	1971	Jocuri Populare Codrenesti	Satu Mare
Andrei Bucsan	1971	Specificul Dansului Popular Romanesc
Tudorel Stănescu	1971	Jocuri populare Moldovenești	Moldavia
Grigore Băcanu	1971	Horelor Surorilor Culegere de Jocuri Populare din Județul Galați	Galați
Domby Emeric	1971	Dansuri populare din Judetul Cluj - Volume 2	Cluj
Marin Badea	1971	Folclor Coreografic Oltenesc - vol 6	Oltenia
Emil Poenaru, Ioan Pumnea	1971	Dansul dăișorean. Monografie coregrafică
Theodor Vasilescu & Tita Sever	1972	Folclor Coreografic Romanesc
Misu Ion Surdu	1972	Jocuri populare din Mehedinți - Volume 2	Mehedinți
Iacob Dance	1972	Jocuri Populare Codrenesti vol 2	Codru
Gheorghe Baciu & Gavrila Ghiur	1973	Jocuri Populare din Țara Lăpușului și Țara Chioarului - Volume 2 Chioar	Maramureș
Gheorghe Baciu & Gavrila Ghiur	1973	Jocuri Populare din Țara Lăpușului și Țara Chioarului - Volume 1 Lapus	Maramureș
Constantin Gănescu	1973	Jocuri populare din județul Brăila	Brăila
Marin Badea & Leonte Socaciu	1973	Culegere de dansuri din folclorul Argeșean	Argeș
Gheorghe Sfarlogea	1973	Jocuri Populare de pe Valea Tutovei	Vaslui
Francisc Nistor	1973	Mastile populare și jocurile cu masti din Maramureș	Maramureș
Mihai Runcan	1973	Jocuri populare din Ialomița	Ialomița
Ludovic Paceag (musical)	1973	Folclor coregrafiic Romanesc
Ioan Nicola	1973	Folclor muzical din Țara Moților	Alba
Constantin Costea	1973	Folclor coregrafic Bihor ** - Volume 2	Bihor
Alexandru Toth	1973	Suită de dansuri populare românești
Marin Badea	1974	Jocuri Populare din Gorj - Volume 1	Gorj
Afilon Latcu & Ioan Muntean	1974	Folclor Coreografic din Almăj și Caraș	Caraș-Severin
Anca Giurchescu and Constantin Eretescu	1974	Folclor Coregraphic din Tara Vrancei	Vrancea
Andrei Bucsan et al.	1974	Dansuri si obiceiuri de pe Valea Hartibaciului	Sibiu
Ioan Nicola, Traian Marza & Domby Emeric	1974	Datini si dansuri populare din judetul Cluj	Cluj
Henriette Secosan	1974	Curs de jocuri populare româneşti
Dumutru Lavric	1976	Folclor din județul Botoșani: teatru popular	Botoșani
Domby Emeric	1976	Dansuri populare din judetul Sălaj - Volume 1	Sălaj
Ilie Moise	1977	Butea Junilor
Domby Emeric	1977	Dansuri fecioresti din Județul Cluj	Cluj
Tudorel Stănescu	1978	Jocuri Populare din Județul Iași	Iași
G T Niculescu-Varone / Elena Costache Gainariu-Varone	1979	Dictionarul Jocurilor Populare Românești
Eugenia Popescu-Judetz	1979	Sixty folk dances of Romania
Domby Emeric	1979	Dansuri populare din judetul Salaj - Volume 2	Sălaj
I. Lică Baltă	1979	Jocuri populare din Județul Dolj	Dolj
Mihai Runcan	1979	Jocuri populare din Ialomița - volume 2	Ialomița
Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Barleanu	1979	"Batrineasca" - doine, bocete, cintece si jocuri din tinuțul Rădăuților - cercetare	Rădăuți
D Stancu	1979	Pe Deal la Teleormanel. Cânece se jocuri populare volume 2	Teleorman
Mihai Runcan	1979	Folclor din Vlădeni	Vlădeni
Constantin Stancu	1979	Jocuri populare din Argeș	Argeș
Maria Constantinescu	1980	Folclor Coregrafic din Valcea - Volume 1	Vâlcea
Vasile Andriescu	1980	Jocuri populare din Județul Botoșani	Botoșani
Szeverina Krepsz	1980	Culegere de jocuri populare germane din Batoș. Săchsische Tănze aus Botsch	Mureș
Aurelian Ciornei Mures / Gh. Radesanu	1981	Jocuri Populare Bucovinene	Suceava
Maria Luise Schuster	1981	Dansuri populare germane (Deutsche Volkstanze)
Ovidiu Bârlea	1982	Eseu despre Dansul Popular Românesc	Dobrogea
Pavel Ciobanu, Misu Ion Surdu	1982	Câmpia Blahniței - Volume 1 Folclor Coreografic	Mehedinți
Pavel Ciobanu, Misu Ion Surdu	1982	Câmpia Blahnitei - Volume 2 Folclor Coreografic	Mehedinți
Roman Jora	1982	Folclor coreografic nord-dobrogean - vol 1	Dobrogea
D Stancu	1983	Pe Deal la Teleormanel. Balade, cânece se jocuri populare vol IV
Iacob Dance, Ion Garrilaș, Maria Dance	1983	Nunta osenească La noi la Cămârzana	Oaș
Doina Comloşan	1984	Folclor Românesc: Note de curs şi seminar Partea I
Viorel Nistor	1991	Folclore coregrafic - Volume 1
Viorel Nistor	1991	Folclore coregrafic - Volume 2
Florin Nicoară	1991	Folclor Coregrafic din Zona laşi
Maria Constantinescu	1993	Folclor Coregrafic din Vâlcea - Volume 2	Vâlcea
Maria Enache	1994	Jocuri populare din Tecuci	Galați
Anca Giurchescu with Sunni Bloland	1995	Romanian Traditional Dance
Ioan Macrea	1995	D-aș mai fi o dată june
Gheorghe Rotariu	1996	Folcloe Coreografic din Județul Neamț	Neamț
Constantin Stancu	1997	Călușul - Anthologie de Studii
George Ilascu	1997	Jocuri populare Vasluiene	Vaslui
Viorel Nistor	1997	Folclor coregrafic al românilor din Ungaria - Volume 1 Localitatea Aletea	Arad
Mihai Runcan, Cristian Obrejan	1997	Jocuri populare din Ialomița - volume 3	Ialomița
George Ilaşcu	1997	Suită de Jocuri din Săcalu de Pădure și Lueriu	Mureș
nk	1997	Teatru folcloric şi jocuri de căiuţi din jud. Botoşani	Botoșani
Viorel Nistor	1997	Colinde și jocuri de Crăciun din Țara Zărandului	Arad
Petre Susu & Irina Dragnea	1998	Folclor coregrafic din Valea Doftanei	Prahova
Marin Badea	1998	Folclor coreografic Oltenesc - 101 jocuri si 82 căluș	Oltenia
Misu Ion Surdu	1998	Jocuri populare din Mehedinți - Volume 3	Mehedinți
Viorel Nistor	1998	Monografia comunei Șeitin	Arad
Mihai Runcan, Cristian Obrejan	1999	Jocuri populare din Ialomița - volume 4	Ialomița
Mihai Runcan, Cristian Obrejan, Nicusor Iancu	1999	Jocuri populare din Ialomița - volume 5	Ialomița
Florian Teodorescu	1999	Libret pentru spectacol coregrafic Duminica de Rusalii
Florian Teodorescu	1999	Libret pentru spectacol coregrafic Duminica la Hora
Zamfir Dejeu	2000	Dansuri Traditionale din Transilvania	Transylvania
Viorel Nistor	2000	Folclor coregrafic al romanilor din Ungaria - Vol 2 Localitatea Micherechi	Bihor
Ioan Horujenco	2001	Joc bătut ca pe la Prut	Galați
Dorin Oancea, Cătălin Oancea	2001	Hălăi-șa! Călușul argeșean	Argeș
Ion Ghiniou	2002	Sărbători și obiceiuri : Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român : Banat, Crișana, Maramureș -volume 2
Centrul Cultural Oltul	2002	La izvor- Culegere de jocuri populare din județul Olt	Olt
Florica Negrău	2003	Jocuri populare tradiționale din Bihor	Bihor
Molnar Jozsef	2003	Cséptánc (Dansul cu îmblăciul)
Ciprian Cipu	2004	Instructorul de jocuri populare
Misu Ion Surdu	2004	Călușul de Mehedinți	Mehedinți
Florian Teodorescu	2004	Nestemate romanațene - culegere de jocuri populare din zona Romanațiului	Romanați
Oancea, Dorin	2005	Tipologia dansurilor populare din Argeș-Muscel	Argeș
Pavel Popa	2005	Jocul vetrelor străbune
Roman Jora	2006	Folclor coreografic nord-dobrogean - vol 2	Tulcea
Mihai Runcan, Marinel Gheorghe, Lale Baicoianu	2006	Folclor din Vladenii	Ialomița
Mihai Runcan, Marinel Gheorghe, Nicușor Iancu	2006	Folclor din Giurgeni - Volume 1	Ialomița
Dorin Borda	2006	"Jocul din bătrâni" - festival național !
Viorel Vatamaniuc	2006	De la Vrancea-n Bucovina
Roman Jora	2007	Folclor muzical-coregrafic Aroman și Meglenoroman	Tulcea
Ionel Cioc and Nicolae Suciu	2007	Pe Tarnave-n sus si-n jos. Culegere de folclor, literar, muzical si coreografic	Sibiu
Viorel Nistor	2007	Benești - un sat de pe Valea Hărțibaciului (obiceiuri, cântece și jocuri populare)	Sibiu
Viorel Nistor	2008	Colinde din Țara Zărandului - Obiceiuri și jocuri tradiționale	Arad
Vlad-Ionut Semuc	2009	Elemente de Geografie mitica a Rmaniei Calusul
Viorel Nistor	2009	Junii Sibiului
Grigore Bacanu, Ioan Horujenco	2010	Horelor surorilor: Anthologie de jocuri populare din Județul Galați	Galați
Mihai Chelarescu	2010	Folclor coreografic din Vorona	Botoșani
Viorel Nistor	2010	Folclor coregrafic din Câmpia Crişului Alb	Arad
Viorel Nistor	2010	Folclor coregrafic Arădean - datini și obiciuri tradiționale Jocuri populare din localitățile Șicula și Macea	Arad
Viorel Nistor	2013	Jocuri populare din Hășmaș	Arad
Gheorghe Rotariu	2013	Folcloe Coreografic din Județul Neamț - volume 2	Neamț
Silvestru Dorel Petac	2014	Texte şi contexte în cultură dansului tradiţional Căluşul din Izvoarele (Olt), Căluşerul din Boşorod (Hunedoara)
Corina Iosif	2014	Meglenoromanii din Cerna. Repertoriul muzical si de dans comunitar intre practica sociala si politici identitare
Mihai Chelarescu	2014	Folclor coregrafic din Țara de Sus, Județul Botoșani	Botoșani
Viorel Nistor, Delia Stoian-lrimie	2015	Haidăul, folclor coregrafic din județul Alba	Alba
Deian Clanița	2017	O viața, ce suflet pentru joc și cântec	Banat
Stan V. Cristea	*	Tradiția călușului în județtul Teleorman	Teleorman
George Ilascu	*	Jocuri populare Vasluiene - volume 2	Vaslui
Ionel Marcu, Mara Carcus, Sava Ilin	1964?	Dansuri Populare din Județul Timiș	Timiș
Luczai Carol		Culegee de jocuri populare din Bihor	Bihor
Cozma, Eva		Cântece și dansuri populare românești din Ungaria

Hora din Banat: un dans pentru comunitate

Keywords: Community, Customs, Participatory dance

Regiunea Banatului poate fi împărţită în linii mari în trei zone etnografice – câmpia Banatului, dealuri şi munţi. In toate cele trei zone, Hora este cel mai inclusiv dans din comunitate. Hora este folosită pentru a deschide evenimente şi este un element esenţial în ciclul vieţii si la obiceiuri si ritualuri
calendaristice.

Mellish, Liz & Green, Nick 2020. “Hora din Banat: un dans pentru comunitate.” Ioan Horujenco (editor), Revista “Dunarea de Jos” – Dansuri populare, artă, ritual, divertisment 223: pages 15–17. Galați: Centrului Cultural “Dunărea de Jos”.
https://www.ccdj.ro/

Music and dance in southeastern europe: migrations, carnival, sustainable development

This book is an edited collection of papers presented at the sixth biennial symposium of the ICTM Study Group on Music and Dance in Southeastern Europe that was held in the town of Sinj, Croatia in April 2018. The 24 papers, including two panels, are grouped under the headings of the themes of this symposium: 1) dance, songs, music and migrations in, out and within Southeastern Europe; 2) carnivals and masquerades in southeastern Europe, and 3) music, dance and sustainable development in Southeastern Europe.

Tvrtko Zebec; Liz Mellish; Nick Green (editors), Music and dance In southeastern europe: Migrations, carnival, sustainable development:132-144 Zagreb, Croatia, International Council for Traditional Music Study Group on Music and Dance in Southeastern Europe, Institute of Ethnology and Folklore Research, ICTM Croatia National Committee. ISBN: 978-953-8089-61-9.

Liz and Nick

Our biography and research

Author Archives: Nick

Balkan folk dance in the UK

Historical research

Our perspective

1930s – 1940s

Balkan dance scene in UK

Immigrant Balkan dance scene in UK

The national festival of folklore in Koprivshtitsa, Bulgaria

Footnotes

Béla Bartók’s Romanian music collecting

Methodology

Bartók’s conclusions

Commentary

Footnotes

Hungarian Institute for Musicology dance archive

Data tables

GT Niculescu-Varone – part 2: table of dances names

Footnotes

GT Niculescu-Varone – part 3: locations

1930 book

1931 book

1932 book

1979 book

Footnotes

GT Niculescu-Varone – part 1: collector of dance words

Footnotes

Kruggel family of Mausdorf

Complete family tree

Kruggel families in the villages around Tiegenhof

Kruggel families in Mausdorf

Kruggel as a family name in a wider context

The origins of the Kruggel families around Tiegenhof

Short history of the region

Romanian traditional dance books

Hora din Banat: un dans pentru comunitate

Music and dance in southeastern europe: migrations, carnival, sustainable development